2ra-229/25 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor de judecata

2ra-229/25 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la cu respingerea recursului declarat de Eugeniu Vareaghin,

reprezentat de avocata Dolores Sanduța și admiterea recursurilor declarate

de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Procuratura Anticorupție

în cauza civilă

Eugeniu Vareaghin, reprezentat de avocata Dolores Sanduța, împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura

Anticorupție

(repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de judecată)

împotriva deciziei din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 2ra-229/25

NR. PIGD 2-24047709-01-2ra-15052025)

Stabilirea eronată de către instanțele ierarhic inferioare a cuantumului prejudiciului

moral, încasat în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare

a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor de judecată.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru - jud. O. Dvornic

Curtea de Apel Centru - jud. A. Panov, L. Bagrin, D. Corlăteanu

3 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Studiind în lipsa părților cererile de recurs declarate de Eugeniu

Vareaghin, reprezentat de avocata Dolores Sanduța, de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova și de Procuratura Anticorupție,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

reclamantului Eugeniu Vareaghin, a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Anticorupție privind repararea prejudiciului material și moral cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor de judecată.

Eugeniu Vareaghin a fost pornită urmărirea penală nr. 2016970162, pentru fapta

prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal. Ulterior, prin disjungere, la 4 aprilie

2017 a fost pus sub învinuire în temeiul art. 326 alin. (1) Cod penal – trafic de

influență.

aplicate măsuri preventive privative de libertate: 18 zile de arest preventiv (24

noiembrie – 12 decembrie 2016); 30 de zile de arest la domiciliu (12 decembrie

2016 – 11 ianuarie 2017).

Chișinău din 11 noiembrie 2019, Eugeniu Vareaghin a fost achitat pe motiv că

fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Această sentință a fost menținută de

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 15 septembrie 2022 și a devenit definitivă

și irevocabilă prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 februarie 2024.

ilegale la răspundere penală, astfel cum este definită la art. 50 Cod penal, ceea ce

a generat grave suferințe morale și afectări ale vieții personale și profesionale. A

fost privat de libertate, discreditat public, izolat social, a pierdut șansa de a emigra

în SUA alături de familie și a suportat un stres psihic constant.

penal, a solicitat compensarea prejudiciului moral în sumă de 1 723 800 lei.

1

noiembrie 2016 – 28 noiembrie 2023, fiind locotenent-colonel la dispoziția

Ministerului Apărării, nu a beneficiat de premiile salariale în sumă de 35 002,77

lei și a fost remunerat doar cu salariul mediu. Potrivit Legii nr. 270/2018, diferența

salarială cu sporuri calculate pentru această perioadă constituie 235 398,66 lei.

pentru asistența juridică în dosarul penal.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚ

cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu Vareaghin a fost admisă parțial.

Ministerului Justiției, în beneficiul reclamantului Vareaghin Eugeniu, a sumei de

150 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 17 258,24 de lei cu titlu de

prejudiciu material, precum și a sumei de 2 700 de lei cu titlu de cheltuieli de

judecată. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii din 18 decembrie 2024, solicitând casarea integrală a acesteia

și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă de

Eugeniu Vareaghin să fie respinsă în întregime.

împotriva hotărârii din 18 decembrie 2024, solicitând casarea integrală a acesteia

și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă în întregime.

Sanduța, a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 18 decembrie 2024,

solicitând casarea acesteia în partea privind respingerea pretențiilor, cu adoptarea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral, în forma formulată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Procuratura Anticorupție și Eugeniu

Vareaghin, reprezentat de avocata Dolores Sanduța au fost respinse, fiind

menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 decembrie 2024.

la 1 martie 2016 a fost pornită urmărirea penală nr. 2016970162 în privința lui

Eugeniu Vareaghin, pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (3) lit.

d) Cod penal. La 25 noiembrie 2016, în baza demersului procurorului, a fost

2

aplicată măsura preventivă a arestului pentru 20 de zile, calculată din 24 noiembrie

2016 – data reținerii de facto. Ulterior, prin mandatul din 12 decembrie 2016,

măsura a fost înlocuită cu arestul la domiciliu pentru 30 de zile, astfel, că a fost

privat de libertate în perioada 24 noiembrie 2016 – 11 ianuarie 2017.

Eugeniu Vareaghin pentru infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (1) Cod penal

(trafic de influență) a fost disjunsă și înregistrată sub nr. 2017970175. Prin sentința

Judecătoriei Chișinău din 11 noiembrie 2019, a fost achitat, deoarece fapta nu

întrunea elementele infracțiunii, hotărârea devenind definitivă la 12 februarie

2024.

aproximativ 9 ani (1 martie 2016 – 12 februarie 2024), fiind privat de libertate 18

zile în arest preventiv și 30 de zile în arest la domiciliu.

statul este obligat să repare prejudiciul material și moral cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, inclusiv în caz de arest preventiv nejustificat sau

tragere ilegală la răspundere penală. Potrivit art. 6 și 10 din Lege, reabilitarea are

loc în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive de achitare sau de încetare a

urmăririi penale din motive de reabilitare.

pierdute, cheltuielile suportate pentru asigurarea apărării, precum și suferințele

morale cauzate. Cuantumul despăgubirii pentru prejudiciul moral se determină

ținând cont de gravitatea acuzației, durata procedurii, amploarea suferinței

psihologice și impactul social al urmăririi penale.

a procesului penal, perioada de detenție și hotărârea definitivă de achitare, instanța

a concluzionat că Eugeniu Vareaghin este îndreptățit la repararea prejudiciului

moral și, în măsura în care va fi dovedit, și a celui material, suferit prin tragerea

ilegală la răspundere penală.

prejudiciului cauzat în procesul penal, fiind achitat prin hotărârile judecătorești

pentru fapta care nu întrunea elementele infracțiunii. În consecință, a respins

argumentele Ministerului Justiției și Procuraturii Anticorupție, care susțineau că

Eugeniu Vareaghin nu poate solicita despăgubiri, întrucât a fost pus sub învinuire

și ulterior achitat pe temeiuri legale de reabilitare.

răspundere penală a unei persoane nevinovate este ilicită și implică răspunderea

statului pentru repararea prejudiciului material și moral cauzat, fără necesitatea

unei hotărâri judecătorești separate care să declare ilegalitatea acțiunilor organelor

de urmărire penală.

3

gravitatea faptei imputate, durata și impactul urmăririi penale asupra reputației și

vieții reclamantului, fiind rezonabilă și echitabilă.

refuzului de a acorda despăgubiri pentru diferența salarială calculată pe o perioadă

neconformă cu durata măsurilor preventive efectiv aplicate. De asemenea, instanța

de apel a aprobat plata cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 17.258,24 lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Sanduța, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 19 martie 2025 a Curții

de Apel Centru, solicitând casarea acesteia în partea privind respingerea

pretențiilor, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral,

în forma formulată.

că urmărirea penală și judecarea cauzei au durat aproape 9 ani, timp în care a fost

deținut preventiv 48 de zile, în lipsa unei bănuieli rezonabile și a unei probe certe

privind vinovăția sa, ceea ce i-a cauzat un prejudiciu material prin pierderea

veniturilor și un prejudiciu moral semnificativ.

Chișinău confirmă caracterul nejustificat al urmăririi penale și detenției, iar

organele de urmărire penală și procurorii implicați au acționat cu neglijență, ceea

ce atrage răspunderea statului conform art. 1405 alin. (2) din Codul civil.

toate probele relevante administrate în cauză, inclusiv fișele de evidență a reținerii

și expertiza medico-legală, care confirmă stresul psihologic și deteriorarea stării

de sănătate cauzate de măsura preventivă abuzivă.

2016 – 28 noiembrie 2023, fiind locotenent-colonel la dispoziția Ministerului

Apărării, nu a beneficiat de premiile salariale în sumă de 35 002,77 lei și a fost

remunerat doar cu salariul mediu. Potrivit Legii nr. 270/2018, diferența salarială

cu sporuri calculate pentru această perioadă constituie 235 398,66 lei. De

asemenea, a suportat cheltuieli de 800 euro (echivalent 17 258,24 lei) pentru

asistența juridică în dosarul penal.

împotriva deciziei din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând casarea

integrală a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

respinsă în întregime.

4

material sunt neîntemeiate și disproporționate, deoarece reclamantul nu a probat

suferințele reale și cuantumul prejudiciului.

menținută de instanțele superioare, însă pentru ca o acțiune civilă să fie întemeiată

în temeiul Legii nr. 1545/1998, trebuie să fie îndeplinite cumulativ condițiile

prevăzute la art. 3 alin. (1) și art. 6 din lege, condiții ce nu sunt întrunite în speță.

acțiuni ilicite ale organelor de urmărire penală sau instanței, precum rețineri

ilegale, arestări abuzive, confiscări ilegale, percheziții nelegale și alte asemenea,

care trebuie constatate oficial. Or, inițierea anchetei penale nu impune neapărat o

condamnare și că protecția drepturilor presupune o anchetă eficace fără arbitrar.

Totodată, durata de opt ani a urmăririi penale a fost justificată de complexitatea și

gravitatea cauzei și corespunde standardului rezonabil prevăzut de art. 6 CEDO.

deciziei din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând casarea integrală a

acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă în

întregime.

neîntemeiate, fiind întemeiate pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor și pe o

interpretare contrară jurisprudenței constante a Curții Supreme de Justiție. Deși

reclamantul a fost achitat prin sentința din 11 noiembrie 2019, această achitare nu

echivalează cu constatarea ilegalității acțiunilor organelor de urmărire penală.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Codul de procedură penală, scopul procesului penal este

sancționarea persoanelor vinovate și protejarea celor nevinovate, obiectiv care a

fost atins prin pronunțarea unei soluții de achitare, fără a atrage automat

răspunderea statului.

nu sunt întrunite, întrucât nu există un act juridic care să constate caracterul ilegal

al măsurilor procesuale întreprinse. Bănuiala rezonabilă a fost justificată, iar

măsurile preventive aplicate nu au fost contestate de către reclamant.

acordând despăgubiri disproporționate în lipsa unei analize riguroase a suferinței

morale și cu nesocotirea criteriilor de echitate prevăzute la art. 11 din Legea nr.

1545/1998.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de 5 Justiție) au fost

5

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie

2023.”

Art. XI alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte

normative: „(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în

vigoare la 1 septembrie 2023.”

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte

normative, prevede că: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.”

Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în

baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi.

recursului):

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de

competența Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un

complet din 3 judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet

din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat

admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

6

iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la 01 septembrie 2023):

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să

modifice decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.”

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:

„(2) Acțiunile ilicite sunt acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să

examineze cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale

instanței de judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă

prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi

trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de

răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin

încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale

sau contravenționale (infracțiuni).”

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:

„(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material

și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:

a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de

declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală.”

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:

„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege,

apare în cazul:

a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;

b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe

temeiuri de reabilitare.”

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:

7

„(1) Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de

instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației

se determină luându-se în considerare:

a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă;

b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la

examinarea cauzei penale în instanța de judecată;

c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei;

d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de

judecată; e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei;

f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice;

g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice

cauzate;

h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.

(2) Instanța de judecată va determina mărimea compensației și în baza criteriilor

specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală.

(3) În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării

rezonabile și echitabile a prejudiciului moral.”

„(1) Prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale

procuraturii sau ale instanțelor de judecată se repară de către stat integral, indiferent de

vinovăția persoanei responsabile, în următoarele cazuri:

a) condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a

măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu

părăsi localitatea.”

„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța

de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție

a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă

persoanei vătămate.

(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată,

luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea

posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.

(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o

despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit

în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție constată că recurenții s-au conformat prevederilor art.

434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, indicat la pct. 38 și au depus recursurile

8

în termen. Copia deciziei motivate din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru a

fost notificată recurenților, în mod electronic, la 14 aprilie 2023, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică (f.d.163, vol. I), iar cererile de recurs au fost

depuse la 25 aprilie 2025, 16 mai 2025 și, respectiv, 16 iunie 2025 (f.d. 169, vol.

I; 2, 15, vol. II).

speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de

recurs depusă de Eugeniu Vareaghin este neîntemeiată, care urmează a fi respinsă,

iar cererile de recurs depuse de Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor

întemeiate și care urmează a fi admise și modificată decizia instanței de apel în

partea încasării prejudiciului moral, din motivele ce succed.

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Anticorupție, a

solicitat încasarea, în beneficiul său, a diferenței salariale în sumă de 235.398,66

lei, a prejudiciului moral în cuantum de 1.723.800 lei, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în cadrul cauzei penale, în sumă

de 17.258,24 lei.

de chemare în judecată. Astfel, a dispus încasarea din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul reclamantului Vareaghin Eugeniu,

a sumei de 150.000 lei cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 17.258,24 lei cu

titlu de prejudiciu material și a sumei de 2.700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

depuse de Ministerul Justiției, Procuratura Anticorupție și reclamantul, menținând

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 18 decembrie 2024.

Completul de judecată constată că instanța de apel a stabilit corect raportul juridic

litigios, a identificat corect normele aplicabile și natura drepturilor încălcate.

Totuși, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral pentru încălcarea drepturilor

reclamantului prin acțiunile ilegale ale autorităților statului, nu s-a ținut cont de

criteriile legale de determinare a mărimii compensației. Din acest motiv,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va admite recursurile declarate

de Ministerul Justiției și Procuratura Anticorupție, modificând decizia instanței de

apel prin diminuarea cuantumului prejudiciului moral acordat.

nr. 2016970162 față de Eugeniu Vareaghin pentru infracțiunea prevăzută de art.

328 alin. (3) lit. d) Cod penal. La 24 noiembrie 2016, acesta a fost reținut și plasat

în arest preventiv pentru 18 zile, iar între 12 decembrie 2016 și 10 ianuarie 2017 a

fost în arest la domiciliu pentru 30 de zile. La 22 martie 2017, cauza a fost disjunsă,

9

iar Eugeniu Vareaghin a fost pus sub învinuire pentru trafic de influență, conform

art. 326 alin. (1) Cod penal. Prin sentința din 11 noiembrie 2019, a fost achitat,

decizia fiind menținută de Curtea de Apel Chișinău la 15 septembrie 2022 și de

Curtea Supremă de Justiție la 12 februarie 2024. Astfel, Eugeniu Vareaghin a fost

sub urmărire și acuzare penală timp de aproape 9 ani.

a stabilit corect că Eugeniu Vareaghin a fost atras ilegal la răspundere penală și,

prin urmare, are dreptul să solicite despăgubiri conform Legii privind repararea

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Având în vedere că prin sentința din 11

noiembrie 2019 Eugeniu Vareaghin a fost achitat, iar decizia a fost menținută de

Curtea de Apel Chișinău la 15 septembrie 2022 și de Curtea Supremă de Justiție la

12 februarie 2024, acțiunea înaintată este temeinică în sensul art. 6 alin. (a) din

Legea menționată.

moral cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală și procuraturii

cu circumstanțele de fapt stabilite, Completul de judecată constată că drepturile lui

Eugeniu Vareaghin au fost lezate, iar acestuia i-a fost cauzat prejudiciu moral.

XIII din 25 februarie 1998, unul dintre criteriile generale fiind echitatea, care

impune ca indemnizația să reprezinte o despăgubire justă și completă.

moral cauzat lui Eugeniu Vareaghin este reparabil, însă suma de 150.000 lei

acordată este exagerată și excesivă, în raport cu criteriile stabilite și principiul

echității.

martie 2016 – 12 februarie 2024, Eugeniu Vareaghin a fost subiect al cauzei

penale, având calitatea de bănuit, învinuit și inculpat. Acesta a fost reținut la 24

noiembrie 2016 și a stat 18 zile în arest preventiv, urmate de 30 de zile de arest la

domiciliu (12 decembrie 2016 – 10 ianuarie 2017). La 22 martie 2017, cauza a fost

disjunsă, iar Vareaghin a fost pus sub învinuire pentru trafic de influență (art. 326

alin. (1) Cod penal). Astfel, timp de peste 9 ani, i-a fost neîntemeiat și ilegal

incriminată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) din Codul penal.

Din materialele cauzei rezultă că reclamantul a fost audiat atât în cadrul urmăririi

penale, cât și în faza cercetării judecătorești.

de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la cuantificarea despăgubirilor

ce urmează a fi acordate reclamantului, trebuie să se țină cont de consecințele

sociale și profesionale, imaginea și reputația profesională a persoanei, precum și

durata încălcărilor drepturilor.

10

reclamantului ca bănuit, învinuit și inculpat, precum și punerea sub învinuire pe

nedrept au avut un impact semnificativ asupra vieții profesionale și sociale a

reclamantului, afectându-i cariera și relațiile personale, cauzându-i suferințe

morale ce au lezat demnitatea și onoarea acestuia.

urmărire penală desfășurate în perioada urmăririi penale i-au lezat drepturile și i-

au cauzat un prejudiciu moral, sunt întemeiate și corespund realității. Cu toate

acestea, în circumstanțele prezentei spețe, aceste aspecte nu justifică existența și

întinderea prejudiciului moral stabilit de instanța de apel.

reclamantul a fost învinuit de comiterea unei infracțiuni grave, prevăzute la art.

326 alin. (2) Cod penal, că urmărirea penală și examinarea cauzei s-au extins pe o

durată de 9 ani, că acesta a resimțit suferințe morale legate de atingerea valorilor

ce definesc persoana umană, dar având în vedere și principiile compensării

echitabile și rezonabile, Completul de judecată apreciază că suma de 150 000 lei

acordată cu titlu de prejudiciu moral este excesivă.

cuantum rezonabil, care reflectă o evaluare justă a daunelor compensatoare,

corespunzătoare cu gravitatea și natura suferințelor psihice suportate de reclamant

ca urmare a acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și

instanțelor de judecată dispuse concret în prezenta cauză. Scopul acordării

daunelor morale este realizarea unei satisfacții morale pentru suferințele de același

ordin, și nu o satisfacție patrimonială. Prejudiciul moral trebuie să aibă caracter

compensatoriu, nu punitiv.

modificată prin micșorarea cuantumului despăgubirii morale la suma de 75.000

lei, sumă suficientă pentru a atenua suferințele psihice și fizice cauzate

reclamantului, fiind totodată echitabilă, rezonabilă și nicidecum exagerată.

Această despăgubire corespunde criteriilor stabilite de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă (cauzele Șarban vs. Republica

Moldova și Ceaicovschi vs. Republica Moldova). În raport cu acestea, suma de 1

723 800 lei solicitată de reclamant este excesivă.

în concordanță cu practica Curții Supreme de Justiție în cauze similare, în care

despăgubirile au fost acordate în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998

(decizia 2ra-100/23, 2ra-913/23, decizia nr. 2ra-1262/23).

nelegalitatea deciziei instanței de apel în privința prejudiciului material, Completul

de judecată îl consideră neîntemeiat. Pretenția privind compensarea diferenței de

11

salariu a fost corect respinsă, întrucât calculul prezentat de reclamant nu

corespunde situației de fapt, fiind efectuat pentru o perioadă de 7 ani, deși acesta

s-a aflat în arest preventiv și la domiciliu doar 48 de zile. Totodată, confirmă

legalitatea soluției instanței de apel privind încasarea cheltuielilor de asistență

juridică în sumă de 17 258,24 lei, justificată prin bonurile de plată anexate la dosar.

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Eugeniu

Vareaghin, reprezentat de avocata Dolores Sanduța, de a admite recursurile

declarate de Ministerul Justiției și de Procuratura Anticorupție, și de a modifica

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, în partea ce ține de cuantumul

sumei acordate cu titlu de prejudiciu moral, prin diminuarea acesteia de la 150 000

(una sută cincizeci de mii) lei la 75 000 (șaptezeci și cinci de mii) lei, iar în rest –

menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul declarat de Eugeniu Vareaghin, reprezentat de avocata

Dolores Sanduța.

Admite recursurile declarate de Ministerul Justiției și de Procuratura

Anticorupție.

Modifică decizia din 19 martie 2025 Curții de Apel Centru și hotărârea din 18

decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptată în cauza civilă

Eugeniu Vareaghin împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Anticorupție privind repararea prejudiciului

material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor de judecată, în partea ce ține de cuantumul sumei

încasate cu titlu de prejudiciu moral, prin diminuarea sumei de la 150 000 (una

sută cincizeci mii) lei la suma de 75 000 (șaptezeci și cinci de mii) de lei.

În rest, menține decizia din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru și hotărârea

din 18 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

12