ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 68/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 68/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursurilor penale de față;

În baza lucrărilor și actelor dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 28/ P din 18

ianuarie 2008 a Tribunalului Bihor, inculpatul N.I. a fost condamnat, la 2 ani

închisoare cu aplicarea art. 71 – art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit.

b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., cu aplicarea art.

73 lit. b) C. pen., suspendându-i-se condiționat executarea pedepsei conform art.

81 C. pen.

S-a dispus punerea de îndată în libertate a

inculpatului și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării

preventive de la 11 aprilie la zi.

S-a reținut că, în seara zilei de 17 martie

2007, sosind acasă de la muncă și încercând să-și prepare mâncarea a aprins

lumina, moment în care a fost atacat de tatăl său, care s-a repezit asupra sa

având în mână un cuțit. Surprins și speriat, inculpatul i-a aplicat tatălui său

o lovitură în mandibulă, în urma căreia acesta a căzut pe spate, s-a împiedicat

de un taburete, după care s-a lovit de marginea capului, suferind un

politraumatism care s-a agravat și, a doua zi, victima a decedat.

Curtea de Apel Oradea, prin decizia penală nr.

83/ A din 23 septembrie 2008, a respins, ca nefondate, apelurile parchetului și

inculpatului.

Prin recursul declarat parchetul a invocat

greșita reținere a scuzei provocării, a solicitat înlăturarea circumstanței

atenuante legale prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., majorarea pedepsei

închisorii și executarea ei în regim privativ de libertate.

Recursul nu este fondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că

instanțele au reținut corect fapta și împrejurările în care a fost săvârșită,

precum și vinovăția inculpatului, le-au încadrat corect în dispozițiile legii

și i-au aplicat acestuia o pedeapsă just individualizată.

În considerentele deciziei prin care a respins

apelul Parchetului, Curtea de Apel Oradea a reținut corect și motivat că

depoziția martorului N.V., dată în cursul cercetării judecătorești, este cea

care reflectă adevărul referitor la împrejurările comiterii faptei, atât prin

conținutul celor relatate cât și prin faptul că se coroborează cu declarațiile

inculpatului și cu concluziile actelor medicale și medico-legale.

Pe fondul unor vechi conflicte avute cu fiul

său și iritat că acesta l-a deranjat prin aprinderea lămpii din cameră și prin

prepararea mâncării la acea oră târzie din noapte, victima, în vârstă de 84 ani

s-a repezit la inculpat având în mână un cuțit cu o lamă de 15 cm.

Evident că într-o asemenea situație, surprins

și tulburat de atitudinea tatălui său, speriat de cuțitul văzut în mâna

acestuia, inculpatul care s-a apărat prin lovirea tatălui său cu pumnul, cu

urmarea propulsării acestuia în jos, a acționat în condițiile unei certe

provocări, astfel că instanțele au reținut corect aplicabilitatea art. 73 lit. b)

C. pen.

Nici recursul inculpatului nu este fondat.

La individualizarea pedepsei aplicate

acestuia, instanțele au avut în vedere gradul ridicat de pericol social al

faptei dar și împrejurările concrete în care aceasta a fost comisă și datele ce

caracterizează persoana inculpatului la care se referă recurentul, așa

explicându-se stabilirea unei pedepse sub limita minimului special prevăzut de

lege, pedeapsă corect proporționalizată și care nu justifică o altă reducere.

Este neîntemeiată și susținerea că inculpatul

ar fi acționat în legitimă apărare. Sub acest aspect, probele nu au dovedit

condițiile expres prevăzute de art. 44 C. pen., referitoare la atac și apărare,

ci doar pe cele prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen., privind atenuanta legală

a scuzei provocării.

Așa fiind și neexistând alte temeiuri de

casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul

parchetului să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate

de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea și de inculpatul N.l. împotriva

deciziei penale nr. 83/ A din 23 septembrie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția

penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de

400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15

ianuarie 2009.