2ra-196/25 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor de judecata
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-196/25 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursurilor declarate de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova și de Procuratura Generală
în cauza civilă
Ion Cheptene împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient
accesoriu Procuratura Generală
(repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor de judecată)
împotriva deciziei din 11 februarie 2025 a Curții de Apel Nord,
(Dosarul nr. 2ra-196/25
NR. PIGD 2-22158044-01-2ra-11042025)
Stabilirea excesivă de către instanța de apel a cuantumului prejudiciului moral, acordat
în temeiul Legii nr. 1545/1998, necorespunzătoare gravității suferințelor reclamantului și
principiului echității.
Judecătoria Orhei, sediul Rezina - jud. V. Cuculescu
Curtea de Apel Nord - jud. E. Grumeza, N. Costaș, I. Parii
3 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererile de recurs declarate de Ministerul
Justiției al Republicii Moldova și de Procuratura Generală,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 31 decembrie 2022, Ion Cheptene a depus o cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient
accesoriu Procuratura Generală privind repararea prejudiciului material și moral
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 8 aprilie 2016, SUP al IP
Rezina a pornit cauza penală nr. 2016280181 pentru infracțiunea prevăzută de art.
329 alin. (2) lit. b) Cod penal („neglijență în serviciu”). În cadrul urmăririi penale
în perioada 13.06.2017 – 12.08.2017, i-au fost aplicate măsuri de constrângere,
obligația de a nu părăsi localitatea, iar la 15 noiembrie 2016 a fost suspendat
provizoriu din funcția de medic igienist al Centrului de Sănătate Publică Rezina,
rămânând fără sursă de existență.
La 22 iulie 2019, Judecătoria Orhei, sediul Rezina, a pronunțat o sentință
de achitare, constatând că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Sentința a
fost menținută de Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 22 februarie 2021 și a
devenit definitivă și irevocabilă prin decizia Curții Supreme de Justiție din 7
octombrie 2021.
Reclamantul a susținut că pe toată durata procesului (08.04.2016 –
7.10.2021) a fost nejustificat cercetat în calitate de bănuit, învinuit și inculpat,
suportând prejudicii materiale și morale.
Având în vedere circumstanțele de fapt și durata îndelungată a procesului
penal, a solicitat compensarea prejudiciului material și moral.
La 18 august 2023, reclamantul a depus cerere de concretizare a cerințelor,
solicitând actualizarea salariului ratat în perioada suspendării din funcție
(15.11.2016 – 2.01.2020) în sumă de 262 657,84 lei, raportat la rata inflației de
54,35 %, rezultând suma de 405 411,40 lei.
1
Totodată, a solicitat încasarea din contul statului, în beneficiul său 405
411,40 lei – salariu ratat actualizat cu rata inflației; 76 170,77 lei – contribuții la
asigurările sociale pe perioada 15.11.2016 – 02.01.2020; 1 147 903,88 lei –
compensarea pentru întârzierea achitării salariului, conform art. 330 alin. (2) din
Codul muncii; 56 582,20 lei – cheltuieli de judecată, inclusiv: 17 500 lei asistență
juridică, 35 032,20 lei expertiză și 4 000 lei cheltuieli de deplasare; 500 000 lei –
prejudiciu moral; 12 000 lei – cheltuieli de judecată în prezenta cauză.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚ
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 29 august 2023 cererea
de chemare în judecată depusă de Ion Cheptene a fost admisă parțial.
A fost dispusă încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul
Ministerului Justiției, în beneficiul reclamantului Ion Cheptene, a următoarelor
sume: prejudiciu moral în cuantum de 75 000 lei; salariul neachitat pentru lipsa
forțată de la serviciu în perioada 15.11.2016 – 02.01.2020, raportat la rata inflației,
în sumă de 405 411,4 lei, cu obligarea Ministerului Justiției de a deduce din această
sumă și a transfera în contul personal CPAS al reclamantului contribuțiile de
asigurări sociale în valoare totală de 76 170,77 lei, calculate astfel: pentru perioada
15.11.2016 – 30.11.2016 – suma de 818,35 lei; pentru perioada 01.12.2016 –
03.12.2018 – suma de 1 636,65 lei/lună; pentru perioada 01.01.2019 – 31.12.2019
– suma de 2 869,68 lei/lună; prejudiciu material în cuantum de 56 582,2 lei;
cheltuieli de judecată în sumă de 7 000 lei. În rest, pretențiile reclamantului au fost
respinse ca neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 13 septembrie 2023, Ministerului Justiției a depus o cerere de apel
nemotivată împotriva hotărârii din 29 august 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul
Rezina, solicitând casarea integrală a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin
care acțiunea înaintată de Ion Cheptene să fie respinsă integral, ca neîntemeiată.
Solicitarea a fost menținută prin cererea de apel motivată depusă de Ministerul
Justiției la 31 octombrie 2023.
La 18 septembrie 2023, avocata Stela Lefter, în interesele lui Ion Cheptene,
a declarat apel nemotivat prin care și-a exprimat dezacordul față de hotărârea
Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, din 29 august 2023, solicitând casarea parțială a
acesteia în partea respinsă și emiterea unei noi hotărâri prin care cererea
apelantului să fie admisă integral. Această solicitare a fost reiterată prin apelul
motivat declarat de avocata Stela Lefter, în interesele lui Cheptene Ion, la 27
septembrie 2023.
2
La 19 septembrie 2023, procurorul Ion Bernaz, reprezentant al Procuraturii
Generale, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul
Rezina, din 29 august 2023, solicitând casarea acesteia și respingerea integrală a
acțiunii formulate de Ion Cheptene. La 6 noiembrie 2023, apelul a fost înaintat în
formă motivată, atât prin poșta electronică, cât și depus la cancelaria Judecătoriei
Orhei, sediul Rezina.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 8 noiembrie 2023, apelul a fost
restituit din cauza neînlăturării neajunsurilor, încheiere menținută de Curtea
Supremă de Justiție la 20 martie 2024.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Nord din 11 februarie 2025 apelul declarat de
Ministerul Justiției a fost respins. Apelul declarat de avocata Stela Lefter, în
interesele lui Ion Cheptene, a fost admis.
S-a majorat prejudiciul moral dispus la încasare de la 75.000 lei la 100.000
lei. În rest, dispozițiile instanței de fond s-au menținut.
Ministerul Justiției a fost obligat să plătească în beneficiul lui Ion Cheptene
cheltuieli de judecată suportate în instanța de apel în sumă de 2.527 lei.
În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, la 8 aprilie 2016, în
privința reclamantului Ion Cheptene a fost pornită urmărirea penală pentru
infracțiunea prevăzută la art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal. În cadrul urmăririi
penale, i s-a aplicat măsura de constrângere – obligațiunea de a nu părăsi localitatea
în perioada 13.06.2017–12.08.2017, ceea ce a determinat suspendarea sa din
funcția de medic igienist și pierderea veniturilor.
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 22 iulie 2019,
reclamantul a fost achitat, decizia devenind definitivă și irevocabilă la 7 octombrie
2021.
Reclamantul a solicitat repararea prejudiciului material și moral în baza
Legii nr. 1545/1998: salariu ratat 405.411,40 lei, contribuții sociale 76.170,77 lei,
cheltuieli juridice și expertize 56.582,20 lei; prejudiciu moral 500.000 lei.
Instanța de apel a constatat că dreptul la repararea prejudiciului a apărut
odată cu achitarea definitivă și irevocabilă. Prejudiciul material și cheltuielile
juridice au fost recunoscute ca întemeiate, în baza probelor anexate, și s-au
menținut în cuantumul solicitat.
Cu privire la prejudiciul moral, instanța de apel a reținut că urmărirea penală
și judecarea cauzei au durat peste cinci ani, reclamantul fiind pus sub învinuire și
supus măsurii de constrângere, ceea ce a cauzat suferințe psihice considerabile și
3
afectarea imaginii profesionale. În baza art. 11 din Legea nr. 1545/1998 și art. 219
Cod procedură penală, instanța a apreciat prejudiciul moral suferit de reclamant.
Instanța de apel a majorat cuantumul prejudiciului moral de la 75.000 lei la
100.000 lei, considerând suma echitabilă și suficientă pentru compensarea
suferințelor reclamantului.
Instanța de apel a respins apelul Ministerului Justiției ca neîntemeiat și a
menținut încasarea salariului ratat, a contribuțiilor sociale și a cheltuielilor juridice
suportate de reclamant.
În concluzie, apelul lui Ion Cheptene a fost admis parțial prin majorarea
prejudiciului moral la 100.000 lei, iar restul pretențiilor materiale și cheltuielile
juridice au fost confirmate în cuantumul stabilit de instanța de fond.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 10 aprilie 2025, Procuratura Generală a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 11 februarie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând casarea integrală
a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă în
întregime.
În motivarea recursului, a indicat că Legea nr. 1545/1998 prevede
răspunderea statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiuni ilicite ale organelor de
urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești. Acțiuni procedurale
legale, precum recunoașterea în calitate de bănuit sau punerea sub învinuire, nu
atrag răspunderea statului.
Acțiunile procesuale realizate în privința intimatului Cheptene Ion au fost
necesare și legale la etapa corespunzătoare a urmăririi penale. Probele administrate
în instanța de apel au demonstrat lipsa vinovăției acestuia.
În lipsa unor acțiuni ilicite conform art. 3 alin. (1) Legea nr. 1545,
prejudiciul moral pretins nu este reparabil, iar prevederile privind cheltuielile de
asistență juridică nu se aplică.
Instanțele de fond și de apel au aplicat eronat normele de drept material și
procedural, pronunțând hotărâri ilegale.
La 7 iulie 2025, Ministerului Justiției a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 11 februarie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând casarea integrală
a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca
neîntemeiată.
În motivarea recursului, a indicat că hotărârile instanțelor inferioare sunt
neîntemeiate, fiind întemeiate pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor și pe o
interpretare contrară jurisprudenței constante a Curții Supreme de Justiție.
4
Instanțele inferioare nu au demonstrat existența unor acțiuni ilicite ale
organelor de urmărire penală sau ale procuraturii. Pentru aplicabilitatea Legii nr.
1545/1998 este necesară constatarea acțiunilor ilicite conform art. 3 și art. 6,
cumulativ. În speță, nu există probe că astfel de acțiuni au avut loc. Ion Cheptene
a fost achitat, dar nu a invocat ilegalitatea acțiunilor organelor de urmărire penală
sau ale procurorului, conform art. 218 și 313 din Codul de procedură penală.
Conform CEDO, investigarea minuțioasă nu implică obligația de a declanșa
anchete împotriva unui terț sau de a-l condamna.
Prejudiciul moral de 100.000 lei stabilit de instanța de apel este nefondat,
întrucât nu există constatări ale unor acțiuni ilicite. Criteriul echității impune ca
despăgubirile să fie compensatorii, fără a genera venituri nejustificate sau sume
excesive pentru stat. Jurisprudența CEDO (Naddur c. Moldovei, Bogaticov c.
Moldovei, Tristan c. Moldovei) confirmă că sumele acordate pentru prejudiciu
moral trebuie proporționale și justificate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate
modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023. În
conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023,
recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei
legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul
normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate
a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina
recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei
legi.
Recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de
Procuratura Generală, vor fi examinate prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art.
432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 1 septembrie 2023.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 431 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un
complet din 3 judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet
din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat
admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”
5
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31
iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la 01 septembrie 2023):
„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”
Art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să
modifice decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.”
Art. 2 alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„(2) Acțiunile ilicite sunt acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să
examineze cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale
instanței de judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă
prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi
trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de
răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin
încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale
sau contravenționale (infracțiuni).”
6
Art. 3 alin. (1) lit. a), b) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material
și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:
a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de
declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală.”
Art. 6 lit. a), b) din Legea nr. 1545 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege,
apare în cazul:
a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;
b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe
temeiuri de reabilitare.”
Art. 11 alin. (1)-(3) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„(1) Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de
instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației
se determină luându-se în considerare:
a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă;
b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la
examinarea cauzei penale în instanța de judecată;
c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei;
d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de
judecată; e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei;
f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice;
g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice
cauzate;
h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.
(2) Instanța de judecată va determina mărimea compensației și în baza criteriilor
specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală.
(3) În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării
rezonabile și echitabile a prejudiciului moral.”
Art. 2007 alin. (1) lit. a) din Codul civil:
„(1) Prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale
procuraturii sau ale instanțelor de judecată se repară de către stat integral, indiferent de
vinovăția persoanei responsabile, în următoarele cazuri:
7
a) condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a
măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu
părăsi localitatea.”
Art. 2037 alin. (1)-(3) din Codul civil:
„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța
de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei
vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție
a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă
persoanei vătămate.
(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată,
luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea
posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.
(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o
despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit
în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursurilor, Completul de judecată
reține că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 11 februarie
2025, iar copia integrală a deciziei motivate a fost transmisă participanților la
proces la 7 mai 2025, inclusiv prin poșta electronică (f.d. 62, vol. II). În consecință,
recursurile declarate de Procuratura Generală la 10 aprilie 2025 și de Ministerul
Justiției la 7 iulie 2025 se consideră depuse în termen (a se vedea pct. 36).
Completul de judecată, examinând recursurile declarate de Ministerul
Justiției și Procuratura Generală împotriva deciziei instanței de apel, reține că
obiectul litigiului îl constituie determinarea cuantumului despăgubirii pentru
prejudiciul moral cauzat de acțiunile autorităților statului, în conformitate cu Legea
nr.1545/1998. Instanța urmează să verifice caracterul proporțional al compensației,
prin raportare la criteriile legale și la principiul echității.
Analizând materialele cauzei, Completul de judecată reține că instanța de
apel a determinat corect cadrul juridic și natura drepturilor încălcate, însă nu a
respectat criteriile legale aplicabile la determinarea cuantumului prejudiciului
moral. Prin urmare, se impune diminuarea sumei acordate inițial, astfel încât
aceasta să reflecte în mod echitabil gravitatea prejudiciului suferit.
Din actele cauzei rezultă că, la 8 aprilie 2016, împotriva reclamantului Ion
Cheptene a fost inițiată urmărirea penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 329
alin. (2) lit. b) Cod penal. În cadrul urmăririi penale, i s-a aplicat obligațiunea de a
nu părăsi localitatea în perioada 13.06.2017–12.08.2017, ceea ce a condus la
suspendarea din funcția de medic igienist și pierderea veniturilor. Prin sentința
8
Judecătoriei Orhei din 22 iulie 2019, reclamantul a fost achitat, decizia devenind
definitivă și irevocabilă la 7 octombrie 2021.
Circumstanțele menționate indică că instanța de apel a constatat corect că
Ion Cheptene a fost atras ilegal la răspundere penală și are dreptul la despăgubiri
conform Legii nr. 1545/1998 privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile
ilegale ale organelor de urmărire penală și ale instanțelor judecătorești. Acțiunea
sa este întemeiată, având în vedere că achitarea sa a devenit definitivă și
irevocabilă.
Coroborând normele legale citate privind repararea prejudiciului moral
cauzat de organele de urmărire penală și de instanțe cu circumstanțele de fapt
stabilite, Completul de judecată constată că drepturile lui Ion Cheptene au fost
lezate, iar acestuia i-a fost cauzat prejudiciu moral.
Mărimea compensației se determină conform art. 11 din Legea nr. 1545-
XIII din 25 februarie 1998, unul dintre criteriile generale fiind echitatea, care
impune ca indemnizația să reprezinte o despăgubire justă și completă.
Instanța de apel a constatat corect, aplicând legea materială, că prejudiciul
moral cauzat lui Ion Cheptene este reparabil, însă suma de 100.000 lei acordată
este exagerată și excesivă, în raport cu criteriile stabilite și principiul echității.
În această ordine de idei, Completul de judecată reține că, în perioada 8
aprilie 2016 - 7 octombrie 2021 Ion Cheptene a fost subiect al cauzei penale, având
calitatea de bănuit, învinuit și inculpat. În cadrul urmăririi penale, i s-a aplicat
măsura de constrângere – obligațiunea de a nu părăsi localitatea în perioada
13.06.2017 – 12.08.2017, ceea ce a determinat suspendarea sa din funcția de medic
igienist și pierderea veniturilor. Astfel, timp de peste cinci ani, reclamantul a fost
atras neîntemeiat și ilegal la răspundere penală, fiind audiat atât în faza urmăririi
penale, cât și în faza cercetării judecătorești.
Raportând prevederile legale relevante la particularitățile speței, Completul
de judecată menționează că, la cuantificarea despăgubirilor ce urmează a fi
acordate reclamantului, trebuie să se țină cont de consecințele sociale și
profesionale, imaginea și reputația profesională a persoanei, precum și durata
încălcărilor drepturilor.
Completul de judecată constată că urmărirea penală și recunoașterea
reclamantului ca bănuit, învinuit și inculpat au avut un impact semnificativ asupra
vieții sale profesionale și sociale, afectându-i cariera și relațiile personale și
cauzându-i suferințe morale ce au lezat demnitatea și onoarea acestuia.
Totodată, deși aceste acțiuni au generat prejudiciu moral, circumstanțele
cauzei nu justifică cuantumul stabilit de instanța de apel.
9
Având în vedere că reclamantul a fost învinuit de comiterea unei infracțiuni
grave, că urmărirea penală și examinarea cauzei au durat peste cinci ani și că acesta
a resimțit suferințe morale, dar ținând cont și de principiile compensării echitabile
și rezonabile, suma de 100 000 lei acordată de instanța de apel este excesivă.
Completul de judecată apreciază că suma de 75 000 lei reprezintă un
cuantum rezonabil, reflectând o evaluare justă a daunelor compensatoare
corespunzătoare gravității și naturii suferințelor psihice suportate de reclamant ca
urmare a acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și
instanțelor de judecată. Scopul acordării daunelor morale este compensatoriu, nu
punitiv.
Prin urmare, decizia instanței de apel urmează a fi modificată prin
micșorarea cuantumului despăgubirii morale la suma de 75 000 lei, sumă suficientă
pentru a atenua suferințele psihice și fizice cauzate reclamantului și care este
echitabilă și rezonabilă. Aceasta corespunde criteriilor stabilite de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă (cauzele Șarban vs.
Republica Moldova și Ceaicovschi vs. Republica Moldova).
Totodată, cuantumul de 60 000 lei stabilit cu titlu de prejudiciu moral este
în concordanță cu practica Curții Supreme de Justiție în cauze similare, în care
despăgubirile au fost acordate în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998
(decizia 2ra-100/23, 2ra-913/23, decizia nr. 2ra-1262/23).
Ținând cont de cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție admite recursurile Ministerului Justiției și ale Procuraturii Generale și
modifică decizia instanței de apel în partea ce ține de cuantumul sumei acordate cu
titlu de prejudiciu moral, prin diminuarea acesteia de la 100 000 (una sută mii) lei
la 75 000 (șaptezeci și cinci mii) lei, iar în rest – menține decizia instanței de apel.
În conformitate cu art. 442, art. 444, 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură
civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursurile declarate de Ministerul Justiției și de Procuratura Generală.
Modifică decizia din 11 februarie 2025 a Curții de Apel Nord, adoptată în
cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cheptene
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu
Procuratura Generală privind repararea prejudiciului material și moral cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
de judecată, în partea ce ține de cuantumul sumei încasate cu titlu de prejudiciu
10
moral, prin diminuarea sumei de la 100 000 (una sută mii) lei la suma de 75 000
(șaptezeci și cinci mii) de lei.
În rest, menține decizia din 11 februarie 2025 a Curții de Apel Nord.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
11