2ra-1482/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului

2ra-1482/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1482/23

2-22090724-01-2ra-25092023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Jomiru-Niculiță)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, A. Braga, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

03 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de Grapin Alexei, reprezentat de

avocatul Mocanu Serghei,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Grapin Alexei

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Grapin Alexei și menținută hotărârea din 19 septembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 24 iunie 2022, Grapin Alexei s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că, la 11 octombrie 2017 s-a adresat în

judecată cu acțiune împotriva Marelui Stat Major al Armatei Naționale, solicitând

declararea nulității a procesului – verbal nr.22 din 08 septembrie 2005 întocmit de grupul

de lucru al Comisiei de Stat pentru verificarea autenticității documentelor privind

participarea la lichidarea consecințelor catastrofei de la Centrala Atomoelectrică

Cernobâl, precum și compensarea prejudiciului moral în sumă de 100000 de lei și a

cheltuielilor de judecată suportate.

În motivarea acțiunii nominalizate a indicat că, la 08 septembrie 2005, în urma

ședinței grupului de lucru a Comisiei de Stat pentru verificarea autenticității

documentelor privind participarea la lichidarea consecințelor catastrofei de la Centrala

Atomoelectrică Cernobâl a fost luată decizia de a anula și de a retrage legitimația nr.

0101 eliberată anterior pe numele lui.

Prin cererea de concretizare, a indicat în calitate de pârâți – Marele Stat Major al

Armatei Naționale și Guvernul RM.

1

Prin hotărârea din 03 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

admis parțial acțiunea, s-a anulat hotărârea din 08 septembrie 2005 a Comisiei de Stat

pentru verificarea autenticității documentelor privind participarea la lichidarea

consecințelor catastrofei de la CAE Cernobâl, consemnată în procesul – verbal nr.22, în

partea anulării și retragerii legitimației nr.0101 eliberată titularului Grapin Alexei.

Totodată, instanța a menționată că recunoașterea violării dreptului său constituie în sine o

satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat. În rest, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea din 03 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, la 26 februarie 2021, Marele Stat Major al Armatei Naționale a depus apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri

noi de respingere integrală a acțiunii depuse de Grapin Alexei.

Prin decizia din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Marele Stat Major al Armatei Naționale și menținută hotărârea din 03

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Marele Stat Major al Armatei

Naționale la 10 februarie 2022 a declarat recurs împotriva deciziei din 27 octombrie 2021

a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat

inadmisibil recursul declarat de Marele Stat Major al Armatei Naționale împotriva

deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

A reținut că, reieșind din prevederile art.6 – Dreptul la un proces echitabil, din

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, orice

persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen

rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî

fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Reclamantul consideră că, la judecarea cauzei civile menționate supra, într-un

termen rezonabil a fost încălcat prin durata excesivă a procesului de aproximativ 5 ani.

Potrivit art. 2 alin.(1) din Legea nr.87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat

a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, orice persoană

fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea

unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în

condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

Pornind de la prevederile legale precitate, reclamantul rezumă că, instanța

judecătorească este obligată să constatate încălcarea dreptului său la judecarea în termen

rezonabil a cauzei civile, la acțiunea depusă de către el împotriva Marelui Stat Major al

Armatei Naționale cu privire la declararea nulității actului administrativ, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, pentru perioada 11

octombrie 2017 – 11 mai 2022.

2

Cu trimitere la prevederile art.2 alin.(6) din Legea nr.87/2011, care stipulează că,

mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de

circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile

invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de

conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante,

de durata încălcării și de importanța procesului pentru reclamant, în coroborare cu

art.1399, 2036-2037 din Codul civil, reclamantul consideră că, instanța judecătorească

urmează să încaseze din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul său a sumei de 5000 de Euro cu titlu de prejudiciu moral.

În contextul enunțat, Grapin Alexei a solicitat admiterea acțiunii, constatarea

încălcării dreptului său la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile la acțiunea lui

Grapin Alexei împotriva Marelui Stat Major al Armatei Naționale cu privire la declararea

nulității actului administrativ, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor

de judecată, pentru perioada 11 octombrie 2017 – 11 mai 2022; încasarea din bugetul de

stat în beneficiul său a sumei de 5000 de Euro cu titlu de prejudiciu moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Grapin Alexei.

La 22 septembrie 2022, Grapin Alexei, reprezentat de avocatul Mocanu Serghei, a

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 09 ianuarie 2023, întru

executarea încheierii din 30 decembrie 2022 Curții de Apel Chișinău, a prezentat

motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii din 19 septembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărârii noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Grapin Alexei și s-a menținut hotărârea din 19 septembrie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, prima instanță și instanța de apel au motiva soluțiile de

respingere a acțiunii depuse de Grapin Alexei, reieșind din jurisprudența Curții Europene

a Drepturilor Omului și a prevederilor Legii nr.87 din 21.04.2011, și anume că, la

încălcarea termenului rezonabil la judecarea cauzei este necesar de a fi stabilit după

următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul pârților și a instanței de

judecată, importanța cauzei pentru reclamant.

Instanțele de judecată au concluzionat că, în speță nu se atestă o tergiversare a

examinării cauzei vizate, în contextul în care la etapa judecării cauzei în prima instanță,

reclamantul și reprezentantul acestuia din totalul de 12 ședințe de judecată stabilite de

către Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, au fost prezenți doar la 4 ședințe de judecată,

și anume la: 04.11.2019, 04.12.2019, 09.11.2020, și 20.01.2021, și nu s-au prezentat la 4

ședințe de judecată din 19.09.2019, 02.07.2020, 22.07.2020, 06.10.2020 și 03.02.2021.

În acest sens, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat că, în cadrul

ședinței de judecată din 04.12.2019 s-a purces la examinarea fondului cauzei, ca apoi

instanța să acorde termen suplimentar reclamantului pentru a-și concretiza pretențiile din

acțiune, iar în cadrul ședinței de judecată din 09.11.2020, reprezentantul reclamantului a

3

înaintat un demers repetat în vederea concretizării pretențiilor, deși cu 11 luni și 5 zile în

urmă, reclamantul și-a concretizat pretențiile din acțiune.

Prima instanță și instanța de apel au remarcat că, în cadrul tuturor instanțelor de

judecată (prima instanță, instanța de apel și recurs), examinarea cauzei intentată de

Grapin Alexei a avut loc timp aproximativ 4 ani 2 luni și 25 zile, însă datorită schimbării

apărătorului reclamantului, formularea cererilor de amânare, lipsa neîntemeiată a

avocatului reclamantului de la ședințele de judecată.

Totodată, cu trimitere la jurisprudența CtEDO, instanțele au dedus că, din perioada

luată în calcul, perioada declarării stării de urgență pe întreg teritoriul RM, îmbolnăvirea

judecătorului ca motiv obiectiv și acel interval de timp în care părțile au contribuit, sub

diferite forme, la prelungirea duratei procedurii,

Din cele constatate, prima instanță și instanța de apel au conchis că, instanțele

judecătorești au respectat dreptul părților litigioase la examinare în termen rezonabil a

cauzei, iar din comportamentul participanților la proces, se denotă o lipsă de diligență.

Instanța de apel a considerat neîntemeiate afirmațiile apelantului Grapin Alexei

precum că, este încadrat în grad de dizabilitate pe viață, suferind de boală cauzată în

urma participării la lichidarea consecințelor avariei de la CEA Cernobâl, cu interdicția de

a munci, fiind condiționat de comportamentul autorităților statului de a exista numai din

salariu soției. Or, pe parcursul examinării cauzei se atestă un proces dinamic și echilibrat

în care părților nu li s-au afectat interesele legitime, iar în perioada aflării dosarului pe

rol, reclamantul niciodată nu a scris cereri de accelerare a procedurii de examinare a

pricinii potrivit art.192 CPC și nu a invocat pericolul de încălcare a termenului rezonabil

de soluționare a litigiului.

Drept consecință, instanța de apel a considerat că, Grapin Alexei a aprobat și

acceptat tacit toate acțiunile întreprinse de către autoritatea judecătorească și părțile

implicate în proces, ca ulterior, să înainteze conform Legii nr.87/2011 prezenta acțiune

civilă, care urmărește numai un interes exclusiv pecuniar.

Instanța de apel a apreciat că pretențiile privind repararea prejudiciului moral în

mărime de 5000 de Euro prin prisma Legii nr.87/2011, corect au fost respinse de către

prima instanță.

Cu trimitere la prevederile art.118 alin.(1) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel a dedus că Grapin Alexei nu a prezentat probe justificative care să dovedească

circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale.

La 25 septembrie 2023, Grapin Alexei, reprezentat de avocatul Mocanu Serghei, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei din 26

aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 19 septembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii

în sensul formulat.

În susținerea recursului, cu trimitere la art.432 alin.(1) lit.a), b) și e) din Codul de

procedură civilă, reprezentantul recurentului Grapin Alexei, avocatul Mocanu Serghei a

invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel.

A indicat că, recursul urmează a fi admis, deoarece interpretarea legii din hotărârea

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

4

Justiție; hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Reprezentantul recurentului a reținut că, Grapin Alexei nu a avut parte în instanțele

de judecată ierarhic inferioare de un proces echitabil în sensul art.6 CEDO.

Instanțele de judecată eronat au stabilit că nu există probatoriu în sensul admiterii

acțiunii.

Cu trimitere la art.2 alin.(1), (2), (6) din Legea nr.87/2011, art.6 CEDO și art.192 din

Codul de procedură civilă, recurentul a menționat că din normele de drept enunțate doar

întârzierile imputabile autorităților judiciare competente pot avea ca consecință eventuală

constatarea a depășirii unui termen rezonabil în care trebuia să fie judecată cauza, iar

aprecierea și repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea termenului rezonabil, se face

luând în considerare încălcările comise din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei

care a depus cererea de reparare a prejudiciului.

Potrivit jurisprudenței CEDO, rezonabilitate duratei procedurilor trebuie evaluată în

lumina circumstanțelor cauzei, ținând cont de următoarele criterii: complexitatea cauzei,

comportamentul reclamantului și al autorităților și importanța cauzei pentru reclamant.

În cazul în care în speță implică o complexitate semnificativă, trebuie menținut

„justul echilibru” între exigențele celerității procedurilor judecătorești și principiul

general al bunei administrări ai justiției.

În speță, recurentul consideră că termenul de examinare a cauzei nu a fost unul

rezonabil, demonstrând un caracter excesiv.

Deși, legislația internă nu oferă o descifrare a noțiunii de „termen rezonabil”,

accentuează că prin obligarea respectării unui astfel de termen pentru înfăptuirea actului

justiției atât normele naționale, cât și internaționale, invocă administrarea justiției fără

întârzieri neconforme de natură a-i compromite eficacitatea și responsabilitate, statul

fiind responsabil pentru activitatea autorităților publice, inclusiv a instanțelor

judecătorești.

Dreptul său la examinarea cauzei civile într-un termen rezonabil a fost încălcat prin

durata excesivă a procesului de aproximativ 5 ani.

Recurentul a reținut că, la stabilirea existenței prejudiciului moral, definit în doctrina

dreptului și în jurisprudența ca orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care

constituie atributul personalității umane și care se manifestă prin suferințe fizice sau

morale, pe care le resimte victima, trebuie avute în vedere caracterul și importanța

valorilor nepatrimoniale lezate, situația personală a victimei, ținând cont de mediul social

din care victima face parte, educația, cultura, standardul de moralitate, personalitatea și

psihologia victimei, circumstanțele săvârșirii faptei, statutul social etc.

În ceea ce privește proba prejudiciului moral, recurentul a precizat că, potrivit

practicii CtEDO este suficientă proba faptei ilicite, urmând ca prejudiciul și raportul de

cauzalitate să fie prezumate, instanțele urmând să deducă producerea prejudiciului moral

din simpla existență a faptei ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu și a

împrejurărilor în care a fost săvârșită, soluția fiind determinată de caracterul subiectiv,

intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind practic imposibilă.

Miza procesului civil, la acțiunea sa împotriva Marelui Stat Major al Armatei

Naționale, a fost una crucială pentru el, or, pe perioada judecării cauzei împotriva CNAS

5

s-a încetat achitarea pensiei și alocațiilor lunare de stat, compensațiilor bănești lunare în

schimbul asigurării cu produse alimentare și suplimente alimentare și compensațiilor

bănești în schimbul biletului de tratament și ajutoare materiale unice pentru însănătoșire

și compensațiilor unice pentru prejudiciului adus sănătății.

Din motivul expus, fiind încadrat în grad de dizabilitate pe viață, suferind de boală

cauzată în urma participării la lichidarea consecințelor avariei de la CEA Cernobâl, cu

interdicția de a munci, fiind condiționat de comportamentul autorităților statului de a

exista numai din salariu soției. Mai mult ca atât, pe perioada examinării litigiului, i s-a

acutizat boala.

La 13 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Ministerului

Justiției copia recursului declarat de Grapin Alexei, reprezentat de avocatul Mocanu

Serghei, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii a referinței, notificată intimatului la

24 noiembrie 2023, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție, cu toate acestea ultimul

nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință (f.d.114).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246 din

31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Capitolul XXXVIII – Recursul, Secțiunea a

2-a - Recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel din Codul de procedură

civilă, în special ce vizează prevederile cu privire la acte de dispoziție care pot fi atacate

cu recurs, persoanele în drept să declare recurs, instanța competentă să examineze

recursul, temeiurile recursului, temeiurile inadmisibilității recursului, cuprinsul cererii de

recurs, actele procedurale preparatorii, procedura examinării admisibilității recursului,

procedura judecării recursului și împuternicirile și actele de dispoziție ale instanței ș.a.

Totodată, art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 prevede că, recursurile

depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conjunctura enunțată, și având în vedere că, recursul a fost depus după intrarea în

vigoare a modificărilor operate în Codul de procedură civilă, acesta va fi examinat în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că acesta este inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art.433 lit.b) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de

declarare prevăzut la art.434.

Conform art.434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Din norma dată de drept rezultă că, termenul-limită de 2 luni prevăzut de art.434 din

Codul de procedură civilă, este un termen de decădere și nu poate fi restabilit prin prisma

prevederilor art.116 din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători,

printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

6

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.

Totodată, în conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege.

Reieșind din prevederile art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de

a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Potrivit art.10 alin.(1) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt

urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru

subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire

defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept

procedural.

Din materialele dosarului rezultă că, la 26 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat decizia, în ședință publică, cu participarea reprezentanților părților la proces,

inclusiv a reprezentantului lui Grapin Alexei, avocatul Mocanu Serghei, prin care a

respins apelul declarat de Grapin Alexei și a menținut hotărârea din 19 septembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.87-98).

Se reține, că în cadrul ședinței Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2023, cât și în

dispozitivul deciziei emise la această dată, cert s-a explicat participanților la proces

referitor la termenul și procedura de contestare a deciziei respective.

În conformitate cu art.389 alin.(4) din Codul de procedură civilă, decizia integrală se

întocmește în termen de 45 de zile lucrătoare de la pronunțarea dispozitivului deciziei și

se publică pe pagina web a instanței judecătorești.

Totodată, se remarcă că decizia integrală din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, la 05 iunie 2023 a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor

Judecătorești: www.cac.jstice.md.

Potrivit art.100 alin.(1) și (11) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în

judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor

interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu

scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului

judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau

înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte

mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui,

precum și prin delegație judiciară.) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură

ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept

privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la

care aceștia sunt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în

judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice.

7

Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor se consideră comunicate.

Actele cauzei atestă că, la 09 iunie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia

deciziei integrale la adresa electronică a avocatului Mocanu Serghei, și anume: XXXXX,

fapt ce rezultă din scrisoarea anexată la dosar (f.d.2-3, 43, 99 verso).

Totodată, reieșind din prevederile art.102 alin.(6) și (7) din Codul de procedură

civilă, citația sau înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt

participant la proces. Citațiile și înștiințările expediate la adresa electronică, înregistrată

în Programul integrat de gestionare a dosarelor, se consideră recepționate.

La fel, potrivit art.105 alin.(5) din Codul de procedură civilă, dacă părțile și alți

participanți la proces sunt reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se expediază la

sediul avocaților, recepționarea înlăturând orice viciu de citare a participanților. Citațiile

și înștiințările expediate reprezentanților la adresa electronică înregistrată în Programul

integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate de către părți și alți

participanți la proces.

După cum s-a menționat supra, adresa electronică la care s-a notificat decizia

integrală (motivată) din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, aparține

reprezentantului recurentului, avocatul Serghei Mocanu, indicat personal de către acesta

în mandatul avocațial seria MA nr.1634634 din 29 mai 2022, cererea de chemare în

judecată, cererea de apel, inclusiv se regăsește în cererea de recurs și alte înscrisuri

anexate la dosar.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, instanța de apel din

toate mijloacele de comunicare indicate în: mandatul avocațial, cererea de chemare în

judecată, cerere de apel, precum și alte înscrisuri din dosar, a ales cel mai eficient, rapid

și sigur mijloc de comunicare, cum ar fi poștă electronică, indicată personal de către

reprezentantul împuternicit al lui Grapin Alexei, avocatul Mocanu Serghei.

Ține de menționat că, notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu

notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

Completul de judecată precizează că, confirmarea expedierii și recepționării

documentului către partea interesată prin poșta electronică se atestă prin extrasul eliberat

de către operatorul poștei electronice.

În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc.

Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta

electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu

alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau

extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia

operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către

expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă,

deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

La caz, însă, astfel de mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului

judecătoresc din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău la adresa electronică a

avocatul Serghei Mocanu, lipsesc.

8

Prin urmare, termenul de 2 luni de declarare a recursului a început să curgă de la 10

iunie 2023, ziua imediat următoare datei comunicării deciziei instanței de apel și a expirat

la 10 august 2023 (joi).

Cu toate acestea, nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Serghei

Mocanu în interesele lui Grapin Alexei, a declarat cererea de recurs tocmai la 25

septembrie 2023, fără a justifica omiterea termenului de atac.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, prezentul recurs a

fost depus de către avocatul Serghei Mocanu în interesele lui Grapin Alexei cu omiterea

termenului de declarare prevăzut la art.434 CPC, acesta fiind unul de decădere și

nesusceptibil restabilirii, ceea ce condiționează declararea acestuia ca fiind inadmisibil.

Or, la caz, reprezentantul recurentului Grapin Alexei, avocatul Serghei Mocanu a

neglijat obligația de a-și exercita în termenul legal dreptul de atac cu recurs a deciziei din

26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art.61 alin.(1) din Codul de procedură civilă, participanții la

proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Totodată, potrivit art.75 alin.(4) din Codul de procedură civilă, culpa

reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de depunere a recursului se

datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al reprezentantului recurentului Grapin

Alexei, avocatul Serghei Mocanu, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și

atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale

procedurale, inclusiv, să-și verifice poșta electronică la intervale rezonabile de timp

pentru a nu omite termenul legal de depunere a recursului. Or, admiterea spre examinare

a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice

garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de avocatul Serghei

Mocanu în interesele lui Grapin Alexei, ca inadmisibil, este compatibilă cu respectarea

prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

În susținerea opiniei enunțate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în speța Ponomaryov contra

Ucrainei din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că, deși

în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și

irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe

nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de

introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

La fel, este relevantă practica Curții Europene (în cauza Bacev vs. fosta Republică

Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care a fost

9

reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la

justiție.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că, recursul

împotriva deciziei instanței de apel a fost depus în afara termenului legal, completul de

judecată concluzionează de a considera recursul depus de Grapin Alexei, reprezentat de

avocatul Serghei Mocanu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.433 lit.b), art.270, 440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură

civilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Grapin Alexei, reprezentat de avocatul

Serghei Mocanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

10