2ra-259/25 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor de judecata
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-259/25 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursurilor
în cauza civilă
Piotr Slav împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți
accesorii Procuratura Generală și Ministerul Finanțelor
(repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală și ale procuraturii)
împotriva deciziei din 2 decembrie 2024 a Curții de Apel Comrat,
(Dosarul nr. 2ra-259/25
NR. PIGD 2-23151316-01-2ra-07052025)
Stabilirea eronată de către instanțele ierarhic inferioare a cuantumului prejudiciului
moral, încasat în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare
a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor de judecată.
Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga - jud. S. Rău
Curtea de Apel Comrat - jud. Ș. Starciuc, G. Colev, D. Fujenco
10 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererile de recurs declarate de Ministerul
Justiției al Republicii Moldova și de Procuratura Generală,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 octombrie 2023, avocata Anna Hrapacova, în interesele
reclamantului Piotr Slav, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura
Generală și Ministerul Finanțelor privind repararea prejudiciului material și moral
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, în perioada 28 martie 2017
– 27 iunie 2023, a fost tras la răspundere penală pe pentru infracțiunea prevăzută
de art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal. În acest interval, a fost supus mai multor
măsuri procesuale și de constrângere, inclusiv reținere, obligarea de a nu părăsi
localitatea și punerii sub învinuire, participând la numeroase activități procesuale.
Prin sentința Judecătoriei Comrat din 17 decembrie 2021, Piotr Slav a fost achitat
pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute
de art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal. Această sentință a fost menținută prin decizia
Curții de Apel Comrat din 17 iunie 2022 și a devenit definitivă și irevocabilă prin
decizia Curții Supreme de Justiție din 27 iunie 2023.
Pe durata întregului proces penal, reclamantul a fost supus unei trageri
ilegale la răspundere penală, suferind prejudicii materiale constând în cheltuieli
pentru asistență juridică în sumă de 3.000 lei, precum și prejudicii morale
semnificative cauzate de suferințe emoționale, afectarea reputației, stres psihic
accentuat și impact asupra sănătății, în contextul bolii sale (epilepsie) și al
restricțiilor impuse pe durata procesului. Durata excesivă a urmăririi penale (peste
5 ani), gravitatea acuzațiilor și repercusiunile asupra vieții personale și
profesionale au amplificat suferințele reclamantului.
Având în vedere circumstanțele cauzei și durata îndelungată a procesului
penal, reclamantul a solicitat compensarea prejudiciului moral în sumă de 300.000
lei, cauzat de acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii;
suma de 3.000 lei cu titlu de prejudiciu material, reprezentând cheltuieli pentru
asistență juridică; suma de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate în
cadrul prezentului proces civil.
1
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚ
Prin hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga din 26 martie 2024
cererea de chemare în judecată depusă de Piotr Slav a fost admisă parțial.
A fost dispusă încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul
Ministerului Justiției, în beneficiul reclamantului Piotr Slav, a sumei de 50.000 de
lei cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 3.000 de lei cu titlu de prejudiciu
material, reprezentând cheltuieli pentru asistență juridică, precum și a sumei de
10.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică suportate în
cadrul prezentului proces civil. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 2 aprilie 2024, Procuratura Generală a depus o cerere de apel împotriva
hotărârii din 26 martie 2024, solicitând casarea integrală a acesteia și pronunțarea
unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Piotr Slav să
fie respinsă.
La 3 aprilie 2024, Ministerului Justiției a depus o cerere de apel împotriva
hotărârii din 26 martie 2024, solicitând casarea integrală a acesteia și pronunțarea
unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Piotr Slav să
fie respinsă în întregime.
La 15 aprilie 2024, Ministerul Finanțelor a depus o cerere de apel împotriva
hotărârii din 26 martie 2024, solicitând casarea integrală a acesteia și pronunțarea
unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.
La 22 aprilie 2024, avocata Anna Hrapacova, în interesele reclamantului
Piotr Slav, împotriva hotărârii Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga din 26
martie 2024, a depus o cerere de apel nemotivată, pe care a completat-o la 17 mai
2024, solicitând casarea acesteia în partea privind respingerea pretențiilor, cu
adoptarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral, în forma
formulată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Comrat din 2 decembrie 2024 apelurile declarate
au fost respinse, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-
Lunga din 26 martie 2024.
În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că, potrivit sentinței
Judecătoriei Comrat din 17 decembrie 2021, reclamantul Piotr Slav a fost achitat
pentru fapta prevăzută de art. 312 alin. (2) lit. a) din Codul penal, sentința devenind
irevocabilă la 27 iunie 2023. Conform art. 23 alin. (3) din Codul de procedură
2
penală, persoana achitată sau asupra căreia s-a dispus încetarea urmăririi penale pe
temei de reabilitare are dreptul să fie repusă în drepturile personale pierdute și să
fie despăgubită pentru prejudiciul cauzat. Art. 66 alin. (3) din Codul de procedură
penală prevede că, dacă acuzația nu a fost confirmată, inculpatul are dreptul la
reabilitare.
Astfel, achitarea lui Piotr Slav constituia act de reabilitare, iar conform art.
2007 din Codul civil, statul răspundea integral pentru prejudiciul cauzat prin
acțiunile organelor de urmărire penală, procuraturii sau instanțelor judecătorești,
inclusiv în cazul tragerii ilegale la răspundere sau aplicării ilegale a măsurilor
preventive.
Legea RM nr. 1545-XIII din 25.02.1998 reglementează modul de reparare
a prejudiciului cauzat prin acțiuni ilicite ale organelor de urmărire penală,
procuraturii și instanțelor. Art. 6 din Lege prevedea că dreptul la repararea
prejudiciului apare în cazul devenirii definitive și irevocabile a sentinței de
achitare.
Instanța a constatat că acțiunile organelor de urmărire penală și ale
procuraturii, inclusiv punerea în calitate de bănuit și ulterior de inculpat, aplicarea
măsurii preventive de a nu părăsi localitatea și reținerea, au cauzat suferințe morale
reclamantului. Aceste aspecte au fost dovedite prin sentința de achitare, care a
devenit irevocabilă, și prin documentele medicale care atestau efectele psihice și
fizice asupra reclamantului.
În baza art. 2036 și 2037 Cod civil și art. 10–13 Legea nr. 1545/1998,
instanța a apreciat că prejudiciul moral suferit de reclamant a fost considerabil,
însă suma solicitată de 300.000 lei era excesivă raportat la circumstanțele cauzei.
Prima instanță a acordat echitabil suma de 50.000 lei pentru prejudiciul moral, ceea
ce colegiul a considerat proporțional și rezonabil.
În ceea ce privește prejudiciul material, sumele de 3.000 lei și 10.000 lei,
suportate pentru asistență juridică în procesul penal și în cadrul procesului civil, au
fost confirmate prin probe, fiind admise integral, în conformitate cu art. 7 Legea
nr. 1545/1998 și art. 96 din Codul de procedură civilă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 7 mai 2025, Procuratura Generală a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 2 decembrie 2024 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea integrală
a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.
În motivarea recursului, a susținut că pretențiile privind prejudiciul moral
și material sunt neîntemeiate și se bazează pe o apreciere nerezonabilă a probelor.
Conform Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, prejudiciul cauzat prin acțiuni
3
ilegale ale organelor de urmărire penală, procuraturii sau instanțelor este reparabil
doar dacă acestea au acționat contrar legii sau au încălcat drepturile persoanelor.
Codul de procedură penală prevede procedura de contestare a actelor organelor de
urmărire penală; însă, în prezenta cauză, nu au fost prezentate acte definitive care
să declare ilegale acțiunile organelor implicate.
A reținut că acțiunile organelor de urmărire penală și ale procuraturii au fost
legale și motivate, fără încălcări care să genereze dreptul la repararea prejudiciului.
Reclamantul nu a prezentat dovezi care să confirme suferințele morale sau
prejudiciul material invocat, astfel că stabilirea sumei de 50.000 lei drept
prejudiciu moral nu este justificată.
Totodată, decizia de achitare a reclamantului constituie în sine o satisfacție
morală, compensând orice suferință derivată din procedura penală.
La 23 mai 2025, Ministerului Justiției a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 2 decembrie 2024 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea integrală
a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.
În motivarea recursului, a indicat că hotărârile instanțelor inferioare sunt
neîntemeiate, bazându-se pe o apreciere nerezonabilă a probelor, fără a argumenta
suficient necesitatea compensării și cuantumul prejudiciului moral, apreciind
eronat probele în raport cu Legea nr. 1545/1998 și jurisprudența relevantă (Chirica
Ruslan vs Ministerul Justiției, 17 noiembrie 2021).
Prejudiciul material și moral este reparabil doar dacă există dovezi privind
caracterul ilegal al acțiunilor organelor de urmărire penală, procuraturii sau
instanțelor. În prezenta speță, nu au fost prezentate acte care să constate expres
ilegalitatea măsurilor aplicate. Acțiunile procurorului și ale organelor de urmărire
penală nu pot fi calificate drept condamnare publică sau acțiuni ilicite în sensul art.
3 din Legea nr. 1545/1998. Reclamantul nu a probat concret prejudiciul moral sau
suferințele fizice și psihice, conform art. 118 Cod procedură civilă, iar suma de
50.000 lei nu este justificată.
În privința cheltuielilor de asistență juridică, acestea trebuie să fie reale,
necesare și rezonabile, ținând cont de complexitatea cauzei, aportul avocatului și
durata procedurii (art. 96 alin. 1 Cod procedură civilă). În speță, cuantumul de
13.000 lei este nerezonabil, litigiul nefiind complex, iar instanța avea obligația să
ajusteze suma corespunzător.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate
modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.”
4
Art. XI alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative: „(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în
vigoare la 1 septembrie 2023.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative, prevede că: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.”
Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în
baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 431 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un
complet din 3 judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet
din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat
admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
5
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”
Art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să
modifice decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.”
Art. 2 alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„(2) Acțiunile ilicite sunt acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să
examineze cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale
instanței de judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă
prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi
trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de
răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin
încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale
sau contravenționale (infracțiuni).”
Art. 3 alin. (1) lit. a), b) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material
și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:
a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de
declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală.”
Art. 6 lit. a), b) din Legea nr. 1545 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege,
apare în cazul:
a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;
b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe
temeiuri de reabilitare.”
Art. 11 alin. (1)-(3) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„(1) Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de
instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației
se determină luându-se în considerare:
6
a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă;
b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la
examinarea cauzei penale în instanța de judecată;
c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei;
d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de
judecată; e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei;
f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice;
g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice
cauzate;
h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.
(2) Instanța de judecată va determina mărimea compensației și în baza criteriilor
specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală.
(3) În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării
rezonabile și echitabile a prejudiciului moral.”
Art. 2007 alin. (1) lit. a) din Codul civil:
„(1) Prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale
procuraturii sau ale instanțelor de judecată se repară de către stat integral, indiferent de
vinovăția persoanei responsabile, în următoarele cazuri:
a) condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a
măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu
părăsi localitatea.”
Art. 2037 alin. (1)-(3) din Codul civil:
„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța
de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei
vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție
a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă
persoanei vătămate.
(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată,
luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea
posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.
(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o
despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit
în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursurilor, Completul de judecată
reține că dispozitivul deciziei Curții de Apel Comrat a fost pronunțat în ședință
publică la 2 decembrie 2024, iar decizia motivată a fost expediată participanților
la proces la 10 martie 2025 (f.d. 233, vol. I). Deși la dosar există dovada expediției
deciziei motivate, nu este prezent avizul de recepție care să confirme primirea
acesteia de către recurenți. În aceste condiții, Completul constată că recursurile
depuse la 7 mai 2025 și, respectiv, 23 mai 2025 (f.d. 17, 27, vol. II) se consideră
7
declarate în termenul prevăzut de art. 434 din Codul de procedură civilă (a se vedea
pct. 27).
Completul de judecată, examinând recursurile declarate de Ministerul
Justiției și Procuratura Generală împotriva deciziei instanței de apel, reține că
obiectul litigiului îl constituie determinarea cuantumului despăgubirii pentru
prejudiciul moral cauzat de acțiunile autorităților statului, în conformitate cu Legea
nr.1545/1998. Instanța urmează să verifice caracterul proporțional al compensației,
prin raportare la criteriile legale și la principiul echității.
Analizând materialele cauzei, Completul de judecată reține că instanța de
apel a determinat corect cadrul juridic și natura drepturilor încălcate, însă nu a
respectat criteriile legale aplicabile la determinarea cuantumului prejudiciului
moral. Prin urmare, se impune diminuarea sumei acordate inițial, astfel încât
aceasta să reflecte în mod echitabil gravitatea prejudiciului suferit.
Din actele cauzei rezultă că, la 28 martie 2017, împotriva reclamantului
Piotr Slav a fost pornită urmărirea penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 312
alin. (2) lit. a) din Codul penal. În cadrul urmăririi penale a fost supus mai multor
măsuri procesuale, reținere, i s-a aplicat obligațiunea de a nu părăsi localitatea și
punerii sub învinuire, participând la numeroase activități procesuale. Prin sentința
Judecătoriei Comrat din 17 decembrie 2021, reclamantul a fost achitat. Sentință a
fost menținută prin decizia Curții de Apel Comrat din 17 iunie 2022 și a devenit
definitivă și irevocabilă prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 iunie 2023.
Circumstanțele menționate indică că instanța de apel a constatat corect că
Piotr Slav a fost atras ilegal la răspundere penală și are dreptul la despăgubiri
conform Legii nr. 1545/1998 privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile
ilegale ale organelor de urmărire penală și ale instanțelor judecătorești. Acțiunea
sa este întemeiată, având în vedere că achitarea sa a devenit definitivă și
irevocabilă.
Coroborând normele legale citate privind repararea prejudiciului moral
cauzat de organele de urmărire penală și de instanțe cu circumstanțele de fapt
stabilite, Completul de judecată constată că drepturile lui Piotr Slav au fost lezate,
iar acestuia i-a fost cauzat prejudiciu moral.
Mărimea compensației se determină conform art. 11 din Legea nr. 1545-
XIII din 25 februarie 1998, unul dintre criteriile generale fiind echitatea, care
impune ca indemnizația să reprezinte o despăgubire justă și completă.
Instanța de apel a constatat corect, aplicând legea materială, că prejudiciul
moral cauzat lui Piotr Slav este reparabil, însă suma de 50.000 lei acordată este
exagerată și excesivă, în raport cu criteriile stabilite și principiul echității.
8
În această ordine de idei, Completul de judecată reține că, în perioada 28
martie 2017 – 27 iunie 2023, Piotr Slav a fost subiect al cauzei penale, având
calitatea de bănuit, învinuit și inculpat, fiind supus unor măsuri de constrângere,
respectiv reținerea și obligația de a nu părăsi localitatea pentru un termen de 60 de
zile. Prin urmare, timp de peste cinci ani, reclamantul a fost atras neîntemeiat și
ilegal la răspundere penală, fiind audiat atât în faza de urmărire penală, cât și în
cea de judecată.
Raportând prevederile legale relevante la particularitățile speței, Completul
de judecată menționează că, la cuantificarea despăgubirilor ce urmează a fi
acordate reclamantului, trebuie să se țină cont de consecințele sociale și
profesionale, imaginea și reputația profesională a persoanei, precum și durata
încălcărilor drepturilor.
Completul de judecată constată că acțiunile organelor de urmărire penală și
ale procuraturii – respectiv punerea în calitate de bănuit și ulterior de inculpat,
aplicarea măsurii preventive a obligației de a nu părăsi localitatea și reținerea au
avut un impact semnificativ asupra vieții sociale a reclamantului, cauzându-i
suferințe morale și aducând atingere demnității și onoarei sale.
Totodată, deși aceste acțiuni au generat prejudiciu moral, circumstanțele
cauzei nu justifică în întregime cuantumul acordat de instanțele ierarhic inferioare.
Având în vedere că reclamantul a fost învinuit de comiterea unei infracțiuni
mai puțin grave, că urmărirea penală și examinarea cauzei au durat peste cinci ani
și că acesta a suportat suferințe morale, dar ținând cont totodată de principiile
reparării echitabile și rezonabile a prejudiciului, suma de 50.000 lei acordată de
instanțele inferioare apare ca fiind excesivă.
Completul de judecată apreciază că suma de 30.000 lei constituie un
cuantum rezonabil, reflectând o evaluare justă a prejudiciului moral corespunzător
gravității și naturii suferințelor psihice suportate de reclamant ca urmare a
acțiunilor organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de
judecată. Acordarea daunelor morale are caracter exclusiv compensatoriu, nu
punitiv.
Prin urmare, decizia instanței de apel urmează a fi modificată prin
micșorarea cuantumului despăgubirii morale la suma de 30.000 lei, sumă
suficientă pentru a atenua suferințele psihice și fizice cauzate reclamantului și care
este echitabilă și rezonabilă. Aceasta corespunde criteriilor stabilite de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă (cauzele Șarban vs.
Republica Moldova și Ceaicovschi vs. Republica Moldova).
Totodată, cuantumul de 30.000 lei stabilit cu titlu de prejudiciu moral este
în concordanță cu practica Curții Supreme de Justiție în cauze similare, în care
9
despăgubirile au fost acordate în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998
(decizia 2ra-100/23, decizia nr. 2ra-1262/23; decizia 2ra-196/25 ).
Ținând cont de cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție admite recursurile Ministerului Justiției și Procuraturii Generale și
modifică decizia instanței de apel în ceea ce privește cuantumul despăgubirii
pentru prejudiciul moral, diminuând suma de la 50.000 (cincizeci de mii) lei la
30.000 (treizeci de mii) lei, iar în rest menține decizia instanței de apel și hotărârea
primei instanțe.
În conformitate cu art. 442, art. 444, 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură
civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursurile declarate de Ministerul Justiției și de Procuratura Generală.
Modifică decizia din 2 decembrie 2024 a Curții de Apel Comrat și hotărârea
din 26 martie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, adoptată în cauza
civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Piotr Slav împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura
Generală și Ministerul Finanțelor privind repararea prejudiciului material și moral
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii, în
partea ce ține de cuantumul sumei încasate cu titlu de prejudiciu moral, prin
diminuarea sumei de la 50.000 (cincizeci de mii) lei la suma de 30.000 (treizeci de
mii) lei.
În rest, menține decizia din 2 decembrie 2024 a Curții de Apel Comrat și
hotărârea din 26 martie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
10