3ra-227/22 — contestarea actului administrativ

3ra-227/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-227/22

2-17202424-01-3ra-25022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, V. Negru)

Î N C H E I E R E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Marele Stat Major al Armatei

Naționale,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Alexei Grapin

împotriva Marelui Stat Major al Armatei Naționale și Guvernului Republicii

Moldova cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil,

compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 11 octombrie 2017, Alexei Grapin, prin intermediul avocatului

Litvinenvo Igor, a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Marelui Stat

Major al Armatei Naționale, solicitând declararea nulă a procesului-verbal nr. 22

din 8 septembrie 2005, întocmit de Grupul de lucru al Comisiei de Stat pentru

verificarea autenticității documentelor privind participarea la lichidarea

consecințelor catastrofei de la Centrala Atomoelectrică Cernobâl, precum și

compensarea prejudiciului moral, în sumă de 100 000 lei, și a cheltuielilor de

judecată suportate.

În motivarea acțiunii, a indicat că, la 8 septembrie 2005, în urma ședinței

Grupului de lucru a Comisiei de Stat pentru verificarea autenticității documentelor

privind participarea la lichidarea consecințelor catastrofei de la Centrala

Atomoelectrică Cernobâl, a fost luată decizia de a anula și retrage legitimația nr.

0101 eliberată anterior pe numele lui Alexei Grapin.

A invocat că Marele Stat Major al Armatei Naționale și-a depășit competența,

deoarece nu dispune de prerogativa retragerii legitimației de participant la

lichidarea consecințelor de la Centrala Atomoelectrică Cernobâl, nefiind

identificată nici o normă juridică care stabilește drepturile și obligațiile Comisiei.

1

De asemenea, nu a fost citat legal la ședința Comisiei de Stat din 8 septembrie

2005, fapt ce l-a privat de posibilitatea de a-și argumenta poziția.

Calitatea de participant la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobâl o

poate confirma cu ajutorul livretului militar, ce atestă că, în perioada 21 iulie 1987

– 10 septembrie 1987, Alexei Grapin a participat la lichidarea consecințelor avariei

de la Cernobâl, primind doza de radiație în mărime de X.

La 4 septembrie 2017, reclamantul a adresat autorității pârâte o cerere

prealabilă, însă prin răspunsul nr. 34/3/1343 din 26 septembrie 2017, i s-a

comunicat că activitatea Comisiei de Stat a fost sistată și prin ordinul nr. 81 din 19

martie 2010 a fost instituită Comisia Marelui Stat Major al Armatei Naționale

pentru examinarea autenticității documentelor confirmative prezentate în vederea

eliberării legitimațiilor veteranilor de război și participanților la lichidarea

consecințelor catastrofei de la Centrala Atomoelectrică Cernobâl.

Prin cererea de concretizare, Alexei Grapin, prin intermediul avocatului

Serghei Mocanu, a indicat în calitate de pârâți pe Marele Stat Major al Armatei

Naționale și Guvernul Republicii Moldova (f.d 153-154).

Prin hotărârea din 3 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-

a admis parțial acțiunea înaintată de Alexei Grapin. S-a anulat hotărârea din 8

septembrie 2005 adoptată de Comisia de Stat pentru verificarea autenticității

documentelor privind participarea la lichidarea consecințelor catastrofei de la

Centrala Atomoelectrică Cernobâl, consemnată în procesul-verbal nr. 22, în partea

anulării și retragerii legitimației nr. 0101, eliberată titularului Alexei Grapin. S-a

hotărât că recunoașterea violării dreptului reclamantului constituie prin sine o

satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat. În rest acțiunea s-a respins

drept neîntemeiată (f.d.165).

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 26 februarie 2021, Marele

Stat Major al Armatei Naționale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 3

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cerințele

reclamantului să fie respinse integral (f.d.192).

La data de 28 aprilie 2021, a fost înregistrată cererea de apel motivată depusă

de Marele Stat Major al Armatei Naționale (f.d. 196-200).

Prin decizia din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Marele Stat Major al Armatei Naționale împotriva hotărârii din

3 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele

cauzei, a reținut ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe referitoare la

temeinicia acțiunii, având în vedere că, la caz, sunt aplicabile prevederile Legii nr.

909-XII din 30 ianuarie1992 privind protecția socială a cetățenilor care au avut de

suferit de pe urma catastrofei de la Cernobâl, ce apără drepturile și interesele

cetățenilor Republicii Moldova care au participat la lichidarea avariei la Centrala

Atomoelectrică și au avut de suferit de pe urma acesteia.

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control

judiciar s-a aliniat concluziei fondului, care a conchis privind ilegalitatea deciziei

de anulare și retragere a legitimației reclamantului, decizie ce a fost adoptată în

2

baza răspunsului emis de autoritățile arhivistice din Ucraina precum că Alexei

Grapin nu s-ar regăsi în lista participanților la lichidarea consecințelor avariei de la

Cernobâl (f.d.39). Or, certificatul din arhivă nu reprezintă unica sursă de stabilire

a participării intimatului la evenimentele din speță.

Instanța a considerat neîntemeiată poziția apelantului cu privire la necesitatea

reconfirmării statutului lui Alexei Grapin de participant la lichidarea consecințelor

catastrofei de la Cernobâl, prin prezentarea documentelor justificative, or, odată ce

legitimația a fost emisă, se prezumă că circumstanțele respective au fost dovedite

și nu poate fi pusă în sarcina titularului obligația de a prezenta în mod repetat probe

care să confirme statutul acestuia.

La 10 februarie 2022, Marele Stat Major al Armatei Naționale a declarat

recurs împotriva deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 1,

vol. II).

În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată, instanța interpretând în mod eronat normele de drept

material pertinent speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și

neîntemeiate pe cauza dată.

Învederează că Comisia de Stat a fost instituită și și-a exercitat atribuțiile

conform Hotărârii Guvernului nr. 1268 din 25 decembrie 1998 „Despre măsurile

vizând realizarea Legii pentru modificarea și completarea Legii privind protecția

socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobâl”

(abrogată ulterior prin Hotărârea Guvernului nr. 3 din 14 ianuarie 2014). Totodată,

punctul 9 al hotărârii respective stipulează expres că „nimeni nu are dreptul să se

implice în activitatea comisiei, să exercite presiuni asupra membrilor ei sau să

modifice deciziile ei”.

În acest context, opinează recurentul că nu a refuzat intimatul în solicitarea

acestuia privind eliberarea legitimației, ci a condiționat suplinirea cererii sale cu

documente confirmative, solicitate în baza unui act normativ. Iar conform art. 85

alin.(2) Cod administrativ, în cadrul investigării stării de fapt, participanții la

procedura administrativă sunt obligați să colaboreze cu autoritatea publică și să

indice asupra probelor și faptelor care le sunt cunoscute, să prezinte documentele

pe care le dețin. Însă, contrar normelor invocate, intimatul a sesizat direct instanța

de judecată, catalogând investigația administrativă drept refuz în confirmarea

statutului de participant la lichidarea consecințelor catastrofei de la Centrala

Atomoelectrică Cernobâl.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Alexei Grapin să fie respinsă integral.

La 19 iulie 2018, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Codul

administrativ, act legislativ publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

din 17 august 2018, nr. 309-320.

Potrivit prevederilor art. 257 alin. (1) Cod administrativ, actul legislativ a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.

Conform art. 258 al. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina

în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

3

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor

judecătorești.

Totodată, completul specializat reține că procedura administrativă a fost

inițiată până la data intrării în vigoare a Codului administrativ.

Respectiv, prin derogare, în temeiul art. 258 alin. (3) Codul administrativ,

examinarea recursului se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod, or, conform art. 195 Codul administrativ, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedură civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 octombrie 2021,

fiind notificată recirentului în data de 11 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin

avizul de recepție anexat la dosar (f.d. 227, vol. I). Astfel, cererea de recurs depusă

împreună cu motivarea recursului depusă la 10 februarie 2022 este în termen.

La 25 februarie 2022, în adresa intimatului Alexei Grapin, a fost expediată

copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă acesta

nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, în care să-și

expună opinia referitor la cererea de recurs depusă.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Marele Stat Major al

Armatei Naționale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

4

al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat

din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

5

inadmisibil recursul depus de Marele Stat Major al Armatei Naționale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Marele Stat Major al Armatei Naționale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6