2ra-100/23 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului la desfasurarea in termen rezonabil a procesului penal, repararea prejudiciului

2ra-100/23 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului la desfasurarea in termen rezonabil a procesului penal, repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-100/23

2-21168040-01-2ra-23012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Jud: L. Lavric)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud: A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga)

D E C I Z I E

23 iulie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

examinând recursurile declarate de către Alexandr Leapin, reprezentat de avocatul

Gheorghe Ionaș, de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de către

Procuratura Generală a Republicii Moldova,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Alexandr Leapin împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la desfășurarea în termen rezonabil a procesului penal, repararea prejudiciului

material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

procuraturii și instanțelor judecătorești,

împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au

respins apelurile declarate de Alexandr Leapin, reprezentat de avocatul Gheorghe Ionaș,

de Ministerului Justiției al Republicii Moldova și de Procuratura Generală a Republicii

Moldova și s-a menținut hotărârea din 08 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

c o n s t a t ă:

La 12 noiembrie 2021, Alexandr Leapin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a

RM, prin care a solicitat constatarea faptului încălcării de către organele de urmărire

penală a dreptului la desfășurarea procesului penal în termen rezonabil, cu încasarea

din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, a sumei de 200 000

de lei, cu titlu de despăgubire a prejudiciului moral cauzat în legătură cu încălcarea

dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, încasarea din contul bugetului de

stat, prin intermediul Ministerului Justiției, a sumei de 400 000 de lei, cu titlu de

despăgubire a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, procuraturii și ale instanței judecătorești, încasarea din contul bugetului de stat,

prin intermediul Ministerului Justiției, suma de 18 400,48 de lei, cu titlu de

despăgubire a prejudiciului material - salariu și alte venituri provenite din muncă de

care a fost privat, încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției

RM a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 de lei.

1

În motivarea acțiunii a indicat că, la 21 octombrie 2016, Procuratura Anticorupție

a pornit urmărirea penală în privința lui Alexandr Leapin, cauza nr. 2016978203, în

baza unei bănuieli rezonabile de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3)

lit, d) din Codul penal. Iar, în baza ordonanței din 21 octombrie 2016 și a procesului-

verbal de reținere din 22 octombrie 2016 a fost reținut, totodată fiind dispusă

efectuarea percheziției biroului de serviciu.

A menționat că, la 24 octombrie 2016 prin ordonanța procurorului în Procuratura

Anticorupție, Veaceslav Potîngă, a fost pus sub învinuire, fiindu-i înaintată acuzarea

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3), lit. d) din Codul penal.

A invocat că potrivit ordonanței nominalizate mai sus, a fost învinuit precum că,

exercitând funcția de șef direcția gestionare a informației de licențiere a Camerei de

Licențiere de pe lingă Ministerul de Economie a RM, fiind persoană publică, având în

virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor

autorității publice, fiind obligat de a dirija în cunoștință de cauză sectorul de muncă

încredințat, să manifeste inițiativă și perseverență, să asigure îndeplinirea întocmai

sarcinile, să se călăuzească în exercitarea atribuțiilor de legislația în vigoare.

Acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative pentru a nu fi comise acțiuni

ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale in interese personale,

de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor

impuse de funcția deținută, a comis, infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu

în următoarele circumstanțe: ,,Alexandr Leapin pe perioada 01 ianuarie 2016 – 01

octombrie 2016 contrar prevederilor Legii privind reglementarea prin licențiere a

activității de întreprinzător Nr. 451 din 30 iulie 2001, potrivit căreia taxa pentru

eliberarea licenței în domeniul jocurilor de noroc se calculează pe perioada de un an

și poate fi achitată trimestrial, în rate egale, până la începutul fiecărui trimestru de

gestiune, potrivit sistemului electronic „e – Licențiere” a admis agenților economici

licențiați în domeniul jocurilor de noroc: SRL ,,NBM Grup”, SRL ,,Antevra”, SRL

„Bibicom”, SRL ,,Brial- Grup”, SRL ,,Dan1dar”, SRL „Emerald Group”, SC „Magic-

Land”, SC „Play Mania” SRL, SRL „RENECQ-EL”, SRL „Atlantic Game”, SRL

„Game Club”, SRL ,,Jocuri 777”, SRL „Impedimenta”, ÎM „Loteria Moldovei” SA,

SRL ,,Masterlux”, SC „Alb-Curat” SRL, SC „Bagriol Grup” SRL, SRL „Domosvet”,

IM ,,Palace Casino” SRL, SC „Lux-Stil” SRL, SRL ,,Luftprim”, prelungirea activității

licențiate cu încălcarea termenului de achitare a ratelor trimestriale și neîncasarea în

conformitate cu prevederile art. 80 alin. (8) din Legea finanțelor publice și

responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 08 august 2014 a majorărilor de întârziere

în mărimea do 0,068 % din suma restantă pentru fiecare zi de întârziere, cauzând un

prejudiciu bugetului de stat în mărime de 258 008 de lei.

A susținut că prin aceiași ordonanță, Alexandr Leapin a fost învinuit că prin

înțelegere cu alți angajați ai Camerei de Licențiere pentru perioada de activitate 17

septembrie 2010 – 15 februarie 2011, prin neincluderea în licență și admiterea

exploatării frauduloase de către SC „Admiral Casino Imperial” SRL a 4 mese de joc

și 1 ruletă în cadrul Cazinoului „Admiral Casino Imperial”, prin neachitarea taxei

pentru licență, în conformitate cu prevederile Legii Nr. 451-XV din 30 iulie 2011,

privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător a fost prejudiciat

bugetul de stat cu 533 886 de lei. Subsidiar, în perioada 16 februarie 2012 – 01

octombrie 2016, prin admiterea de către Alexandr Leapin și a altor angajați a Camerei

de Licențiere, agentului economic SC „Admiral Casino Imperial” SRL a activității

legate de jocuri de noroc în lipsa licenței, pentru genul de activitate „activitatea în

2

domeniul jocurilor de noroc, întreținerea cazinoului „Admiral Casino Imperial” a dus

la prejudicierea bugetului de stat în sumă de 15 117 501 de lei.

A mai susținut că prin ordonanța respectivă a fost învinuit Alexandr Leapin că

prin înțelegere cu alți angajați ai Camerei de Licențiere, în cadrul examinării cererii

din 09 septembrie 2016 privind reperfectarea licenței a ÎM „Top Game World” SRL,

titular al licenței seria AMMI nr. 27270 din 26 ianuarie 2008, pentru genul „activitatea

în domeniul jocurilor de noroc; exploatarea automatelor de joc cu câștiguri bănești”

au admis la 12 septembrie 2016, bifarea electronică în sistemul „e-Licențiere” a

pozițiilor admiterii solicitării, deși proiectul Deciziei de reperfectare a licenței a fost

emisă la 14 septembrie 2016. Tot el, prin înțelegere cu alți angajați ai Camerei de

Licențiere, contrar art. 17 lit. c) și art. 153, lit. c) din Codul transporturilor rutiere, în

cadrul examinării declarației SC „Calea Succesului” SRL din 12 mai 2016, Nr. RE 16-

11-24582 privind prelungirea licenței pentru genul „activitatea de transport rutier de

persoane prin servicii regulate, ocazionale, inclusiv turistice (în trafic național), au

admis prin Decizia nr. 1129 din 12 mai 2016, solicitarea înaintată de întreprindere, cu

bifarea acesteia în sistemul informațional „e-Licențiere” a pozițiilor respective

admiterii solicitării, deși agentul economic solicitant nu deținea cel puțin 1/3 din

vehiculele rutiere în proprietate sau leasing financiar iar pachetul de acte prezentat era

incomplet, prin prezentarea documentelor provizorii a vehiculelor avute în locațiune

și lipsa certificatului de înmatriculare pentru vehiculul cu n/î OR NG 480. Potrivit

actului intermediar privind rezultatele inspectării financiare tematice efectuate la

Camera de Licențiere din 21 octombrie 2016, aprobările expuse supra, erau accesate

și bifate în sistemul informațional „e-Licențiere” în afara orelor de serviciu. În

circumstanțele date, a fost pus sub învinuire pentru faptul că prin acțiunile sale

intenționate a comis depășirea atribuțiilor de serviciu, soldată cu urmări grave,

infracțiune prevăzută la art. 328 alin. (3), lit. d) din Codul penal, caracterizată prin

săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, soldată cu urmări grave.

Subsecvent, a indicat în acțiune și despre faptul că, prin demersul Procuraturii

Anticorupție din 31 octombrie 2016 a fost solicitată suspendarea provizorie din funcția

deținută, până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza penală nominalizată.

Prin Ordinul directorului interimar al Camerei de Licențiere din 01 noiembrie

2016 a fost dispusă suspendarea, începând cu data de 01 noiembrie 2016, a raporturilor

de serviciu, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe cauza penală Nr. 2016978203.

Prin încheierea din 28 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost

admisă plângerea depusă de Alexandr Leapin, reprezentat de avocatul Gheorghe Ionaș,

împotriva ordonanței procurorului și a ordinului de suspendare din funcție, fiind anulat

ordinul directorului interimar al Camerei de Licențiere a Ministrului Economiei a RM,

Eugeniu Chistol din 01 noiembrie 2016, menținută prin decizia din 01 martie 2017 a

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău.

Ulterior, prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul

Centru, Alexandru Mogîldea din 22 aprilie 2021, a fost dispusă scoaterea de sub

urmărire penală în cauza penală nr. 2016978203, din motivul că fapta nu a fost

săvârșită de către învinuit. Însă, abia în baza cererii din 18 mai 2021 a primit copia

ordonanței de scoatere de sub urmărire penală la data de 19 mai 2021.

A menționat că a avut nevoie de un timp îndelungat pentru a demonstra

nevinovăția, condiție inacceptabilă într-un stat de drept, în care drepturile și libertățile

fundamentale ale omului sunt primordial apărate și garantate. Pe parcursul exercitării

3

urmăririi penale au fost întreprinse acțiuni manifestate prin încălcarea intenționată a

normelor procedurale și materiale în timpul procedurii care, pe cale de consecință i-au

exclus vinovăția, acțiuni al căror caracter ilegal s-a manifestat prin încălcarea

principiilor și drepturilor generale, dar și încălcarea directă a normelor procedurale

cum ar fi: dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO; au fost încălcate

prevederile legale referitor la administrarea și aprecierea pe cauza penală; au fost

întreprinse măsuri procesual-penale, iar cel mai grav, a fost încălcat dreptul la

judecarea într-un termen rezonabil a cauzei. Acțiunile ilicite ale organelor de drept față

de el au fost întreprinse chiar de la bun început, însăși pornirea urmăririi penale a fost

una ilegală, or, era evident de la început că nu se face vinovat de infracțiunea

incriminată. În rezultatul acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală s-a adus

defăimare imaginii și reputației sale, a avut de suferit o demoralizare profundă,

dispărându-i orice încredere atât în sine, cât și în organele de drept. Acțiunile ilicite

ale organului care a exercitat urmărirea penală și ale procuraturii au jucat un rol negativ

în viața sa, fiindu-i create obstacole morale și fizice, pierdere de timp, stres și suferință

psihică, precum și pierderi materiale. Conform art. 2 alin. (1), (2), (3) și (6) din Legea

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică

ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau

dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în

instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de

încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite

de prezenta lege și de legislația procesuală civilă. Or, urmărirea penală a durat o

perioadă de 4 ani și 8 luni, nefiind întreprinse careva acțiuni de urmărire penală. În

legătură cu atragerea ilegală de răspundere penală i-a fost încălcat dreptul la libertate

și siguranță, la un proces echitabil, prevăzute de art. 5, 6 al Convenției pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale și dreptul la respectarea vieții private

și de familie, garantat de art. 8 CEDO iar potrivit art. 3 al Protocolului Nr. 7 CEDO se

garantează persoanelor dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară.

Astfel, a susținut că, urmare scoaterii de sub urmărire penală prin ordonanța din

22 aprilie 2021 a procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Centru, Alexandru

Mogîldea, este în drept să pretindă din contul statutului repararea tuturor prejudiciilor

sale materiale și morale cauzate prin acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală

și instanțelor judecătorești, reținerea abuzivă și ilegală, efectuarea percheziției la locul

de muncă, denigrarea imaginii personale și profesionale în fața colectivului de muncă

și societății civile, deoarece informația cu privire la reținerea, arestarea și atragerea la

răspundere penală a fost pe larg mediatizată în organele mass-media naționale.

A menționat că, activând în calitate de șef direcție gestionare a informației de

licențiere a Camerei de Licențiere de pe lingă Ministerul de Economie al RM avea o

reputația ireproșabilă, fiind pe larg cunoscut în mediul social, iar odată cu reținerea și

mediatizarea acestui fapt a suportat un imens prejudiciu personal și profesional, fiind

astfel prejudiciată întreaga sa carieră profesională, or, urmărirea penală a durat o

perioadă de 4 ani și 8 luni. În astfel de condiții, fiind nevinovat de comiterea

infracțiunii imputate, a fost reținut și plasat în condiții inumane și degradante din

Izolatorul de Detenție Preventivă mun. Chișinău, în final fiind declarat nevinovat prin

ordonanța din 22 aprilie 2021, motiv din care acțiunile de urmărire penale

considerându-se în sensul legii - ilicite în sine, or, caracterul lor ilegal se manifestă

4

prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate

fi trasă la răspundere și nu poate fi judecată.

A mai indicat că, la fel a suferit o demoralizare profundă, dispărându-i orice

încredere atât în sine, cât și în organele de drept care au jucat un rol negativ în viața

sa, fiindu-i create obstacole morale și fizice, pierdere de timp și stres. Totalitatea

acestor circumstanțe, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile

a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate în perioada urmăririi penale,

gravitatea infracțiunii incriminate, reținerea sa ilegală, mediatizarea largă a cazului și

afectarea gravă a imaginii personale și profesionale, starea de stres, incertitudine și

frustrare cauzate și ținând cont de rezonanța înaltă pe care a avut-o pe plan național și

internațional, urmărirea penală ilegală, consideră că prejudiciul moral cauzat pentru

atragerea ilegală la răspundere penală, urmează a fi estimat la suma de 400 000 de lei.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 65 alin.(4), coroborat cu

prevederile art. 64 alin. (2) pct. 23 și art. 23 alin. (3) din Codul de procedură penală,

precum și art. 7 lit. a) și g), art. 8 alin. (1) și (3) lit. a) al Legii privind modul de reparare

a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998,

reținând că a fost suspendat din funcția de șef al Direcției licențiere a domeniilor

speciale în perioada 01 noiembrie 2016-28 decembrie 2016, adică pentru 1 lună 28 de

zile, fiind privat ilegal de salariu și alte venituri provenite din muncă, raportând venitul

lunar de 9 517, 49 de lei la perioada indicată, din contul bugetului de stat urmează a fi

încasată suma de 18 400,48 de lei cu titlu de salariu și alte venituri provenite din

muncă.

A solicitat constatarea faptului încălcării de către organele de urmărire penală a

dreptului la desfășurarea procesului penal în termen rezonabil în temeiul Legii nr. 87

din 24 aprilie 2011, cu încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției al RM, a sumei de 200 000 de lei, cu titlu de despăgubire a

prejudiciului moral cauzat în legătură cu încălcarea dreptului la judecarea cauzei în

termen rezonabil, încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al RM, conform Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, a sumei de 400 000

de lei, cu titlu de despăgubire a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, procuraturii și ale instanței judecătorești, încasarea din

contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, suma de

18 400,48 de lei, cu titlu de despăgubire a prejudiciului material - salariu și alte venituri

provenite din muncă de care a fost privat, încasarea din bugetul de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al RM a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de

5000 de lei.

Prin hotărârea din 08 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandr Leapin. S-a

constatat încălcarea dreptului reclamantului Alexandr Leapin la desfășurarea

procesului penal în termen rezonabil. S-a încasat din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul lui Alexandr Leapin prejudiciu

moral în sumă de 30 000 de lei, cauzat prin încălcarea dreptului la desfășurarea

procesului penal în termen rezonabil. S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției al RM, în beneficiul lui Alexandr Leapin prejudiciu moral în

mărime de 100 000 de lei, cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală

și ale procuraturii și prejudiciul material în mărime de 8 934,76 de lei. S-a încasat din

contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul lui

5

Alexandr Leapin suma de 5 000 de lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru asistența

juridică și pentru servicii de multiplicare - 185 de lei. În rest, pretențiile lui Alexandr

Leapin s-au respins, ca neîntemeiate (f.d. 146; 166/180, Vol. I).

La 14 februarie 2022, Ministerul Justiției al RM a declarat apel nemotivat

(f.d.150, Vol. I), iar, la 03 iunie 2022 a depus motivarea apelului împotriva hotărârii

din 08 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanței cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care să fie respinsă integral acțiunea (f.d.188/196, Vol. I).

La 17 februarie 2022, prin intermediul poștei terestre (f.d.154, Vol.I), Procuratura

Generală a RM a declarat apel nemotivat (f.d.152, Vol.I), iar la 16 iunie 2022 a depus

motivarea apelului împotriva hotărârii din 08 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea reclamantului să fie respinsă

(f.d.198/200, Vol. I).

La 25 februarie 2022, Alexandr Leapin, reprezentat de avocatul Gheorghe Ionaș

a declarat apel împotriva hotărârii din 08 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în

partea în care s-au respins pretențiile din acțiune, cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii (f.d.155/165, Vol. I).

Prin decizia din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile declarate de către Alexandr Leapin, reprezentat de avocatul Gheorghe Ionaș,

de către Ministerul Justiției al RM, de către Procuratura Generală a RM și s-a menținut

hotărârea din 08 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 206;

207/224, Vol. I).

La 11 ianuarie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.12, Vol. II), Alexandr

Leapin, reprezentat de avocatul Gheorghe Ionaș a declarat recurs împotriva deciziei

din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii din 08 februarie 2022

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie

dispusă admiterea integrală a acțiunii civile a lui Alexandr Leapin și anume:

-constatarea faptului încălcării de către organele de urmărire penală a dreptului

reclamantului Alexandr Leapin la desfășurarea procesului penal în termen rezonabil,

cu încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM,

în beneficiul lui Alexandr Leapin a sumei de 200 000 de lei, cu titlu de despăgubire a

prejudiciului moral cauzat în legătură cu încălcarea dreptului la judecarea cauzei în

termen rezonabil.

- încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

RM, în beneficiul lui Alexandr Leapin a sumei de 400 000 de lei, cu titlu de

despăgubire a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, procuraturii și ale instanței judecătorești.

- încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

RM, în beneficiul lui Alexandr Leapin a sumei de 18 400,48 de lei, cu titlu de

despăgubire a prejudiciului material - salariu și alte venituri provenite din muncă, de

care a fost privat reclamantul în urma acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire

penală, procuraturii.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar invocându-

se că concluziile primei instanțe și a instanței de apel, expuse în hotărârile judecătorești

6

adoptate sînt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind interpretată în mod eronat

legea și aplicate eronat normele de drept material (f.d. 1/11, Vol.II).

La 13 ianuarie 2023, Ministerul Justiției al RM a declarat recurs împotriva

deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii din 08 februarie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care

să fie dispusă respingerea integrală a acțiunii depuse de Alexandr Leapin.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar

invocându-se că, instanțele de judecată inferioare au interpretat în mod eronat

prevederile Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, nu au constatat și elucidat pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, au apreciat arbitrar

probele prezentate de către participanții la proces, astfel concluziile instanței fiind în

contradicție cu circumstanțele pricinii (f.d.13/23, Vol. II).

La 18 ianuarie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d. 30, Vol. II), Procuratura

Generală a RM a declarat recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel са fiind neîntemeiată, cu pronunțarea unei noi hotărârii prin care să fie respinsă

acțiunea depusă de Alexandr Leapin.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel prin concluziile sale expuse

în partea descriptivă a hotărârii contestate, a examinat unilateral probele prezentate de

către intimat, fără a lua în considerare probele intervenientului accesoriu, a pârâtului

astfel, încălcând principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile

procedurale și principiul nemijlocirii astfel încât, instanța de apel urma să cerceteze

direct și nemijlocit probele existente și să emită hotărârea numai în temeiul

circumstanțelor constatate și al probelor cercetate și verificate în ședință de judecată.

Prin urmare, a considerat neîntemeiate, în special pretențiile lui Alexandr Leapin

în ceea ce privește determinarea întinderii și calcularea prejudiciului moral în sumă de

60 000 de lei, care consideră ultimul urmează ai fi achitat, deoarece este o sumă care

excedă cuantumul rezonabil de acordare a prejudiciului moral pe asemenea cauze și

contravine normelor de drept material aplicabile (art. 11 din Legea nr. 1545-XIII din

25 februarie 1998, raportat la art. 1422 și 1423 din Codul civil), precum și

jurisprudenței naționale (generalizată prin Hotărârea explicativă a Plenului CSJ nr. 9

din 09 octombrie 2006) și celei a Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO),

prin care instanța de judecată, în toate cazurile se va baza pe principiile compensării

rezonabile și echitabile a prejudiciului moral (f.d.26/27, Vol. II).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei la 13 octombrie 2022.

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2022, a fost

expediată pentru cunoștință participanților la proces, prin intermediul poștei

electronice, la 26 decembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică

anexat la materialele cauzei (f.d.225/ Vol. I).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că,

recursurile declarate de către Alexandr Leapin, reprezentat de avocatul Gheorghe

7

Ionaș, de către Ministerul Justiției al RM și de către Procuratura Generală a RM, la 11

ianuarie 2023, la 13 ianuarie 2023 și respectiv 17 ianuarie 2023, se consideră depuse

în termenul stabilit de lege.

La 23 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal,

a expediat în adresa participanților la proces copia recursurilor declarate de către

Alexandr Leapin, reprezentat de avocatul Gheorghe Ionaș, de către Ministerul Justiției

al RM și de către Procuratura Generală a RM, împotriva deciziei din 13 octombrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale

de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru

asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare

18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023,

publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august

2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul

XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale

curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursurilor.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursurile declarate de către Alexandr Leapin, reprezentat de avocatul

Gheorghe Ionaș, de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de către

Procuratura Generală a RM au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursurilor.

Totodată, având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu

are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma

referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de

procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

În conformitate cu prevederile art. 431 din Codul de procedură civilă, examinarea

recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de

Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. Recursul

considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții

Supreme de Justiție. Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa

și la examinarea recursului în cauză.

8

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către

Alexandr Leapin, reprezentat de avocatul Gheorghe Ionaș, Ministerul Justiției al RM și

de către Procuratura Generală a RM, sunt admisibile.

În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii

nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la 01

septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, Completul examinează recursul în

fond.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în cererile de recurs, deoarece criticele recurenților au fost expuse cu suficientă

claritate.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursuri, în

coroborare cu normele de drept aplicabile speței, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție concluzionează asupra respingerii recursului declarat de către

Alexandr Leapin, reprezentat de avocatul Gheorghe Ionaș, și admiterea recursurilor

declarate de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de către Procuratura

Generală a RM, cu modificarea deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 08 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

partea cuantumului prejudiciului moral cauzat în rezultatul urmăririi penale, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul și să modifice decizia instanței

de apel și/sau hotărârea primei instanțe.

În debutul analizei sale, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră imperioase concluziile Curții Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza

Zubac vs. Croația (hotărârea din 05 aprilie 2018) potrivit cărora, reieșind din principiul

preeminenței dreptului dedus din art.1 al Convenției, Curtea Supremă de Justiție nu

trebuie să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli procedurale evidente.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consemnează că legea

procesual civilă consacră principiul general potrivit căruia orice hotărâre judecătorească

trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această

dispoziție este edictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce

trebuie să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea

de a controla judecata primelor instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele constatate și

dovezile care au determinat-o.

În condițiile art. 5 alin.(1) din Codul de procedură civilă, orice persoană interesată

este în drept să se adreseze în instanța judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru

a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că rezonabilitatea

duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina circumstanțelor cauzei, ținând cont de

următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al

autorităților relevante și importanța cauzei pentru reclamant.

După cum denotă actele cauzei, Alexandr Leapin, înaintând acțiunea împotriva

Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM, prin

9

care a solicitat constatarea faptului încălcării de către organele de urmărire penală a

dreptului la desfășurarea procesului penal în termen rezonabil, cu încasarea din contul

bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, a sumei de 200 000 de lei, cu

titlu de despăgubire a prejudiciului moral cauzat în legătură cu încălcarea dreptului la

judecarea cauzei în termen rezonabil, încasarea din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției, a sumei de 400 000 de lei, cu titlu de despăgubire a

prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

procuraturii și ale instanței judecătorești, încasarea din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției, suma de 18 400,48 de lei, cu titlu de despăgubire a

prejudiciului material - salariu și alte venituri provenite din muncă de care a fost privat,

încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției RM a cheltuielilor

de asistență juridică în sumă de 5000 de lei.

Fiind investită cu examinarea cauzei Judecătoria Chișinău, sediul Centru, prin

hotărârea din 08 februarie 2022, a constatat încălcarea dreptului reclamantului Alexandr

Leapin la desfășurarea procesului penal în termen rezonabil. A încasat din contul

bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul lui

Alexandr Leapin prejudiciu moral în sumă de 30 000 de lei, cauzat prin încălcarea

dreptului la desfășurarea procesului penal în termen rezonabil. A încasat din bugetul de

stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul lui Alexandr Leapin

prejudiciu moral în mărime de 100 000 de lei, cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală și ale procuraturii și prejudiciul material în mărime de 8 934,76 de

lei. A încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM,

în beneficiul lui Alexandr Leapin suma de 5 000 de lei, cu titlu de cheltuieli suportate

pentru asistența juridică și pentru servicii de multiplicare - 185 de lei. În rest, pretențiile

lui Alexandr Leapin s-au respins, ca neîntemeiate (f.d. 146; 166/180, Vol. I).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 13

octombrie 2022, a respins apelurile declarate de către Alexandr Leapin, reprezentat de

avocatul Gheorghe Ionaș, de către Ministerul Justiției al RM, de către Procuratura

Generală a RM și a menținut hotărârea din 08 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru (f.d. 206; 207/224, Vol. I).

Pentru a decide astfel, instanța de apel, analizând prevederile art. 2 alin. (1), art. 3

alin. (2), art. 4 al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, art. 19 alin. (1) art. 20 alin. (1) și (2)

din Codul de procedură penală, a conchis ca fiind corectă aprecierea prejudiciului și

constatarea încălcării dreptului la desfășurarea procesului penal în termen rezonabil de

prima instanță, cu încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției,

a prejudiciului moral în sumă de 30 000 de lei, or, aceasta este o compensație echitabilă,

apreciată în coraport cu criteriile enunțate.

În continuare, instanța de apel analizând prevederile art. 3 alin.(1) lit. a) – lit. c) al

Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, a conchis că prima instanța corect a reținut

cerința încasării prejudiciului una temeinică, încasând din bugetul de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul reclamantului a sumei de 100 000

de lei, reținând în acest sens caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii incriminate

reclamantului Alexandr Leapin - art. 328 alin.(3) lit. d) din Codul penal, clasificată ca

infracțiune gravă, care prevede în exclusivitate pedeapsă sub formă de închisoare, durata

urmăririi penale - 4 ani 6 luni (22 octombrie 2016 – 22 aprilie 2021), natura dreptului

personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei reclamante, remarcând și

atingerea reputației profesionale a reclamantului Alexandr Leapin și având în vedere că

învinuirea în comiterea infracțiunii i s-a imputat în contextul atribuțiilor exercitate, care

10

în final, s-a soldat cu scoaterea de sub urmărire penală prin ordonanța din 22 aprilie

2021.

Totodată, instanța de apel analizând prevederile art. 2, art. 6 din Legea privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie

1998, art. 66 alin.(3), art.219 alin.(4), art.524, art.525 alin.(1) din Codul de procedură

penală, art.53 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, art. 2036, art.2037 din Codul

civil a conchis că nu pot fi reținute argumentele apelantului Alexandr Leapin, precum

că suma de 400 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral pentru suferințele suportate este

reală și echitabilă, deoarece aceasta este vădit disproporțională și excesivă, nefiind în

relație de proporționalitate cu gravitatea suferințelor psihice suportate.

În continuare, instanța de apel a menționat că nu poate reține nici argumentele

apelantului Ministerul Justiției al RM, cât și a Procuraturii Generale a RM, în partea în

care invocă netemeinicia acțiunii pe motivul neîntrunirii prevederilor statuate la art.3

alin.(1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr.

1545-XIII din 25 februarie 1998. Or, art.3 alin.(2) din Legea privind modul de reparare

a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998,

prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de

răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele

judecătorești.

Cu referire la pretenția privind compensarea salariului și a altor venituri provenite

din muncă de care a fost privat reclamantul, în mărime de 18 400,48 de lei, instanța de

apel a reținut că în temeiul demersului procurorului Procuraturii Anticorupție din 31

octombrie 2016 adresat viceprim-ministru al Economiei, prin ordinul directorul

interimar al Camerei de Licențiere a Ministerului Economiei RM din 01 noiembrie 2016

s-a dispus suspendarea raporturilor de serviciu, începând cu data de 01 noiembrie 2016,

ale Camerei de Licențiere cu Alexandr Leapin, șef al Direcției licențiere a domeniilor

speciale, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe cauza penală nr. 2016978203.

Prin încheierea din 28 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a

fost admisă plângerea avocatului Gheorghe Ionaș, înaintată în apărarea drepturilor,

libertăților și intereselor lui Alexandr Leapin, s-a dispus anularea ordinului directorului

interimar al Camerei de Licențiere a Ministrului Economiei a Republicii Moldova,

Eugeniu Chistol din 01 noiembrie 2016, de suspendare din funcție a reclamantului pe

perioada efectuării acțiunilor procesuale în cadrul procesului penal nr. 2016978203.

Totodată, instanța de apel a mai constatat din informația cu privire la salarizarea

reclamantului în perioada iulie – octombrie 2016, că Alexandr Leapin a beneficiat de un

salariu pentru ultimele trei luni lucrative în mărimea totală de 4 621,43 de lei și nu de

28 552,49 de lei, după cum a fost invocat.

Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a constatat că, salariul și

alte venituri provenite din muncă pentru perioada suspendării din funcție a

reclamantului/apelant din 01 noiembrie 2016 – 28 decembrie 2016, a constituit suma de

8934,76 de lei, încasată din contul bugetului de stat.

Or, art. 7 al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, prevede că, în cazurile menționate la art.3,

persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie: a) salariul și alte venituri

11

provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existență, de care a fost privată

în urma acțiunilor ilicite; e) sumele plătite de ea pentru asistența juridică.

Subsecvent, în sensul celor sus indicate și normelor legale sus enunțate, instanța

de apel a considerat că, prima instanță temeinic și legal a încasat din bugetul de stat,

prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Alexandr Leapin suma de

5000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, fiind un cuantum real, necesar și

rezonabil, cât și a sumei de 185 de lei, cu titlu de servicii multiplicare, în conformitate

cu art. 94 alin. (1), art. 96 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă.

Analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează

raportul juridic litigios, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

că deși instanțele de judecată ierarhic inferioare corect au determinat obiectul

probațiunii în cauza dedusă judecății, acestea au apreciat eronat unele circumstanțe

esențiale pentru examinarea justă a cauzei.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține starea

de fapt constatată de instanțe și confirmată de părți.

Conform prevederilor art. 130 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe nu au pentru

instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se

apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate

probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficientă pentru soluționarea

cauzei.

Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău conchide că, izvorul pretențiilor

reclamantului îl constituie acțiunile organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești, în cadrul cauzei penale nr. 2016978203.

Din materialele cauzei se atestă că, la 21 octombrie 2016, Procuratura Anticorupție,

în baza indicilor constitutivi a infracțiunii prevăzuta de art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul

penal, a pornit urmărirea penală în privința lui Alexandr Leapin, cauza nr. 2016978203.

Ulterior, la cauza penală nr. 2016978203, au fost conexate cauzele penale

nr.2014928225, 2017978146, 2017978147, 2017978209, 2016978263, 2016978264 și

nr. 2016978265.

Prin ordonanța din 21 octombrie 2016 și a procesului-verbal de reținere din 22

octombrie 2016 a fost reținut, totodată fiind dispusă efectuarea percheziției biroului de

serviciu (f.d. 14/15;17/19, Vol. I).

Prin ordonanța din 24 octombrie 2016 a procurorului în Procuratura Anticorupție,

Veaceslav Potîngă, a fost pus sub învinuire Alexandr Leapin, fiindu-i înaintată acuzarea

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3), lit. d) din Codul penal (f.d.22,

Vol. I)

Ulterior, în temeiul demersului procurorului Procuraturii Anticorupție din 31

octombrie 2016 adresat viceprim-ministru al Economiei, prin ordinul directorul

interimar al Camerei de Licențiere a Ministerului Economiei RM din 01 noiembrie 2016

s-a dispus suspendarea raporturilor de serviciu, începând cu data de 01 noiembrie 2016,

ale Camerei de Licențiere cu Alexandr Leapin, șef al Direcției licențiere a domeniilor

speciale, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe cauza penală nr. 2016978203.

Prin încheierea din 28 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

s-a admis plângerea avocatului Gheorghe Ionaș, înaintată în apărarea drepturilor,

12

libertăților și intereselor lui Alexandr Leapin, s-a dispus anularea ordinului directorului

interimar al Camerei de Licențiere a Ministrului Economiei a Republicii Moldova,

Eugeniu Chistol din 01 noiembrie 2016, de suspendare din funcție a reclamantului pe

perioada efectuării acțiunilor procesuale în cadrul procesului penal nr. 2016978203

(f.d.23/24, Vol. I), menținută prin decizia din 01 martie 2017 a Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău (f.d.25/28, Vol. I).

Prin ordonanța Procurorului General din 17 iunie 2019, cauza penală nr.

2016978203 a fost retrasă de la Procuratura Anticorupție și transmisă pentru efectuarea

urmăririi penale în continuare Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Centru.

Prin ordonanța din 22 aprilie 2021 a procurorului Procuraturii Chișinău, Oficiul

Centru, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a reclamantului Alexandr Leapin,

din motivul că, fapta nu a fost săvârșită de către învinuit (f.d.32/77, Vol. I).

Astfel, Alexandr Leapin, reprezentat de avocatul Gheorghe Ionaș, prin recursul

înaintat a criticat soluția instanțelor de judecată, menționând că concluziile primei

instanțe și a instanței de apel, expuse în hotărârile judecătorești adoptate sânt în

contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind interpretată în mod eronat legea și aplicate

eronat normele de drept material

La fel, Ministerul Justiției al RM, prin recursul înaintat a criticat soluția instanțelor

de judecată ierarhic inferioare, că au avut o abordare eronată asupra cazului și au

interpretat eronat legea.

Iar, Procuratura Generală a RM, prin recursul înaintat a criticat soluția instanțelor

de judecată ierarhic inferioare, că au avut o abordare eronată asupra cazului și au

interpretat eronat legea.

Problema supusă controlului judecătoresc în fază de recurs constă în verificarea

corectitudinii aplicării de către instanțele de judecată a Legii nr. 1545-XIII din data de

25 februarie 1998 și a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011.

Cu referire la pretenția privind încasarea din contul statului în beneficiul

reclamantului a sumei de 200 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat, în temeiul

Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție reține următoarele.

Conform art. 1 alin. (1) și (2) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea

de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, scopul prezentei legi este crearea în Republica Moldova a unui remediu

intern eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Potrivit art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea

de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, orice persoană fizică sau juridică care consideră că i-a fost încălcat dreptul

la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în

judecată ce vizează constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat

prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală

civilă.

13

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi

imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului (denumită

în continuare reclamant).

Sarcina nemijlocită de aplicare a dispozițiilor legii enunțate, prin stabilirea mărimii

reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor sus-menționate, le revine

instanțelor de judecată în fiecare caz individual, conform regulilor de competentă

jurisdicțională, specificate la capitolul IV din Codul de procedură civilă al Republicii

Moldova.

În corespundere cu art. 4 alin. (1)-(3) din Legea menționată, sarcina probațiunii

lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și a lipsei

suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a dovedi

suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea costurilor și

cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.

În conformitate cu art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală, orice persoană

are dreptul la examinarea și soluționarea cauzei sale în mod echitabil, în termen

rezonabil, de către o instanță independentă, imparțială, legal constituită, care va acționa

în conformitate cu prezentul cod.

Articolul 20 din același cod prevede desfășurarea procesului penal în termen

rezonabil: (1) Urmărirea penală și judecarea cauzelor penale se face în termene

rezonabile. (2) Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de soluționare a cauzei

penale sânt: 1) complexitatea cazului; 2) comportamentul participanților la proces; 3)

conduita organului de urmărire penală și a instanței de judecată; 31) importanța

procesului pentru cel interesat; 4) vârsta de până la 18 ani a victimei. (4) Respectarea

termenului rezonabil la urmărirea penală se asigură de către procuror, iar la judecarea

cazului – de către instanța respectivă.

În acest context, potrivit art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale statuează că orice persoană are

dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de

către un tribunal independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra

încălcării dreptului și a obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei

acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa.

Conform art. 5 alin. (1) și (2) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea

de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de

stat

Conform art. 20 alin.(1) lit. f) din Legea privind finanțele publice și

responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014, Ministerul Finanțelor al RM

este autoritatea publică centrală în domeniul finanțelor publice și asigură gestionarea

mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public național prin

contul unic trezorerial și prin alte conturi deschise în Banca Națională a Moldovei și în

instituțiile financiare, administrează bugetul de stat și monitorizează executarea

celorlalte bugete componente ale bugetului public național.

14

În temeiul art. 2 alin. (7) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, organul care

reprezintă statul în instanțele de judecată în cazul în care este înaintată o acțiune civilă

pentru repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen a

hotărârii judecătorești este Ministerul Justiției al RM.

La caz, potrivit circumstanțelor stabilite de către instanțele ierarhic inferioare și

anume că prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție din 24 octombrie

2016 s-a dispus punerea sub învinuire a lui Alexandru Leapin pentru comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal.

Prin ordonanța din 22 aprilie 2021 a procurorului Procuraturii Chișinău, Oficiul

Centru, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a reclamantului Alexandr Leapin,

din motivul că fapta nu a fost săvârșită de către învinuit.

Reieșind din circumstanțele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție, consideră corectă soluția instanței ierarhic inferioare prin care a constatat

încălcarea dreptului reclamantului Alexandr Leapin la examinarea în termen rezonabil

a procesului penal.

Or, din materialele cauzei, se reține cu certitudine că, cauza penală nr. 2016978203

a fost începută la 21 octombrie 2016 de către Procuratura Anticorupție, în baza indicilor

constitutivi a infracțiunii prevăzuta de art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal. La cauza

penală nr. 2016978203, au fost conexate cauzele penale nr.2014928225, nr.

2017978146, nr. 2017978147, nr. 2017978209, nr. 2016978263, nr. 2016978264 și nr.

2016978265.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție din 24 octombrie 2016 a

fost dispusă punerea sub învinuire a lui Alexandru Leapin, pentru comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 328 alin. (3), lit. d) din Codul penal și tot la aceeași dată procurorul a

dispus eliberarea acestuia.

Prin ordonanța Procurorului General din 17 iunie 2019, cauza penală nr.

2016978203 a fost retrasă de la Procuratura Anticorupție și transmisă pentru efectuarea

urmăririi penale în continuare Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Centru.

Potrivit raportului Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Centru, prezentat

Ministerului Justiției al RM, se atestă că drept urmare a analizei probelor administrate

în cadrul efectuării urmăririi penale din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, pentru a nu admite încălcarea principiului legalității prevăzut

de art. 3 din Codul penal și în special alin.2 al aceluiași articol, care reglementează faptul

că interpretarea extensivă defavorabilă și aplicarea prin analogie a legii penale sunt

interzise, precum și pentru a exclude o eventuală incriminare pe nedrept de săvârșire a

unei infracțiuni de către Alexandr Leapin, ultimul a fost scos de sub urmărire penală

prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Centru, Alexandru

Mogîldea din 22 aprilie 2021.

În circumstanțele date, luând în considerare importanța procedurii pentru

reclamant căruia i s-a fost cauzat un anumit stres și frustrare ca rezultat al desfășurării

urmăririi penale pe parcursul unei perioade de 4 ani și 6 luni, care, în final, s-a soldat cu

scoaterea de sub urmărire penală prin ordonanța din 22 aprilie 2021.

Însă, cu referire la cuantumul reparării prejudiciului moral cauzat reclamantului,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel și

prima instanța corect au apreciat admiterea parțială a acestui capăt de pretenție la suma

de 30 000 de lei, pentru perioada 21 octombrie 2016 - din 22 aprilie 2021, or, suma de

200 000 de lei solicitată în acest sens de către reclamant drept una excesivă.

15

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

aprecierile prejudiciului moral se apreciază individual pentru fiecare, ținând cont de

toate circumstanțele cauzei și criteriile de apreciere a termenului rezonabil

(comportamentul părților, miza pentru reclamant, durata încălcării), totodată luându-se

obligatoriu în considerare și principiul general al echității, iar, suma apreciată să nu fie

vădit disproporțională cu sumele acordate de Curtea Europeană.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că,

sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului și se

apreciază individual pentru fiecare caz, luându-se în considerare argumentele ambelor

părți în proces și excluzându-se pretenții excesive și vădit exagerate.

Drept urmare, alte argumente invocate de recurenți, în susținerea poziției sale, nu

pot fi reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate supra și

se axează pe circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanțele

ierarhic inferioare.

Cu referire la pretenția privind încasarea din contul statului în beneficiul

reclamantului a sumei de 400 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat, în temeiul

Legii nr. 1545-XIII din data de 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție reține următoarele.

Conform art. 53 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, statul răspunde

patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârșite în procesele

penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești.

În condițiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, acțiuni ilicite – sunt acțiuni sau

inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenții,

ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care exclud vinovăția

acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general,

potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi

judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de

urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată

a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale

(infracțiuni).

În sensul art. 3 alin. (1) al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 în

conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și moral

cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a

măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau

țara, tragerii ilegale la răspundere penală; b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a

averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunității.

Conform art. 6 al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 dreptul la repararea

prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: a)

devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare; b) scoaterii persoanei de sub

urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

În baza art. 2007 alin. (1) lit. a) din Codul civil, prejudiciul cauzat persoanei prin

acțiunile organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanțelor de judecată

se repară de către stat integral, indiferent de vinovăția persoanei responsabile, în cazul

condamnării ilegale, tragerii ilegale la răspundere penală.

16

Din succesiunea celor expuse, rezultă că, în acțiunile lui Alexandr Leapin nu a

existat nici o infracțiune. Or, se atestă existența unei ordonanțe de scoatere de sub

urmărire penală în privința lui Alexandr Leapin, învinuit de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) din Codul penal.

La caz, instanța de judecată va determina mărimea compensației și în baza

criteriilor specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală.

În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării

rezonabile și echitabile a prejudiciului moral.

Potrivit art. 524 din Codul de procedură penală, persoanele cărora, în cursul

procesului penal, prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală sau ale

instanțelor judecătorești, li s-a cauzat un prejudiciu material sau moral au dreptul la

despăgubire echitabilă în conformitate cu prevederile legislației cu privire la modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și

ale instanțelor judecătorești.

În conformitate cu art. 525 alin.(1), (2), (3) din Codul de procedură penală,

acțiunea pentru repararea prejudiciului poate fi inițiată în termen de trei ani de la data

apariției dreptului la repararea prejudiciului conform prevederilor art.6 din Legea nr.

1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești. Acțiunea pentru repararea prejudiciului poate fi inițiată în instanța

judecătorească în a cărei rază teritorială domiciliază persoana căreia i-a fost cauzat

prejudiciul sau, după caz, succesorii ei, în ordinea procedurii civile, chemând în

judecată statul, care este reprezentat de către Ministerul Justiției al RM.

În temeiul dispozițiilor legale menționate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție a stabilit că instanțele ierarhic inferioare just au instituit obligația

generală a statului de a repara lui Alexandr Leapin prejudiciul material și moral cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, or, ultimul a fost scos de sub urmărirea penală în temeiul art. 284 din

Codul de procedură penală, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele

constitutive a unei infracțiuni, ceea ce constituie un temei al reabilitării persoanei.

Prin urmare, ținând cont de faptul că recurentul Alexandr Leapin a fost scos de

sub urmărire penală, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, acesta are

dreptul la repararea prejudiciului conform Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Mărimea concretă a compensației se determină conform art. 11 din Legea nr. nr.

1545-XIII din 25 februarie 1998, iar unul din criteriile orientative generale de apreciere

a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să

prezinte o justă și integrală despăgubire. Potrivit jurisprudenței CtEDO, acest criteriu

se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă

pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât

acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive

pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Totodată, art. 2036 alin. (1) și (3) din Codul civil, prevede că în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

plata de despăgubiri. Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției

17

autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală,

atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a

declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune

administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunității și în alte cazuri

prevăzute de lege.

Conform art. 2037 din Codul civil, mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral

se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului

prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această

despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată,

luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea

posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei

vătămate.

La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o

despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod

obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.

Unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este

criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală

despăgubire.

Prin prisma Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată

să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, iar cuantumul

despăgubirilor trebuie în așa fel stabilit, încât să aibă efect compensatoriu și nu trebuie

să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative

pentru victime.

Aici, urmează a menționa că, instanțele de judecată, cu aplicarea corectă a legii

materiale care guvernează raportul juridic litigios, just au constatat faptul că, este

reparabil prejudiciul moral cauzat lui Alexandr Leapin în urma tragerii ilegale la

răspundere penală just au ajuns la concluzia de încasare a prejudiciului moral.

Totodată, reieșind din normele legale citate anterior în raport cu materialele

cauzei, instanța de recurs constată că instanțele de judecată nu au stabilit corect suma

ce urmează a fi încasată cu titlu de prejudiciu moral, din care considerente recursurile

declarate de către Ministerul Justiției al RM și de către Procuratura Generală a RM

urmează a fi admise în acest sens cu modificarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe și micșorarea cuantumului prejudiciului moral încasat.

Astfel, atât prima instanță cât și instanța de apel apreciind corect circumstanțele

cauzei și valorificând prejudiciul moral suportat de reclamant în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, au admis parțial acțiunea, însă, suma de 100 000 de

lei, încasată de instanța de fond și menținută de instanța de apel este una exagerată și

excesivă în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că în perioada

urmăririi penale Leapin Alexandr la 22 octombrie 2016, ora 10:35, în conformitate cu

prevederile art. 166 din Codul de procedură penală, a fost reținut pentru 72 de ore, în

temeiul demersului procurorului Procuraturii Anticorupție din 31 octombrie 2016, s-a

emis la 01 noiembrie 2016 ordinul directorul interimar al Camerei de Licențiere a

Ministerului Economiei al RM, prin care s-a dispus suspendarea raporturilor de

serviciu, începând cu data de 01 noiembrie 2016, ale Camerei de Licențiere cu

18

Alexandr Leapin, șef al Direcției licențiere a domeniilor speciale, pe un termen de 58

de zile, deoarece prin încheierea din 28 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău, s-a admis plângerea avocatului Gheorghe Ionaș, înaintată în apărarea

drepturilor, libertăților și intereselor lui Leapin Alexandr, și s-a dispus anularea

ordinului din 01 noiembrie 2016 emis de directorul interimar al Camerei de Licențiere

a Ministrului Economiei a Republicii Moldova, Eugeniu Chistol, cu privire la

suspendare din funcție a reclamantului pe perioada efectuării acțiunilor procesuale în

cadrul procesului penal nr. 2016978203. De asemenea, prin ordonanța procurorului în

Procuratura Anticorupție din 24 octombrie 2016, s-a dispus punerea sub învinuire a lui

Alexandru Leapin pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 328 alin. (3), lit. d) din

Codul penal.

Prin prisma normelor enunțate și ținând cont de criteriul echității, care presupune

că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile,

adică trebuie stabilite în așa fel, încât să asigure efectiv o compensare suficientă și

nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat, fiind menținut echilibrul între

daunele efectiv pricinuite și suma acordată, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție consideră că cuantumul compensației pentru prejudiciul moral încasat de

instanța de fond și menținută de instanța de apel în mărime de 100 000 lei este una

exagerată.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că suma de

50 000 de lei reprezintă o sumă rezonabilă, care va acorda o evaluare pertinentă

daunelor compensatoare, fiind în corespundere cu caracterul și gravitatea suferințelor

psihice suportate de către Alexandr Leapin în urma acțiunilor ilicite ale organelor de

urmărire penală ale procuraturii și ale instanțelor de judecată dispuse concret în cauza

respectivă.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază

neîntemeiate argumentele Ministerului Justiției al RM și Procuraturii Generale a RM

cu referire la faptul că Alexandr Leapin nu a prezentat probe care ar confirma

prejudiciul moral cauzat prin acțiunile organelor de urmărire penală, nefiind temei de

a genera obligațiunea statului la repararea acestuia, dat fiind că acest argument poartă

un caracter declarativ și formal, fiind contrar prevederilor art. 2007 alin. (1) lit. a) și

2037 din Codul civil și Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Deci, în această parte decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe

urmează a fi modificate prin micșorarea cuantumului despăgubirii morale până la

50 000 de lei, fiind pe măsură de a atenua suferințele psihice și fizice cauzate

reclamantului, precum și fiind echitabilă și nicidecum exagerată sau diminuată pentru

prejudiciul suferit de către ultimul, această despăgubire fiind corespunzătoare și

criteriilor de despăgubire stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin

jurisprudența sa constantă (cauza Șarban vs Republica Moldova și cauza Ceaicovschi

vs Republica Moldova), iar, suma de 400 000 de lei solicitată în acest sens de către

reclamant drept una excesivă.

Cu referire la pretenția lui Alexandr Leapin privind încasarea de la bugetul de stat

prin intermediul Ministerului Justiției al RM, suma de 18 400,48 de lei, cu titlu de

despăgubire a prejudiciului material - salariu și alte venituri provenite din muncă de

care a fost privat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că în

temeiul demersului procurorului Procuraturii Anticorupție din 31 octombrie 2016

19

adresat viceprim-ministru al Economiei, prin ordinul directorul interimar al Camerei

de Licențiere a Ministerului Economiei RM din 01 noiembrie 2016 s-a dispus

suspendarea raporturilor de serviciu, începând cu data de 01 noiembrie 2016, ale

Camerei de Licențiere cu Alexandr Leapin, șef al Direcției licențiere a domeniilor

speciale, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe cauza penală nr. 2016978203.

Prin încheierea din 28 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

s-a admis plângerea avocatului Gheorghe Ionaș, înaintată în apărarea drepturilor,

libertăților și intereselor lui Alexandr Leapin, s-a dispus anularea ordinului

directorului interimar al Camerei de Licențiere a Ministrului Economiei a Republicii

Moldova, Eugeniu Chistol din 01 noiembrie 2016, de suspendare din funcție a

reclamantului pe perioada efectuării acțiunilor procesuale în cadrul procesului penal

nr. 2016978203, menținută prin decizia din 01 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Conform art. 7 lit. a), e) și g) și din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, în cazurile menționate

la art.3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie: salariul și alte

venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existență, de care a

fost privată în urma acțiunilor ilicite; sumele plătite de ea pentru asistența juridică;

cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală, organul

procuraturii sau în instanța judecătorească.

În acest sens și reieșind din prevederile legale enunțate, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind întemeiată concluzia instanțelor ierarhic

inferioare privind încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al RM, în beneficiul lui Alexandr Leapin a salariului neachitat în mărime de

8934,76 de lei, iar, suma de 18 400,48 de lei solicitată în acest sens de către reclamant

drept una excesivă.

Cu referire la solicitarea lui Alexandr Leapin privind compensarea cheltuielilor

de judecată suportate sub formă de asistenta juridică la examinarea prezentului litigiu

în mărime de 5 000 de lei, precum și încasarea sumei de 185 de lei, pentru servicii de

multiplicare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Conform art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de

cauză cheltuielile de judecată.

În conformitate cu art. 96 alin. (1) și alin (11) din Codul de procedură civilă,

instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care

a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au

fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează

părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un

avocat.

Or, pornind de la practica și jurisprudența dezvoltată de CtEDO, cheltuielile de

asistență juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime.

Pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CEDO, se evidențiază

necesitatea prezentării de către partea care pretinde compensarea cheltuielilor, a

următoarelor documente: dovada achitării onorariilor avocaților (copii de pe

dispozițiile de plată prin virament sau bonurile de plată); copia de pe facturile de strictă

evidență, emisă pentru clienți-persoane juridice și în alte cazuri stabilite de legislație;

listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora ( cu

tariful și orarul).

20

Pentru determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de judecată, va

ține cont de: complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate

de speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca depusă de avocat;

că nu au necesitat aptitudini speciale necesare pentru a acorda asistența; faptul în ce

măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte

dosare; rezultatul obținut; justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în

cauză; suma despăgubirilor pretinse/obținute în cauză.

Totodată, în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului

(cauza Costin versus România, hotărârea din 26 mai 2005; cauza Străin și alții versus

România, hotărârea din 21 iulie 2005; cauza Petre versus România, hotărârea din 27

iulie 2006, etc.) s-a statuat că partea care a câștigat procesul nu va putea obține

rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea

și caracterul lor rezonabil.

Din materialele dosarului rezultă că Alexandr Leapin, în prezentul proces civil, a

fost reprezentată de avocatul Gheorghe Ionaș, fapt confirmat prin mandatul

avocațional seria MA nr. 1675456 din 04 noiembrie 2021 (f.d.2, vol.I)

Totodată, se atestă că Alexandr Leapin în susținerea suportării cheltuielilor de

judecată sub formă de asistență juridică a prezentat bonul de plată seria QL nr. 382268

din 04 noiembrie 2021, prin care se confirmă că a achitat BAA „Dialog” avocatului

Gheorghe Ionaș suma de 5 000 de lei, pentru acordarea asistenței juridice, conform

contractului nr. 092 din 04 noiembrie 2021 (f.d. 80, Vol. I).

La fel, se atestă că Alexandr Leapin în susținerea suportării cheltuielilor de

judecată sub formă de cheltuieli pentru servicii de multiplicare a prezentat bonul de

fiscal nr. Nr.00350603 din 12 noiembrie 2021 eliberat de Î.I ,,Stavila Nelea”, prin care

se confirmă că a achitat suma de 185 de lei (f.d. 81, Vol. I)

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

ca fiind întemeiată concluzia instanțelor ierarhic inferioare privind încasarea sumei de

5000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică acordată de către avocatul

Gheorghe Ionaș din cadrul BAA „Dialog”, precum și suma în mărime de 185 de lei cu

titlu de cheltuieli pentru servicii de multiplicare, sume care urmează a fi încasate din

contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM.

Așadar, în temeiul celor constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție apreciază ca neîntemeiate și respinge argumentele recurenților invocate în

confirmarea ilegalității actelor judecătorești de dispoziție contestate și susținerea

cererilor de recurs.

În consecință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că dezvoltarea

unui consens jurisprudențial este un proces care poate fi de durată: prin urmare, pot fi

tolerate faze de divergențe de jurisprudență fără a se pune în discuție securitatea

juridică (cauza Nejdet Șahin și Perihan Șahin, v. Turcia, pct. 83). Jurisprudența nefiind

imuabilă ci, din contra, progresivă în esență, principiul unei bune administrări a

justiției nu se poate înțelege ca impunând o cerință strictă privind constanța

jurisprudențială (cauza Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 84; și cauza

Atanasovski v Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pct. 38).

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a respinge recursul declarat de către Alexandr Leapin, reprezentat de

avocatul Gheorghe Ionaș, a admite recursurile declarate de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova și de către Procuratura Generală, cu modificarea deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea reparării prejudiciului moral, în temeiul

21

Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești, prin micșorarea cuantumului acestuia de la 100 000 de lei până

la 50 000 de lei, cu menținerea în rest a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe.

În conformitate cu art. 442, art. 444, 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge recursul declarat de către Alexandr Leapin, reprezentat de avocatul

Gheorghe Ionaș.

Se admit recursurile declarate de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova

și de către Procuratura Generală a Republicii Moldova.

Se modifică decizia din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 08 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, intentată

la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandr Leapin împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la

desfășurarea în termen rezonabil a procesului penal, repararea prejudiciului material

și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și

instanțelor judecătorești, după cum urmează:

Se încasează din contul bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor, prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Alexandr

Leapin – 50 000 (cincizeci mii) de lei, cu titlu de despăgubiri morale în temeiul Legii

nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești.

În rest, decizia din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

08 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

22