2ra-1262/23 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmarire penala si ale prouraturii, precum si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-1262/23 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmarire penala si ale prouraturii, precum si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

DECIZIE

cu privire la respingerea recursului depus de Mocan Andrei și admiterea

recursurilor depuse de Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Mocan Andrei împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii

Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție și Ministerul Finanțelor,

cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile

ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 11 mai 2023 a Curții de Apel Cahul

(Dosarul nr. 2ra-1262/23

NR. PIGD 2-21047794-01-2ra-05092023)

Stabilirea eronată de către instanțele ierarhic inferioare a cuantumului

prejudiciului moral, încasat în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești

Judecătoria Cahul, sediul Cahul, jud. A. Sârbu

Curtea de Apel Cahul, jud. G. Vavrin, I. Dănăilă, N. Bondarenco

11 iunie 2025

Examinând în lipsa părților cererile de recurs depus de Mocan

Andrei, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ghenadie Stratulat,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

cu concretizările ulterioare, împotriva Ministerului Justiției, intervenienți

accesorii Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție și Ministerul

Finanțelor, cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

angajat de Centrul Național Anticorupție prin transfer din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în funcția de ofițer de investigații.

procurorul Lilian Lungu, a depus cerere, solicitând dispunerea expertizei

informaționale asupra micro CD-ul pentru a proba faptul nevinovăției sale.

cererea înaintată nu este alt ceva decât o intenție de tergiversare a examinării

cauzei, încălcându-i în acest sens dreptul la apărare. Ulterior, procurorul a

expediat cauza penală de învinuire a sa în instanța de judecată.

Viorel Chetrari, a fost suspendat din funcția deținută. Drept temei al emiterii

ordinului în cauză a servit demersul procurorului Anticorupție Lungu Lilian în

legătură cu expedierea cauzei în instanța de judecată.

nevinovat, iar la ****, adjunctul interimar al procurorului-șef al Procuraturii

Anticorupție, Procoavă Adrian, a emis ordonanța cu privire la renunțarea

integrală la învinuirea adusă inculpatului Mocan Andrei în baza art. ****din

Codul penal, deoarece acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii.

de achitare în privința sa. Astfel, reclamantul a considerat că este în drept să

solicite încasarea pagubei morale, fiindcă din cauza intentării urmăririi

penale și-a pierdut speranța de viitor și de a-și urma cariera. Mai mult pe

parcursul unei perioade îndelungate de timp a rămas fără surse de existență,

fiind suspendat din funcție, datorită fabricării dosarului penal în privința sa de

către procuror.

1

moral pe care îl estimează în sumă de 500 000 de lei. Iar, din cauza absenței

forțate de la muncă, reclamantul consideră că este în drept de a solicita

încasarea prejudiciului format din salariu neachitat pe toată perioada

suspendării sale din funcție.

salariului pentru absența forțată de la muncă în sumă de 397 035,33 de lei,

compensația legată de neachitarea în termen a salariului restant în sumă de 73

903 de lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 500 000 de lei și încasarea

cheltuielilor de judecată suportate pentru asistența juridică în cadrul cauzei

penale în mărime de 6000 de lei și cheltuieli de judecată suportate în prezenta

cauză civilă în sumă de 5 500 de lei ( vol. I, f.d. 104-109).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Mocan Andrei. S-

a încasat din contul Statului prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul

lui Mocan Andrei prejudiciul material în mărime de 397 035,33 de lei cu titlu

de salariu și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa principală de

existență, de care a fost privat în urma acțiunilor ilicite. S-a încasat din contul

Statului prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Mocan Andrei

prejudiciul moral în mărime de 50 000 de lei, precum și cheltuieli de judecată

în mărime de 5500 de lei și 6000 de lei, suportate pentru asistența juridică. În

rest pretențiile au fost respinse ( vol. I, f.d. 150, 158-164).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

11 ianuarie 2023 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 05

octombrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând admiterea

acesteia, casarea hotărârii în partea admiterii cererii de chemare în judecată

depusă de Mocan Andrei, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere în

această parte ( vol. I, 166-168, 169-171, 206-211).

Ion, a depus cerere de apel nemotivată, iar la 13 ianuarie 2025 a depus cerere

de apel motivată împotriva hotărârii din 05 octombrie 2022 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii în partea

stabilirii cuantumului despăgubirilor morale și a perceperii compensației legale

pentru neachitarea în termen a salariului restant, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de admiterea integrală a cererii de chemare în judecată ( vol. I, f.d.

174, 212).

împotriva hotărârii din 05 octombrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

solicitând admiterea acesteia, modificarea hotărârii, în partea ce se referă la

2

cuantumul prejudiciului moral, prin micșorarea acestuia de la 50 000 lei până

la o sumă ce rezidă din criteriile de rezonabilitate (vol. I, f.d. 175-178).

împotriva hotărârii din 05 octombrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi

hotărâri de respingere integrală a cererii de chemare în judecată depusă de

Mocan Andrei (vol. I, f.d. 179-187).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

de apel depusă de Procuratura Generală. S-au admis cererile de apel depuse de

Mocan Andrei, reprezentat de avocatul Grecu Ion, Ministerul Justiției și

Ministerul Finanțelor. S-a casat parțial hotărârea din 05 octombrie 2022 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, în partea încasării drepturilor salariale și a

prejudiciului moral și s-a pronunțat o nouă hotărâre, după cum urmează: S-a

încasat din contul statului prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul

lui Mocan Andrei salariul și alte plăți neachitate pentru perioada martie 2016 –

decembrie 2020 în sumă totală de 219 405,61 de lei și prejudiciul moral în

sumă de 150 000 de lei. În rest, hotărârea din 05 octombrie 2022 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central s-a menținut ( vol. I, f.d. 1-2, 3-33).

sentința din ****a Judecătoriei Cahul, sediul Central, devenită definitivă și

irevocabilă prin neatacare, a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de ****Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii. Drept urmare, achitarea reclamantului Mocan

Andrei este temei de reabilitare în drepturi a persoanei supuse urmăririi penale.

Justiției și a Procuraturii Generale precum că reclamantul Mocan Andrei nu a

fost tras la răspundere penală, deoarece în privința acestuia nu a fost emisă

sentința de condamnare, iar ulterior să fi fost emisă o sentință de achitare.

Ministerul Justiției și Procuratura Generală eronat interpretează prevederile art.

50 din Codul penal, care reglementează esența răspunderii penale. Or, în sensul

art. 50 din Codul penal, răspunderea penală și pedeapsa penală nu sunt noțiuni

identice. Răspunderea penală este o premisă necesară pentru aplicarea

pedepsei, dar nu este însuși pedeapsa.

sub învinuiri și trimiterea în judecată a reclamantului Mocan Andrei, a avut ca

finalitate achitarea acestuia pe motivul lipsei elementelor componenței de

infracțiune, fiind temei de reabilitare în toate drepturile și libertățile

fundamentele ale omului. Statul având obligația pozitivă de a efectua o

investigație eficientă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor care au contribuit

la comiterea unei infracțiuni, cât și să fie capabilă să contribuie la identificarea

făptuitorului, în privința reclamantului Mocan Andrei a fost pornită urmărirea

penală, fiindu-i atribuită calitatea procesuală de bănuit și, ulterior, de învinuit

3

pentru săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Însă, obligația nu este una de

rezultat care ar presupune ca orice proces penal să se finalizeze printr-o

sentință de condamnare în privința persoanei. Astfel, cauza penală demarată de

Procuratura Anticorupție în privința lui Mocan Andrei a fost finalizată prin

sentința de achitare a acestuia emisă de către instanța de judecată la 18

decembrie 2020.

urmărire penală este obligat, în virtutea legii, să efectueze o cercetare

multilaterală a pretinselor fapte infracționale, să acumuleze probe care să

demonstreze vinovăția, cât și cele care dezvinovățesc persoana, însă, unul din

scopurile procesului penale este ca nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la

răspundere penală, potrivit art. 1 alin. (2) din Codul de procedură penală.

organului de urmărire penală au urmărit scopul de a elucida toate

circumstanțele importante ale cauzei penale, în vederea aflării adevărului și

acumulării probelor, Curtea de Apel Cahul le-a considerat neîntemeiate,

deoarece prin ordonanța din 30 noiembrie 2020 procurorul a renunțat la

învinuirea înaintată lui Mocan Andrei din motivul lipsei în acțiunile acestuia a

elementelor constitutive ale infracțiunii.

urmărire penală și de procuratură față de reclamantul Mocan Andrei, i-au

cauzat acestuia un prejudiciu material și moral, din care considerent Statul

poartă răspundere pentru prejudiciul cauzat astfel.

moral stabilit de către prima instanță în mărime de 50 000 lei ce urmează a fi

încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul

lui Mocan Andrei, este unul nejustificat, nefiind luate în considerație principiile

compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele psihice,

starea de stres și de frustrare cauzată reclamantului Mocan Andrei pentru

tragerea ilegală la răspundere penală, durata urmăririi penale, gravitatea

infracțiunii imputate, timp în care reclamantului i-au fost cauzate suferințe

psihice prin starea de incertitudine în care se afla.

exercitată în privința reclamantului Mocan Andrei este de la ****, (mai mult

de 2 luni), iar judecarea cauzei în instanța de fond a durat de la 12 martie 2016

până la 18 decembrie 2020, ceia ce constituie 04 ani și 09 luni.

prejudiciului moral, suferințele psihice cauzate, stare de stres și de frustrare

provocate reclamantului Mocan Andrei, durata urmăririi penale și a judecării

cauzei penale, gravitatea infracțiunii pentru care a fost urmărit penal și trimis în

judecată, statutul social al apelantului Mocan Andrei, fiind persoană publică -

ofițer de investigații al Direcției investigații speciale a DGT Sud a CNA,

instanța de apel a considerat că, suma de 500 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral solicitată de Mocan Andrei constituie un cuantum exagerat de mare și nu

corespunde cu caracterul și gravitatea suferințelor psihice suportate de către

4

acesta, însă suma de 150 000 lei întru compensarea prejudiciului moral cauzat,

poate constitui satisfacție echitabilă și rezonabilă a victimei daunei, cât și în

stare să restabilească situația existentă înainte de prejudiciere, or, art. 11

alin.(1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești, prevede că, mărimea compensației pentru repararea

prejudiciului moral se stabilește de instanța de judecată luându-se în

considerație natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al

persoanei, suferințele fizice, caracterul și gardul suferințelor psihice, măsura în

care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate.

în baza prevederilor art. 1998 și 2007 din Codul civil coroborat cu art. 3, art. 6,

art. 7 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penal, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, are dreptul de a solicita repararea

prejudiciului material, prin încasarea plăților salariale pentru perioada

suspendării din funcție de la 21 martie 2016 până la 06 ianuarie 2021, contrar

argumentelor invocate de Ministerul Justiției și de Ministerul Finanțelor.

Finanțelor, precum că reclamantul Mocan Andrei a fost suspendat din funcția

de ofițer de investigație de CNA, legalitatea căruia nu a fost contestată la

judecătorul de instrucție, instanța de apel a menționat că nu poate fi reținut ca

un temei pentru respingerea acțiunii înaintate de Mocan Andrei, or, potrivit

răspunsului din ****al Centrului Național Anticorupție ”... suspendarea

raporturilor de serviciu, începând cu 21 martie 2016, în privința lui Mocan

Andrei s-a realizat în temeiul demersului Serviciului Sud al Procuraturii

Anticorupție nr. ****din ****și ordinului CNA nr. ****. Având în vedere

faptul că Mocan Andrei la moment deține calitatea de inculpat, cererea acestuia

privind anularea suspendării provizorii din funcție nu poate fi satisfăcută.”.

Așadar, suspendarea raporturilor de muncă cu ofițerul de investigații s-a

realizat la demersul Procuraturii Anticorupție în legătură cu intentarea cauzei

penale în baza art. **** Cod penal.

trimiterii cauzei penale în instanța de judecată în privința reclamantului Mocan

Andrei, acesta a fost suspendat din funcția de ofițer de investigații, pe toată

perioada aflării cauzei penale în stadiu de judecare în instanța de judecată,

astfel că ultimul a fost lipsit de posibilitate de a munci și a de a primi salariul,

potrivit specialității. Respectiv, reclamantul Mocanu Andrei, fiind reabilitat

pentru fapta incriminată, are dreptul de a solicita repararea prejudiciului cauzat

prin neachitarea plăților salariale pe întreaga perioadă de suspendare din

funcție.

în legătură cu repunerea sa în drepturile salariale avute anterior suspendării din

funcție, acestuia urma să-i fie achitat: pentru perioada ****salariul anual în

sumă de 165 075,33 lei, pentru perioada 01.01.2019 – 21.12.2019 suma de –

5

103 560 lei, pentru anul perioada 01.01.2020 – 31.12.2020 suma de – 128 400

lei, în total suma de 397 035,33 lei, cât și sporuri pentru performanță și sporuri

cu caracter specific pentru anul 2019 calculate la suma de 31 068 lei, iar pentru

anul 20202 calculate la suma de 38 520 lei, în total constituie 73 903 lei.

informația prezentată de Serviciul Fiscal de Stat, potrivit căreia reclamantul

Mocan Andrei în perioada 21 martie 2016 – 15 ianuarie 2021, a declarat

venituri salariale: în anul 2016: de la ****SA suma de 8 922 lei; de la SC

****suma de 8 508 lei, 50 bani; de la ****suma de 4 905 lei; de la Centrul

National Anticorupție suma de 22 962 lei, 75 bani; în anul 2017: de la ****SA

suma de 31 449 lei, 93 bani; de la **** suma de 6 520 lei, 80 bani; de la C****

suma de 4 041 lei, 72 bani; în anul 2018: de la ****SA suma de 48 043 lei, 89

bani; în anul 2019: de ****suma de 63 542 lei, 54 bani; în anul 2020: de la

**** SA suma de 75 598 lei, 34 bani; în anul 2021: de la ****SA suma de 5

622 lei, 22 bani; de la Centrul National Anticorupție suma de 11 351 lei, 11

bani.

Andrei urmează a fi compensate plățile salariale pe perioada suspendării din

funcția de ofițer de investigații, 21 martie 2016 – 06 ianuarie 2021 în sumă de

219 405, 61 lei, luând în considerare că pe perioada respectivă reclamantul a

fost angajat și a obținut venituri de la mai multe persoane juridice în sumă

totală de 274 495,47 lei.

suma de 251 532,72 lei (274 495,47 lei - 22 962,75 lei(sumă obținută în anul

2016 de la CNA)=251 532,72 lei) =145 502,61 lei + 73 903 lei=219 405,61 lei.

bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul

reclamantului Mocan Andrei plăți salariale neachitate și alte plăți pe perioada

suspendării din funcția de ofițer de investigații 21 martie 2016 – 06 ianuarie

2021, în sumă totală de 219 405,61 lei, cu reținerea contribuțiilor obligatorii de

stat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 11 mai 2023 a Curții de Apel Cahul, solicitând

admiterea acesteia, casarea parțială a hotărârii instanței de fond și a deciziei

instanței de apel în partea admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată

depusă de Mocan Andrei și emiterea în această parte a unei decizii de

respingere a acțiunii. Subsidiar, a menționat că în cazul în care instanța de

recurs va decide că acțiunea civilă este întemeiată, în acest caz solicită

modificarea deciziei din 11 mai 2023 a Curții de Apel Cahul, în partea ce ține

de încasarea din contul bugetului de stat a prejudiciului moral, în sensul

diminuării acestei sume (vol. II, f.d. 38-47).

6

34.1. În motivarea cererii de recurs a menționat că hotărârea instanței de

fond, cât și decizia instanței de apel au fost adoptate cu aplicarea eronată a

normelor de drept material ce țin de încasarea prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești, în condițiile în care pentru aplicabilitatea prevederilor

Legii nr. 1545, necesită de a fi întrunite cumulativ (minim o condiție), atât

circumstanțele prevăzute de art.6 - dreptul la repararea prejudiciului, cât și de

art. 3 - cazurile de reparare a prejudiciului material și moral. Or, aceste norme

sunt în realitate indisolubile, nu pot fi aplicate separat.

34.2. Recurentul a indicat că este eronată poziția instanțelor precum că

intimatul Mocan Andrei este în drept să solicite repararea prejudiciului cauzat,

în conformitate cu prevederile Legii nr. 1545, în prezența doar a hotărârii de

achitare, deoarece intimatul nu întrunește nici una din condițiile stabilite la art.

3 alin. (1) din Legea nr. 1545.

34.3. În susținerea poziției sale a invocat dispozițiile art. 3 lit. a) și c) din

Legea nr. 1545, potrivit cărora prejudiciul material și moral cauzat persoanei

fizice sau juridice este reparabil în urma tragerii ilegale la răspundere penală și

suspendării ilegale din lucru (funcție).

34.4. La caz, a remarcat că instanța de apel deși a identificat care anume

din condițiile privitoare la prejudiciul reparabil se regăsește în speță, totuși nu a

argumentat ilegalitatea acțiunilor procesuale efectuate de către organele de

urmărire penală în privința intimatului Mocan Andrei, or, prin prisma art. 3 din

Legea nr. 1545 se deduce expres că nu orice acțiune a organelor de drept și

judecătorești atrage răspunderea Statului.

34.5. În această ordine de idei, recurentul a subliniat că, este important și

necesar să se constate ilegalitatea actului procedural emis de către organul de

drept. Astfel, dacă se demonstrează printr-un act judecătoresc de dispoziție

irevocabil că acțiunile întreprinse de către organul de urmărire penală sînt/au

fost ilegale, atunci dreptul la despăgubire apare indiferent de faptul dacă este

vinovată sau nu persoana. Or, instanțele de judecată urmau să indice expres

care anume act normativ justifică răspunderea statului.

34.6. A mai indicat că instanța de apel în mod eronat a considerat că în

speță este întrunită condiția privitoare la prejudiciul reparabil art. 3 lit. c)

suspendarea ilegală din funcție, dispunând încasarea salariului pe perioada

suspendării din funcție, or, această măsură nu a fost realizată de către organul

de urmărire penală, însă în privința prezentului intimat a fost dispusă

suspendarea raporturilor de serviciu începând cu data de ****de către

angajatorul autorității în care a fost angajat, prin ordinul din ****a directorului

Centrului Național Anticorupție, Viorel Chetrari, având ca temei demersul

Procuraturii Anticorupție, Serviciul Sud nr. ****din 12 martie 2016.

34.7. La caz, suspendarea raporturilor de serviciu, precum și încasarea

salariului vizează raporturi civile de muncă, respectiv, care sunt guvernate de

legislația muncii. Așadar, cererea lui Mocan Andrei privind încasarea salariului

pe perioada suspendării din funcție urmează a fi adresată administrației

7

autorității în care este angajat și nu statului RM, reprezentat de Ministerul

Justiției, nu în temeiul Legii nr. 1545.

34.8. În opinia recurentului, instanța de apel nu a motivat decizia în partea

prejudiciului moral, stabilind în mod arbitrar cuantumul acestei pretenții, doar

prin prisma criteriului rezonanței pe care a avut-o în societate informația despre

învinuirea persoanei; durata examinării cauzei penale, statutul social al

intimatului și impactul desfășurării urmăririi penale asupra

intimatului/reclamantului prin enumerarea unor stări și emoții invocate de

intimat/reclamant și de altfel, lipsite de suport probator.

34.9. Prin urmare, recurentul a susținut că instanțele urmau să-și motiveze

hotărârea în partea stabilirii cuantumului prejudiciului moral prin raportarea

circumstanțelor speței la dispozițiile legale și anume prin prisma criteriilor

stipulate la art. 11 din Legea nr. 1545 și a art. 219 alin.(4) din Codul de

Procedură Penală. Deci, cuantumul prejudiciului moral urma a fi stabilit de

instanță și cu luarea în considerare a următoarelor criterii legale: a) gravitatea

infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă.

34.10. Or, intimatul nu a fost reținut sau arestat, fiind doar recunoscut în

cadrul urmăririi penale ca bănuit/învinuit, iar la faza judecării cauzei având

calitatea de inculpat. Deci acesta nu a fost îngrădit în careva drepturi, însă

instanțele au omis să se expună pe marginea admiterii explicațiilor

pârâtului/apelantului Ministerul Justiției privind incidența acestui criteriu la

evaluarea prejudiciului moral.

împotriva deciziei din 11 mai 2023 a Curții de Apel Cahul, solicitând

admiterea acesteia, casarea hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de

apel și emiterea unei decizii de respingere a cererii de chemare în judecată

depusă de Mocan Andrei ( vol. II, f.d. 48-53).

35.1. În motivarea cererii de recurs a indicat că instanța de fond și instanța

de apel au interpretat eronat legea, precum și nu au constatat și nu au elucidat

pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei.

35.2. Recurentul a opinat că, nu orice acțiune a organelor de drept atrage

răspunderea statului. Este important și necesar să se constate ilegalitatea actului

procedural emis de către organul de drept. Deci, statul va repara prejudiciul (în

cazul în care există) cauzat de organele doar în cazurile expres prevăzute de

lege.

35.3. Astfel, art. 6 din Legea nr. 1545/1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești prevede expres și exhaustiv cazurile

când apare dreptul persoanei la repararea prejudiciului cauzat în urma

acțiunilor ilicite a organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești. Totodată, pentru a fi în prezența unei acțiuni civile

întemeiate, nu este suficient de a fi întrunite doar prevederile art. 6 din Legea

nr. 1545/1998, dar este necesară și întrunirea dispozițiilor prevăzute de art. 3

alin. (1) din același act normativ.

8

35.4. Recurentul consideră neîntemeiată soluția instanței de apel și în

partea încasării în beneficiului lui Mocan Andrei a sumei de 219 405, 16 de

lei, or, potrivit art. 197 alin. (1) din Codul de procedură penală „în scopul

asigurării ordinii stabilite de prezentul cod privind urmărirea penală, judecarea

cauzei și executarea sentinței, organul de urmărire penală, procurorul,

judecătorul de instrucție sau instanța, conform competenței, sunt în drept să

aplice față de bănuit, învinuit, inculpat alte măsuri procesuale de constrângere,

cum ar fi suspendarea provizorie din funcție.”

35.5. Prin prisma normei invocate, recurentul consideră că suspendarea

din funcție a reclamantului a fost întemeiată, or, de către organul de urmărire

penală a fost pornită urmărirea penală conform semnelor distinctive a

infracțiunii prevăzute de art. ****din Codul penal, acesta fiind recunoscut ca

învinuit, iar cauza expediată spre examinare în instanța de judecată. Mai mult,

la materialele anexate nu se regăsește nici un act prin care să ateste contestarea

hotărârii de suspendare din funcție a reclamantului, la judecătorul de instrucție,

așa cum prevede legislația. Totodată, conform celor constatate în baza

materialelor, suspendarea din funcție a avut loc după expedierea dosarului

penal în instanța de judecată și anume la data de ****așa cum reglementează

legislația muncii.

35.6. Ce ține de prejudiciul moral, recurentul a menționat că suma încasată

de instanța de apel este una exagerată și disproporționat de mare și necesită a fi

diminuată în limite rezonabile. Or, reclamantul nu a probat faptul că a suferit

un prejudiciu moral considerabil. Mai mult, ultimul a continuat să activeze la

diverse instituții și să obțină venituri financiare, însuși instanța de apel a

menționat în decizia sa că Mocan Andrei nu a prezentat careva probe prin care

să ateste faptul că a fost subiectul unor articole de presă sau ar fi fost o știre

cunoscută de întreaga Zonă de Sud a Republicii Moldova unde și-a desfășurat

activitatea, iar simplul fapt că la acel moment deținea funcția de ofițer de

investigații al Direcției investigații speciale a DGT Sud a CNA, prin sine nu

probează rezonanța socială a urmăririi penale invocată de acesta în acțiune și în

cererea de apel.

Andrei a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 11 mai 2023 a Curții de

Apel Cahul, solicitând admiterea acesteia, casarea parțială a deciziei contestate,

în partea ce ține de cuantumul încasării drepturilor salariale, despăgubirilor

morale și materiale cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală

și procuraturii cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie admisă integral

cererea de chemare în judecată depusă de Mocan Andrei( vol. II, f.d. 48-53).

36.1. În motivarea cererii de recurs a invocat că, Curtea de Apel Cahul a

constatat eronat argumentele sale precum că prin acțiunile ilicite ale organului

de urmărire penală și a le procurorului l-au privat de salariu și de alte plăți

salariale, unica sa sursă de venit pe întreaga perioadă de judecare a cauzei

penale, deoarece a fost angajat la mai multe persoane juridice, or, sumele

primite în calitate de venituri de la persoanele juridice sunt rezultatul angajării

sale în calitate de vânzător de mezeluri, deoarece fiind suspendat din funcție a

9

ajuns în situația în care nu avea nici un venit ce i-ar fi permis procurarea

produselor alimentare pentru membrii familiei ce îi avea la întreținere - o soție

care nu activa în câmpul muncii și un copil minor-nou născut.

36.2. În suportul poziției sale recurentul a invocat dispozițiile art.76 lit. g)

din Codul muncii, potrivit cărora „ contractul individual de muncă se suspendă

în circumstanțe ce nu depind de voința părților în caz de: trimitere în instanța

de judecată a dosarului penal privind comiterea de către salariat a unei

infracțiuni incompatibile cu munca prestată, pînă la rămânerea definitivă a

hotărârii judecătorești;”, iar conform art.25 alin.(l) din Legea nr. 158/2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public prevede că: „ calitatea

de funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție publică decât cea

în care a fost numit”. Astfel prin acțiunile ilegale ale procuraturii a fost lipsit de

dreptul de a activa în calitate de funcționar public, calitate în care a fost angajat

în cadrul Centrului Național Anticorupție și care este la nivelul studiilor

deținute, însă acest fapt nu i-a îngrădit drepturile garantate de Constituție, ca

lege supremă în stat și care la art. 43 alin.(l) prevede că: „ orice persoană are

dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și

satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția împotriva șomajului". Însă,

faptul că i-au fost suspendate raporturile de serviciu, nu i-a fost îngrădit dreptul

să lucreze într-un alt domeniu pentru a se întreține pe dânsul, cât și membrii

familiei sale, deoarece era singurul care o putea face la acel moment.

36.3. A susținut că, în cadrul examinării cauzei s-a probat cu certitudine că,

prin acțiunile ilegale ale procurorului, i-a fost cauzat o imensă pagubă morală,

în urma cărui fapt și-a pierdut speranța de viitor, de viață, speranța de a-și

prelungi cariera, familia rămânând fără surse de întreținere datorită suspendării

din serviciu. Datorită acțiunilor ilegale a procurorului, care nu aveau nici o

probă în bănuiala rezonabilă, a rămas în imaginația colegilor de serviciu, a

locatarilor și a tovarășilor ca un infractor.

36.4. Referitor la angajarea sa în alte funcții așa cum susține instanța, a

menționat că, fiind ofițer de investigații a CNA, a fost nevoit de a se angaja în

calitate de distribuitor a produselor din carne pentru a putea supraviețui

membrii familiei. Or, faptul că a ajuns din funcția de ofițer de investigații să

vândă salam, nu diminuează suferințele morale pe care le-a suferit, ci din

contra acest fapt doar a agravat starea sa morală. După restabilirea în funcție,

datorită umilinței provocate din partea procuraturii prin învinuirea ilegală, a

fost nevoit de a se concedia din rândurile CNA. Suferințele sus relatate și

schimbarea în totalitate a vieții, nicidecum nu pot fi compensate cu

echivalentul bănesc de doar 150 000 de lei.

intimaților copiile recursului declarat, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a

acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la

materialele dosarului ( vol. II, f.d. 63).

10

adresa Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin.

(3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de

drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate

a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor

examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

în vigoare a prezentei legi.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.”

„ (1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.”

01 septembrie 2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

11

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

septembrie 2023):

„ (1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la 01

septembrie 2023):

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute

la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi

sunt lezate prin hotărâre.

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)

12

lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru

a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„ (1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să

modifice decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.”

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești:

„ (1) În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noțiuni:

acțiuni ilicite - acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu

privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care

exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului

general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate

fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de urmărire

penală sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a normelor

procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale (infracțiuni);

cazuri excepționale - cazuri cînd persoanei i-au fost încălcate grav și abuziv drepturile și

libertățile fundamentale garantate de Constituție și de tratatele internaționale la care

Republica Moldova este parte ori cînd consecințele acțiunilor ilicite comise sînt extrem de

grave sau chiar iremediabile.

„.(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și

moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:

a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de

declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;

b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă

neremunerată în folosul comunității;

c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției,

ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru

(funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor

fizice sau juridice;

d) supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării

ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată;

e) efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legislației;

f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ștampilelor,

precum și în urma blocării conturilor bancare.

(2) Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de

răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele judecătorești.”

„(1) Cauzele cu privire la repararea prejudiciului material și moral se examinează în

conformitate cu normele de procedură civilă în vigoare. Organul care reprezintă statul în

instanța de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției.

(2) Cererea de chemare în judecată privind repararea prejudiciului se depune în termen de

3 ani de la data apariției dreptului la repararea prejudiciului.”

13

„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare

în cazul:

a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;

b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de

reabilitare;

c) adoptării de către instanța judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului

contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;

d) adoptării, de către judecătorul de instrucție, în condițiile art.313 alin.(5) din Codul de

procedură penală, în privința persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a

încheierii privind declararea nulității actelor sau acțiunilor organului de urmărire penală sau

organului care exercită activitate specială de investigații.”

„În cazurile menționate la art.3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se

restituie:

a) salariul și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de

existență, de care a fost privată în urma acțiunilor ilicite;

b) pensia sau indemnizația a cărei plată a fost sistată ca urmare a arestului ilegal și ținerii

sub arest;

c) averea (inclusiv depunerile bănești și dobânzile aferente, obligațiile împrumuturilor de

stat și câștigurile aferente) confiscată ori trecută în venitul statului de către instanța

judecătorească sau ridicată de organul de urmărire penală, precum și averea sechestrată;

d) amenzile percepute ca urmare a executării sentinței judiciare și cheltuielile de judecată

suportate de persoana fizică în legătură cu acțiunile ilicite;

e) sumele plătite de ea pentru asistența juridică;

f) cheltuielile pentru tratamentul ei, tratament determinat de aplicarea față de aceasta a

unor acțiuni ilicite (a maltratării);

g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală, organul

procuraturii sau în instanța judecătorească.”

(1) Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de

instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației se

determină luîndu-se în considerare:

a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă;

b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la

examinarea cauzei penale în instanța de judecată;

c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei;

d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de

judecată;

e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei;

f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice;

g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate;

h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.

(2) Instanța de judecată va determina mărimea compensației și în baza criteriilor

specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală.

(3) În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării

rezonabile și echitabile a prejudiciului moral. ”

14

„(1) Prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale

procuraturii sau ale instanțelor de judecată se repară de către stat integral, indiferent de

vinovăția persoanei responsabile, în următoarele cazuri:

a) condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii

preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu părăsi

localitatea.”

„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a

răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă

persoanei vătămate.

(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată,

luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea

posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.

(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o

despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit

în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 25 iulie 2023, prin intermediul

oficiului poștal, Curtea de Apel Cahul a expediat în adresa părților, decizia

motivată, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a actului

judecătoresc anexată la materialele cauzei ( vol. II, f.d. 34), însă date privind

recepționarea acesteia la dosar lipsesc.

Ministerul Finanțelor, la 10 august 2023 și de Mocan Andrei, la 04 septembrie

2023, se consideră depuse în termenul stabilit de lege.

examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără înștiințarea și

audierea participanților la proces.

aplicabile speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

că cererea de recurs depusă de Mocan Andrei este neîntemeiată, care urmează

a fi respinsă, iar cererile de recurs depuse de Ministerul Justiției și Ministerul

Finanțelor întemeiate și care urmează a fi admise și modificată decizia instanței

de apel în partea încasării prejudiciului moral, din motivele ce succed.

15

acțiunea împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Procuratura

Generală, Centrul Național Anticorupție și Ministerul Finanțelor, a solicitat

încasarea din contul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul

său al salariului pentru absența forțată de la muncă în sumă de 522112 de lei,

compensației legate de neachitarea în termen a salariului restant, prejudiciul

moral în sumă de 500000 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată suportate asistența juridică în cadrul cauzei penale în sumă de 6000 de

lei și cheltuieli de judecată suportate în prezenta cauză civilă în sumă de 5 500

de lei (vol. I, f.d. 4-7).

a pretențiilor, prin care a solicitat, suplimentar, cerințelor revendicate inițial

încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă în sumă de 397 035, 33

de lei, compensația legată de neachitarea în termen a salariului restant în sumă

de 73 903 de lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 500 000 de lei și

încasarea cheltuielilor de judecată suportate pentru asistența juridică în cadrul

cauzei penale în sumă de 6000 de lei și cheltuieli de judecată suportate în

prezenta cauză civilă în sumă de 5 500 de lei ( vol. I, f.d. 104-109, 141).

cererea de chemare în judecată depusă de Mocan Andrei, a încasat din contul

Statului prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Mocan Andrei

prejudiciul material în mărime de 397 035,33 de lei cu titlu de salariu și alte

venituri provenite din muncă, ce constituie sursa principală de existență, de

care a fost privat în urma acțiunilor ilicite, a încasat din contul Statului prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Mocan Andrei prejudiciul

moral în mărime de 50 000 lei, precum și cheltuieli de judecată în mărime de

5500 lei și 6000 lei, suportate pentru asistența juridică, în rest pretențiile au fost

respinse ( vol. I, f.d. 150, 158-164).

depusă de Procuratura Generală, a admis cererile de apel depuse de Mocan

Andrei, reprezentat de avocatul Grecu Ion, Ministerul Justiției și Ministerul

Finanțelor, a casat parțial hotărârea din 05 octombrie 2022 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central, în partea încasării drepturilor salariale și a prejudiciului

moral și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care a încasat din contul statului prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Mocan Andrei salariul și alte

plăți neachitate pentru perioada martie 2016 – decembrie 2020 în sumă totală

de 219 405,61 de lei și prejudiciul moral în sumă de 150 000 de lei; în rest,

hotărârea din 05 octombrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a

menținut-o ( vol. I, f.d. 1-2, 3-33).

la caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

că instanța de apel a stabilit corect raportul juridic litigios, a identificat corect

normele ce-l guvernează și a stabilit corect natura drepturilor încălcate. Însă, la

stabilirea cuantumului sumei ce urmează a fi încasată cu titlu de reparare a

prejudiciului moral pentru încălcarea drepturilor reclamantului prin acțiunile

16

ilegale ale autorităților statului, nu s-a ținut cont de criteriile de determinare a

mărimii compensației pentru prejudiciul moral cauzat. Din acest motiv,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va admite recursurile

declarate de Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, modificând decizia

instanței de apel, în sensul diminuării cuantumului prejudiciului moral încasat.

****al directorului Centrului Național Anticorupție, recurentul Mocan Andrei,

a fost angajat, prin transfer, în funcția de ofițer de investigații din contul

funcției de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale al Direcției

investigații speciale din cadrul Direcției generale teritoriale „Sud” ( f.d.9,

vol.1).

conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 310 alin. (2) din Codul

penal.

recunoscut în calitate de bănuit în cauza penală nr. 2015978179 pentru

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 310 alin. (2) din Codul penal (f.d.10-11,

vol.1).

fost pus sub învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. ****din Codul

penal (f.d.13-15, vol.1).

demersul Procuraturii Anticorupție Serviciul Sud și în conformitate cu art.

****din Codul de procedură penală, au fost suspendate raporturile de serviciu,

începând cu ****, în privința reclamantului Mocan Andrei, ofițer de

investigații al Direcției investigații speciale din cadrul Direcției generale

teritoriale „Sud” ( f.d.17, vol.1).

renunțat integral la învinuirea adusă inculpatului Mocan Andrei în baza art.

**** din Codul penal, deoarece acțiunile lui nu întrunesc elementele

infracțiunii ( f. d.19- 30, vol.1).

Andrei de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. ****, pe motiv

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii (f.d.31-42, vol.1), urmare a

renunțării la învinuire de către acuzatorul de stat.

de apel corect a stabilit că Mocan Andrei a fost ilegal atras la răspunderea

penală, de aceea are dreptul de a pretinde la despăgubiri conform Legii privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de judecătorești. Or, în

situația în care prin sentința din ****, sediul Central, Mocan Andrei a fost

achitat , acțiunea înaintată de către acesta este temeinică în sensul art. 6 alin.

a) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești.

17

prejudiciului moral în urma acțiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală

și procuraturii cu circumstanțele de fapt stabilite, Completul de judecată

stabilește că lui Mocan Andrei i-au fost lezate drepturile sale, fiindu-i cauzat un

prejudiciu moral.

din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, iar unul din criteriile orientative

generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă

că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire

legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, just a constatat faptul

că, este reparabil prejudiciul moral cauzat lui Mocan Andrei în urma tragerii

ilegale la răspundere penală, însă, încasarea prejudiciului moral în sumă de

150 000 de lei este una exagerată și excesivă în raport cu criteriile stabilite la

caz și principiul general al echității.

Andrei a fost subiect al cauzei penale nr. ****, pornită prin ordonanța din ****

a Procuraturii Anticorupție, având calitatea de bănuit și învinuit. Prin ordonanța

din **** a Procuraturii Anticorupție, Mocan Andrei a fost pus sub învinuire în

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 310 alin.(2) din Codul penal (f.d.13-15,

vol.1).

i-a fost neîntemeiat și ilegal incriminată comiterea unei infracțiuni din

categoria cel mai puțin grave care, potrivit art. ****din Codul de penal, care se

pedepsea cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unități convenționale sau cu

închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5

ani. Iar, din materialele cauzei rezultă că, în cadrul dosarului penal, Mocan

Andrei a fost audiat atât de în cadrul urmării penale, cât și în cadrul cercetării

judecătorești.

particularitățile de fapt ale speței deduse judecății, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție relevă că la cuantificarea despăgubirilor ce urmează

a fi acordate reclamantului, urmează a fi luate în considerare consecințele

produse pe plan social și profesional, imaginea persoanei acesteia și reputația

profesională, precum și durata în timp a încălcărilor drepturilor.

penale, recunoașterea acestuia în calitate de bănuit, învinuit și inculpat, punerea

sub învinuire pe nedrept de comiterea unei infracțiuni a avut un impact

profesional și social, afectându-i nu doar cariera, ci și relațiile personale, iar

aceste acțiuni au fost susceptibile să-i producă reclamantului suferințe morale,

de natură să lezeze demnitatea și onoarea acestuia.

perioada urmării penale i-au lezat drepturile și că vătămarea acestor drepturi

rezidă întru-un prejudiciu moral, nu pot fi negate, corespund realității și sunt

18

întemeiate. Cu toate acestea, în circumstanțele speței deduse judecății, acestea

nu justifică existența și întinderea unui asemenea prejudiciu moral, precum cel

încasat de către instanța de apel.

drept pertinente argumentele recurenților, precum că din materialele cauzei, nu

rezultă că în privința reclamantului Mocan Andrei, la etapa urmăririi penale, au

fost aplicate anumite măsuri procesuale de constrângere privative de libertate,

precum și nici nu a fost adoptată o sentință ilegală de condamnare care ar fi

generat o privațiune de libertate, or, în lumina art. 11 alin. (1) lit. h) din Legea

nr. 1545/1998, durata aflării nelegitime a persoanei în detenție constituie inter

alia un criteriu ce urmează a fi luat în considerare la determinarea cuantumului

prejudiciului moral.

reclamantul a fost învinuit de comiterea unei fapte prejudiciabile, ținând cont

de gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuit, și anume, de

infracțiune mai puțin gravă, de durata urmăririi penale și examinarea cauzei

penale, ce a constituit 4 ani și 9 luni, de suferințele morale cauzate

reclamantului ce constă generic în atingerea valorilor ce definesc personalitatea

umană și creditul moral, de măsura în care compensația bănească poate atenua

suferințele fizice și psihice cauzate, de principiile compensării echitabile și

rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale, starea de stres și frustrare

cauzate lui Mocan Andrei, Completul de judecată consideră că cuantumul

compensației pentru prejudiciul moral încasat de instanța de apel în sumă de

150 000 de lei este una exagerată.

suma de 50 000 de lei reprezintă o sumă rezonabilă, care va acorda o evaluare

pertinentă daunelor compensatoare, fiind în corespundere cu caracterul și

gravitatea suferințelor psihice suportate de către Mocan Andrei în urma

acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală ale procuraturii și ale

instanțelor de judecată dispuse concret în cauza respectivă.

rând, a unei satisfacții morale pentru suferințele de același ordin, și nu a unei

satisfacții patrimoniale. Prejudiciul moral trebuie să fie compensatoriu, și nu

punitiv.

consideră irelevante argumentele Ministerului Justiției și Ministerului Finanțe ,

precum că nu s-au administrat probe pentru dovedirea prejudiciului moral,

întrucât legea stabilește criteriile de determinare a cuantumului acestuia.

modificată prin micșorarea cuantumului despăgubirii morale până la 50 000 de

lei, fiind pe măsură de a atenua suferințele psihice și fizice cauzate

reclamantului, precum și fiind echitabilă și nicidecum exagerată sau diminuată

pentru prejudiciul suferit de către ultimul, această despăgubire fiind

corespunzătoare și criteriilor de despăgubire stabilite de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului prin jurisprudența sa constantă (cauza Șarban vs Republica

19

Moldova și cauza Ceaicovschi vs Republica Moldova), iar suma de 500 000 de

lei solicitată în acest sens de către reclamant drept una excesivă.

corelativ și comparabil cu practica Curții Supreme de Justiție în cazuri similare

în care reclamanții au înaintat cereri de chemare în judecată în temeiul Legii nr.

1545 din 25 februarie 1998 (cauza Leapin Alexandr vs Ministerul Justiției,

cauza 2ra-100/23 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=75586,

cauza Donică împotriva Ministerului Justiției, cauza 2ra-913/23

https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=75127, cauza Potîrniche

Oleg împotriva Ministerului Justiției, cauza 2ra-911/23

https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=75321).

decizia instanței de apel ar fi nefondată în partea luării în calculul a sumelor

primite în calitate de venituri de la persoane juridice, Completul de judecată îl

consideră neîntemeiat,

demersul Procuraturii Anticorupție Serviciul Sud și în conformitate cu art.

****din Codul de procedură penală, au fost suspendate raporturile de serviciu,

începând cu ****, în privința reclamantului Mocan Andrei, ofițer de

investigații al Direcției investigații speciale din cadrul Direcției Generale

Teritoriale „Sud” ( f.d.17, vol.1).

Central, prin care s-a dispus achitarea lui Mocan Andrei de învinuirea în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 310 alin. (2) din Codul penal, pe motiv

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii ( vol. I, f.d. 19-30).

Andrei a fost reîncadrat în funcție începând cu 06 ianuarie 2021.

în drepturile salariale avute anterior suspendării, acestuia pentru perioada

21.03.2016 – 31.12.2018 salariul anual în sumă de 165 075,33 de lei, pentru

perioada 01.01.2019 – 21.12.2019 suma de – 103 560 de lei, pentru anul

perioada 01.01.2020 – 31.12.2020 suma de – 128 400 de lei, în total formând

suma de 397 035,33 de lei, cât și sporuri pentru performanță și sporuri cu

caracter specific pentru anul 2019 calculate la suma de 31 068 de lei, iar pentru

anul 2020 calculate la suma de 38 520 de lei, în total constituie 73 903 de lei.

prezentat informația eliberată de Serviciul Fiscal de Stat, potrivit căreia

perioada suspendării sale din funcția de ofițer de investigație, Mocan Andrei a

fost angajat în câmpul muncii la mai multe persoane juridice și a obținut

venituri salariale după cum urmează în anul 2016: de la SA „****” suma de 8

922 de lei; de ****suma de 8 508,50 de lei; de la SRL „****” suma de 4 905

de lei; de la Centrul National Anticorupție suma de 22 962, 75 de lei; în anul

2017: de la SA „****” suma de 31 449, 93 de lei; de la SRL ****” suma de 6

520, 80 de lei; de la SRL „****c” suma de 4 041, 72 de lei; în anul 2018: de la

SA „****” suma de 48 043, 89 de lei; în anul 2019: de la SA „****” suma de

20

63 542, 54 de lei; în anul 2020: de la SA „****” suma de 75 598, 34 de lei; în

anul 2021: de la SA „****” suma de 5 622, 22 de lei; de la Centrul National

Anticorupție suma de 11 351, 11 de lei.

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind întemeiată concluzia

instanței de apel privind încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției, în beneficiul lui Mocan Andrei a plăților salariale

neachitate și alte plăți pe perioadă suspendării din funcția de ofițer de

investigații ****, în sumă totală de 219405,61 de lei. Or, din probele anexate la

materialele cauzei se constată cu certitudine că, pe perioadă suspendării din

funcția de ofițer de investigații, Mocan Andrei a fost angajat la mai multe

persoane juridice și a obținut venituri regulate.

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat

de Mocan Andrei, de a admite recursurile declarate de Ministerul Justiției și de

Ministerul Finanțelor și de a modifica decizia instanței de apel, în partea ce ține

de cuantumul sumei încasate cu titlu de prejudiciu moral, prin diminuarea

sumei de la 150 000 (una sută cincizeci mii) lei la suma de 50 000 (cincizeci

mii) de lei, iar în rest – de a menține decizia instanței de apel.

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul declarat de Mocan Andrei.

Admite recursurile declarate de Ministerul Justiției și Ministerul

Finanțelor .

Modifică decizia din 11 mai 2023 Curții de Apel Cahul, adoptată în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mocan

Andrei împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Procuratura

Generală, Centrul Național Anticorupție și Ministerul Finanțelor, cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organului de urmărire penală și ale procuraturii, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată, în partea ce ține de cuantumul sumei încasate cu titlu

de prejudiciu moral, prin diminuarea sumei de la 150 000 (una sută cincizeci

mii) lei la suma de 50 000 (cincizeci mii) de lei.

În rest, decizia din 11 mai 2023 Curții de Apel Cahul se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Oxana Parfeni

21

22