2ra-287/24 — privind repararea prejudiciului cauzat prin actiunie ilicite ale organului de urmarire penala ale procuraturii, instantelor de judecata si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind repararea prejudiciului cauzat prin actiunie ilicite ale organului de urmarire penala ale procuraturii, instantelor de judecata si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-287/24 — privind repararea prejudiciului cauzat prin actiunie ilicite ale organului de urmarire penala ale procuraturii, instantelor de judecata si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la recursurile declarate de avocata Lungu Cristina, în
interesele lui Valeriu Vremea, și de Ministerul Justiției,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Vremea Valeriu către Ministerul Justiției, intervenient accesoriu Procuratura
Generală, privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organului de urmărire penală ale procuraturii, ale instanțelor judecătorești și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-287/24
NR. PIGD 2-22171577-01-2ra-04032024)
Instanța de apel a apreciat eronat suma prejudiciului moral compensat în temeiul Legii
nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. A. Sandu
Curtea de Apel Chișinău: jud. I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai
21 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursurile declarate de avocatul Lungu
Cristina, în interesele lui Valeriu Vremea, și de Ministerul Justiției,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 noiembrie 2022, avocata Lungu Cristina, în interesele lui
Vremea Valeriu, a formulat cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, prin care
a solicitat încasarea din bugetul statului, prin intermediul Ministerului
Justiției, a sumei de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, precum și a
sumei de 5000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică
(f. d. 5-12).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reprezentantul
reclamantului a indicat, că Vremea Valeriu a fost învinuit de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. ***** (1) Cod penal, precum că având calitatea
de reclamant, în cadrul ședinței din luna *****., în cauza civilă depusă de
,, *****. cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a
cheltuielilor de judecată, a prezentat probe false instanței de judecată,
manifestate prin declarație necorespunzătoare și cu rea voință a încercat să
influiențeze procesul de efectuare a justiției.
Mai declară reclamantul, că prin sentința din *****. emisă de
Judecătoria *****., reclamantul a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. *****., iar cu intervenirea termenului de prescripție tragerii
la răspundere penală, procesul penal a fost încetat în privința sa.
Ulterior, prin decizia Curții de Apel Bălți din 20 septembrie 2022 a
fost casată sentința *****. și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care, în
temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală a fost achitat, pe
motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Consideră că dispune de dreptul subiectiv la repararea prejudiciului
moral în baza Legii nr.1545, cauzat prin tragerea ilegală la răspundere
penală, în condițiile în care în privința sa a fost emisă o sentință /decizie de
achitare, rămasă definitivă și irevocabilă. Prejudiciul cauzat în urma derulării
procedurilor respective pe o perioadă îndelungată de examinare în instanța
de fond: 25 septembrie 2019-15 aprilie 2022, instanța de apel: 30 mai 2022-
20 septembrie 2022, cât și incertitudinea unei soluții finale, suferințe
1
psihologice, afectările emoționale, disconfortul suportat îl estimează în sumă
de 100 000 lei, ce reprezintă o satisfacție echitabilă în raport cu prejudiciul
suportat.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 27 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru acțiunea a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul
bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui
Vremea Valeriu prejudiciul moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului
de urmărire penală ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești în cauza
penală de învinuire în baza art. *****. finisată cu adoptarea de Curtea de
Apel *****. (dosarul *****.) prin care persoana a fost achitată pe motiv că
fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, în mărime de 20 000
lei și cheltuielile de asistență juridică în prezenta cauză în mărime de 5 000
lei, în total 25 000 lei (f.d.57, 65-69).
În motivarea soluției sale instanța de fond a reținut, că reclamantul
Vremea Valeriu prin sentința din *****. emisă de Judecătoria *****. a fost
găsit vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. *****. Cod penal,
dar în final a fost achitat prin decizia *****., pe motiv că fapta nu întrunește
elementele infracțiunii. Astfel, se consideră că acesta a suportat suferințe
fizice și psihice, fiindu-i afectate drepturile garantate de CEDO cât și de
Constituția RM. Respectiv, persoana este subiect cu drept de sesizare a
instanței de judecată prin prisma Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998.
Cu referire la solicitarea de încasare a prejudiciului moral în mărime
de 100 000 lei, instanța de fond a apreciat-o ca fiind una excesivă,
considerente din care a hotărât admiterea acesteia parțial, și a dispus
încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al
Republicii Moldova, în beneficiul reclamantului a sumei de 20 000 lei cu
titlu de prejudiciu moral, în rest, suma care depășește cuantumul sus-indicat
s-a respins, ca neîntemeiată.
Cu referire la cerința privind încasarea cheltuielilor de asistență
juridică în sumă de 5000 lei, instanța de fond a reținut că este necesar de a
încasa din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în
beneficiul lui Vremea Valeriu, suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică, acestea fiind reale, necesare, rezonabile.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
2
Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 02 martie 2023,
avocata Lungu Cristina, în interesele lui Vremea Valeriu, a contestat cu apel
hotărârea primei instanțe, ulterior, la 14 aprilie 2023, prin intermediul
oficiului poștal, a prezentat apelul motivat solicitând casarea parțială a
acesteia, în latura neadmisă a acțiunii, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin
care acțiunea să fie admisă integral (f.d. 59-61, 73-78).
De asemenea, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 09
martie 2023, Ministerul Justiției, reprezentat de Bejan Vadim, a declarat
apel, ulterior la 18 mai 2023, a prezentat apelul motivat, solicitând casarea
hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii (f.d.
63, 82-87).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea de apel declarată de avocata Lungu Cristina, în interesele lui
Vremea Valeriu. S-a admis apelul declarat de Ministerul Justiției.
S-a modificat hotărârea din 27 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, pronunțată în cadrul cauzei civile intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Vremea Valeriu împotriva Ministerului
Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală ale
procuraturii, ale instanțelor judecătorești și compensarea cheltuielilor de
judecată și s-a micșorat cuantumul prejudiciului moral încasat de la suma de
20 000 (douăzeci mii) lei la suma de 5 000 lei și cheltuielile de asistență
juridică de la suma de 5 000 lei la suma de 2 000 lei (f. d. 112, 113-118).
Instanța de apel a apreciat că instanța de fond corect a stabilit starea
de fapt, corect a identificat și aplicat cadrul legal litigiului dedus judecății și
corect a constatat existența criteriilor, cumulului de circumstanțe și situației,
ce impune survenirea răspunderii Statului pentru acțiunile organelor și
instituțiilor sale în cadrul procedurii penale derulate în privința lui Vremea
Valeriu. Or, Vremea Valeriu a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. *****., iar cu intervenirea termenului de prescripție tragerii
la răspundere penală procesul penal a fost încetat în privința acestuia. Prin
decizia *****. a fost casată sentința Judecătoriei *****. și a fost emisă o
nouă hotărâre în privința lui Vremea Valeriu învinuit în baza art. *****. l,
prin care în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3 Cod de procedură penală a fost
achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
3
Instanța de apel a apreciat argumentele Ministerului Justiției
referitoare la lipsa temeiurilor pentru înaintarea acțiunii de încasare a
prejudiciului moral, ca fiind declarative, și fiind în contradicție cu starea
reală de fapt stabilită de instanță și cu cadrul legal aplicabil, deoarece, în
speță se întrunesc temeiurile stabilite de art. 3 lit. a) și art. 6 lit. a) al Legii
nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale
procuraturii.
Instanța de apel a admis argumentele Ministerului Justiției cu privire
la caracterul excesiv al sumei solicitate cu titlu de prejudiciu moral adjudecat
și a modificat soluția instanței de fond prin micșorarea sumei echivalentului
bănesc al compensației prejudiciului moral cauzat, acordat în calitate de
despăgubire pentru daunele morale cauzate.
Prin urmare, instanța de apel a constatat că suma de 20 000 lei dispusă
spre încasare reprezintă o sumă excesivă, aceasta fiind micșorată până la
suma de 5 000 lei, fiind rezonabilă și echitabilă, acordând o despăgubire utilă
și suficientă, compensatoare pagubelor de ordin moral cauzat persoanei
vizate, această despăgubire corespunzând și criteriilor de despăgubire
stabilite de CtEDO prin jurisprudența sa.
La fel, instanța de apel a considerat necesar de a compensa parțial
cheltuielile de judecată suportate de Vremea Valeriu în prezentul proces
civil, cheltuieli formate din plata pentru serviciile avocatului, în sumă de 2
000 lei, valoarea acestora stabilită de instanța de fond fiind una exagerată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 februarie 2024, prin intermediul oficiului poștal, avocata
Lungu Cristina, în interesele lui Valeriu Vremea, a declarat recurs împotriva
deciziei din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe în partea neadmisă a acțiunii, cu emiterea unei noi hotărâri,
prin care acțiunea să fie admisă integral (f. d. 122-127).
În motivarea recursului, avocata Lungu Cristina, în interesele lui
Valeriu Vremea, a reiterat circumstanțele de fapt invocate și în cererea de
apel. Totodată, își exprimă dezacordul față de decizia adoptată în latura
neadmisă a acțiunii, indicând în acest context că cauza penală de învinuire a
lui Valeriu Vremea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. *****., s-a
examinat în instanțele de judecată pe parcursul a 3 ani.
Astfel, își exprimă dezacordul că instanța de apel a decis încasarea
prejudiciului moral din contul intimatului doar în sumă de 5 000 lei și a
4
micșorat cuantumul cheltuielilor de asistență juridică de la suma de 5 000 lei
la suma de 2 000 lei.
La 22 aprilie 2024, Ministerul Justiției al RM, reprezentat de Daniel
Pantea, a declarat recurs împotriva deciziei din 19 octombrie 2023 a Curții
de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței
de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care
acțiunea să fie respinsă, ca neîntemeiată (f.d. 133-135).
În motivarea recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a),
b) și e) din Codul de procedură civilă și anume că interpretarea legii din
hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme
de Justiție, prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție, hotărârea sau decizia este arbitrară
ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor.
Recurentul Ministerul Justiției al RM, cu referire la prevederile Legii
nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, consideră că instanța de apel, la emiterea
deciziei recurate, a aplicat eronat normele de drept material ce țin de
încasarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.
Totodată, consideră că atât instanța de fond cât și instanța de apel
corect au stabilit că în privința lui Valeriu Vremea a fost emisă o sentință de
achitare, însă, opinează că, motivarea instanțelor precum că, Valeriu Vremea
este în drept să solicite compensarea prejudiciului cauzat în conformitate cu
prevederile Legii nr.1545, este nefondată și eronată.
În acest context, indică că la materialele cauzei nu există niciun act
procedural definitiv și irevocabil a judecătorului de instrucție, sau a
organului ierarhic superior, prin care s-a stabilit ca fiind ilegale acțiunile
organului de urmărire penală.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Din materialele dosarului rezultă că decizia instanței de apel a fost
emisă la data de 19 octombrie 2023 (f.d.112-118), care a fost comunicată
părților participante la proces la 18 martie 2024, prin intermediul poștei
electronice (f.d. 119).
5
Astfel, se constată că avocata Lungu Cristina, în interesele lui Valeriu
Vremea, s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 29
februarie 2024, în termenul legal.
Totodată, se constată că și Ministerul Justiției al RM, reprezentat de
Daniel Pantea, a declarat recursul la 22 aprilie 2024, cu respectarea
termenului legal de contestare a actului judecătoresc.
La 24 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, în adresa
Ministerului Justiției a fost expediată copia recursului declarat de avocata
Lungu Cristina, în interesele lui Valeriu Vremea, iar în adresa avocatei
Lungu Cristina, în interesele lui Valeriu Vremea, a fost expediată copia
recursului declarat de Ministerul Justiției al RM. Totodată, în adresa
Procuraturii Generale a RM au fost expediate recursurile declarate de
avocatul Lungu Cristina, în interesele lui Valeriu Vremea, și de Ministerul
Justiției al RM, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce
se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d.
140-145). Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității
recursurilor, Procuratura Generală a RM nu a făcut uz de dreptul procedural
și nu a depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr.
246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de
la 01 septembrie 2023):
„ (3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție ”
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”
Art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept:
f) să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea
primei instanțe;”
6
Art. 2 din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul
de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești:
acțiuni ilicite - acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze
cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de
judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin
încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă
la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de
răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin
încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale
sau contravenționale (infracțiuni).
Art. 3 din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul
de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești:
(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul
material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:
a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de
declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;
b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă
neremunerată în folosul comunității;
c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a
percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării
ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează
drepturile persoanelor fizice sau juridice;
d) supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau
aplicării ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată;
e) efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor
legislației;
f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a
ștampilelor, precum și în urma blocării conturilor bancare.
(2) Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu
funcție de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele
judecătorești.
Art. 6 lit. a) și b) din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998
privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești:
a) dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege,
apare în cazul: devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;
b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe
temeiuri de reabilitare.
Art. 11 din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor
de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești:
(1) Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de
instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației
se determină luându-se în considerare:
a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă;
7
b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la
examinarea cauzei penale în instanța de judecată;
c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei;
d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța
de judecată;
e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei;
f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice;
g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice
cauzate;
h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.
(2) Instanța de judecată va determina mărimea compensației și în baza criteriilor
specificate la art.219 alin.(4) din Codul de procedură penală.
(3) În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării
rezonabile și echitabile a prejudiciului moral.
Art. 2007 alin. (1) lit. a) din Codul civil:
(1) Prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale
procuraturii sau ale instanțelor de judecată se repară de către stat integral, indiferent de
vinovăția persoanei responsabile, în următoarele cazuri:
a) condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a
măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu
părăsi localitatea;
Art. 2036 alin. (1) – (3) din Codul civil:
(1) În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează
la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege,
instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului
prin plata de despăgubiri.
(2) Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului
patrimonial.
(3) Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite
în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la
răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației scrise de a nu
părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului ,
muncii neremunerate în folosul comunității și în alte cazuri prevăzute de lege.
Art. 2037 alin. (1) – (3) din Codul civil:
(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de
judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei
vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție
a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă
persoanei vătămate.
(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată,
luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrîngerea
posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.
(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o
despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit
în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.
Art. 66 alin. (3) din Codul de procedură penală:
(3) În cazul în care învinuirea nu a fost confirmată, învinuitul sau, după caz,
inculpatul are dreptul la reabilitare.
8
Art. 390 alin. (3) din Codul de procedură penală:
(3) Sentința de achitare duce la reabilitarea deplină a inculpatului.
Art. 117 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
,,(1) Probe în cauze civile sânt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de
lege, care servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile
părților, precum și altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.”
Art. 121 din Codul de procedură civilă:
,,Instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele
pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența
sau inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.”
Art. 130 alin. (1) din Codul de procedură civilă, statuează că:
,,Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe
cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din
dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.”
Art. 90 lit. i) din Codul de procedură civilă:
i) ,,Din cheltuielile de judecare a cauzei fac parte: cheltuielile de asistență
juridică”;
Art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
(1) ,,Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la
cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea
reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată
proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului - proporțional părții respinse din
pretențiile reclamantului.”
Art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că:
(1) ,,Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze
părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de asistență juridică, în măsura în care acestea
au fost reale, necesare și rezonabile
MOTIVAREA INSTANȚEI
Verificând argumentele invocate în recursuri, prin prisma
materialelor administrate cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție conchide că recursul declarat de Ministerul Justiției al RM,
reprezentat de Daniel Pantea, urmează a fi respins, iar recursul declarat de
avocata Lungu Cristina, în interesele lui Valeriu Vremea, urmează a fi admis,
casată integral decizia din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și
menținută hotărârea din 27 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, din considerentele ce urmează.
Recapitulând esența litigiului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție constată că Vremea Valeriu a fost învinuit de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. *****., precum că având calitatea de reclamant,
9
în cauza civilă depusă de *****. cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de
întârziere și a cheltuielilor de judecată, în cadrul ședinței din luna august
2016, a prezentat probe false instanței de judecată, manifestate prin
declarație necorespunzătoare și cu rea voință a încercat să influențeze
procesul de efectuare a justiției.
Prin sentința din *****. Vremea Valeriu a fost găsit vinovat de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. *****., iar în legătură cu intervenirea
termenului prescripției tragerii la răspundere penală, procesul penal a fost
încetat în privința acestuia.
Totodată, Completul de judecată reține că prin decizia din *****. a
fost casată sentința din *****. a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni și emisă
o nouă hotărâre prin care Vremea Valeriu învinuit în baza art. *****. Cod
penal a fost achitat, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) din Codul de procedură
penală, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că cauza
penală de învinuire a lui Vremea Valeriu de comiterea infracțiunii prevăzute
de art. *****. s-a examinat de instanța de fond, în decurs de doi ani și șase
luni, începând cu *****., iar de către instanța de apel în decurs de trei luni,
începând cu *****..
Înaintând prezenta acțiune în instanța de judecată, avocata Lungu
Cristina, în interesele lui Vremea Valeriu, a solicitat încasarea din contul
bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, a sumei de 100 000
lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, precum și
compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5 000 lei pentru asistență
juridică.
Reclamantul Vremea Valeriu a precizat că a fost învinuit de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. *****. Cod Penal, invocând tragerea ilegală la
răspundere penală și examinarea cauzei penale în perioada *****. .
Fiind învestită cu judecarea acțiunii în prima instanță, Judecătoria
Chișinău, sediul Centru, prin hotărârea din 27 februarie 2023, a admis parțial
acțiunea formulată de Vremea Valeriu, fiind dispusă încasarea din contul
bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui
Vremea Valeriu prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei, cauzat prin
acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești, precum și cheltuielile de asistență juridică în
prezenta cauză în mărime de 5 000 lei, în total 25 000 lei (f.d.57, 65-69).
Rejudecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin
decizia din 19 octombrie 2023, a respins cererea de apel declarată de avocata
Lungu Cristina, în interesele lui Vremea Valeriu, și a admis apelul declarat
10
de Ministerul Justiției. A modificat hotărârea din 27 februarie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a micșorat cuantumul prejudiciului
moral, încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului
Justiției în beneficiul lui Vremea Valeriu, de la suma de 20 000 lei la suma
de 5 000 lei și cheltuielile de asistență juridică de la suma de 5 000 lei la
suma de 2 000 lei (f. d. 112, 113-118).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție punctează că art.
2 alin. (1) din Legea nr. 1545/1998 definește „acțiunile ilicite” ca fiind
acțiunile sau inacțiunile organului împuternicit să examineze cazurile cu
privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de
judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă
prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană
nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori
fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de urmărire penală
sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a
normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau
contravenționale (infracțiuni).
Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1545/1998, este reparabil
prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: a)
reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest,
de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere
penală; b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale
la muncă neremunerată în folosul comunității; c) efectuării ilegale, în cazul
urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției, ridicării, punerii
ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru
(funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează
drepturile persoanelor fizice sau juridice; d) supunerii ilegale la arest
contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării ilegale a
amenzii contravenționale de către instanța de judecată; e) efectuării
măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legislației; f)
ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a
ștampilelor, precum și în urma blocării conturilor bancare. Iar potrivit alin.
(2) al aceluiași articol, prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de
culpa persoanelor cu funcție de răspundere din organele de urmărire penală,
din procuratură și din instanțele judecătorești.
În conformitate cu prevederile art. 6 lit. a) din Legea nr. 1545/1998,
dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta
lege, apare în cazul: devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare.
Prevederi similare se regăsesc și în conținutul art. 2007 alin. (1) lit.
a) din Codul civil, potrivit căruia, prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile
11
organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanțelor de judecată
se repară de către stat integral, indiferent de vinovăția persoanei
responsabile, în următoarele cazuri: condamnare ilegală, tragere ilegală la
răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului
preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu părăsi localitatea.
Prin prisma art. 10 Legea nr. 1545/1998, dreptul persoanei fizice la
repararea prejudiciului moral în mărimea și în modul stabilit de prezenta lege
apare în cazurile specificate la art. 6.
În corespundere cu art.11 alin. (1) lit.a)-h), alin. (2) și (3) al Legii
indicate, mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se
stabilește de instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.
Mărimea concretă a compensației se determină luându-se în considerare:
gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana
respectivă; caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la
urmărirea penală și la examinarea cauzei penale în instanța de judecată;
rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea
persoanei; durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale
în instanța de judecată; natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul
de valori al persoanei; suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor
psihice; măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice
și psihice cauzate; durata aflării nelegitime a persoanei în detenție. Instanța
de judecată va determina mărimea compensației și în baza criteriilor
specificate la art. 219 alin.(4) din Codul de procedură penală. În toate
cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării
rezonabile și echitabile a prejudiciului moral.
De altfel, în conformitate cu art. 66 alin. (3) din Codul de procedură
penală, în cazul în care învinuirea nu a fost confirmată, învinuitul sau, după
caz, inculpatul are dreptul la reabilitare.
Iar, în conformitate cu art. 390 alin. (3) din Codul de procedură
penală, sentința de achitare duce la reabilitarea deplină a inculpatului.
În sensul normelor precitate, dreptul persoanei la repararea
prejudiciului material și moral apare, inclusiv în situația tragerii ilegale la
răspundere penală.
Conform art. 2036 alin. (1)-(3) din Codul civil, în cazul în care
persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile
ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege,
instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația
prejudiciului prin plata de despăgubiri. Prejudiciul moral se repară indiferent
de existența și întinderea prejudiciului patrimonial. Reparația prejudiciului
moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite în cazul în care
12
prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la
răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației
scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune
administrativă a arestului , muncii neremunerate în folosul comunității și în
alte cazuri prevăzute de lege.
Potrivit art. 2037 alin. (1)-(3) din Codul civil, mărimea despăgubirii
pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție
de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de
gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție
a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce
satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea
prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând în considerare
circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților
de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.
La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o
despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată
în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont
particularitățile cazului. La cuantificarea daunelor ce urmează a fi acordate
reclamantului, se rețin consecințele produse pe plan social și profesional,
imaginea, durata în timp a încălcărilor drepturilor.
Completul de judecată notează că înaintarea învinuirii lui Vremea
Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 310 alin. (1) din Codul
penal și transmiterea cauzei penale pentru examinare în instanța de judecată
competentă, cu achitarea ulterioară a acestuia din motiv că fapta nu
întrunește elementele infracțiunii imputate, echivalează cu tragerea ilegală la
răspundere penală.
Respectiv, ca efect al achitării lui Vremea Valeriu din motivul
neîntrunirii elementelor infracțiunii în acțiunile acestuia, a luat naștere
dreptul reclamantului de a solicita repararea prejudiciului în temeiul Legii
nr. 1545/1998.
Or, caracterul ilicit al acțiunilor organului de urmărire penală și al
procuraturii se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia
nicio persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere penală.
Astfel, Completul Curții Supreme de Justiție conchide că, atât
instanța de fond, cât și instanța de apel, au stabilit corect raportul juridic
litigios, au identificat corect normele ce-l guvernează și au stabilit corect
natura dreptului încălcat. Însă, instanța de apel, la stabilirea cuantumului
sumei ce urmează a fi încasată cu titlu de reparare a prejudiciului moral, nu
a ținut cont de jurisprudența constantă pe marginea acestei categorii de litigii,
precum și de criteriile de determinare a mărimii compensației pentru
13
prejudiciul moral cauzat, motiv din care va menține hotărârea primei
instanțe.
În aceste condiții, Completul de judecată are obligația de a stabili o
despăgubire al cărei cuantum să fie corelat, pe de o parte, cu standardele
jurisprudențiale conturate în cauze similare, iar, pe de altă parte, să reflecte
particularitățile factuale și juridice ale cauzei deduse judecății.
Astfel, având în vedere că Vremea Valeriu a fost învinuit de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. *****. din Codul penal care, potrivit
art. 16 din Codul penal, este una mai puțin gravă, perioada examinării cauzei
penale în prima instanță și instanța de apel *****., – per total doi ani și nouă
luni și că nu a fost supus măsurilor procesuale de constrângere, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție opinează că suma de 20 000 de lei
cu titlu de prejudiciu moral, stabilită de instanța de fond prin hotărârea din
27 februarie 2023, reprezintă o compensare echitabilă și respectă principiul
proporționalității și justul echilibru între valorile lezate și suma acordată.
Or, scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul
rând, a unei satisfacții morale pentru suferințele de același ordin, și nu a unei
satisfacții patrimoniale. Prejudiciul moral trebuie să fie compensatoriu, și nu
punitiv.
77 . Prejudiciul moral constă în efectul negativ suferit ca urmare a faptei
ilicite a organului de urmărire penală, prin care s-a adus atingere unor
drepturi personale nepatrimoniale. Astfel, daunele morale pot fi acordate în
ipoteza în care se încalcă valorile ocrotite de legea fundamentală privind
demnitatea, onorarea, și alte valori sociale. Pe de altă parte, deși este real că
stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral
presupune o anumită aproximare, instanța trebuie să aibă criteriile de
apreciere precum: consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic
și emoțional, importanța valorilor morale lezate, măsura în care acestea au
fost afectate, etc. Unul din criteriile orientative generale de apreciere a
prejudiciului moral este și criteriul echității, care exprimă că indemnizația
trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, acest criteriu se traduce prin
necesitatea ca, partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru
prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit,
încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume
excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru
victimele daunelor (Beylor v. Italia 28 mai 2002, Selmouni v. Franța 28 iulie
1999, cauza Demicoli v. Malta 27 august 1991, §49).
În lumina celor relatate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Ministerul
14
Justiției și de a admite recursul declarat de avocata Lungu Cristina, în
interesele lui Valeriu Vremea, cu casarea deciziei din 19 octombrie 2023 a
Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 27 februarie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 445 alin. (1) lit. f),
alin. (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Ministerul Justiției al RM, reprezentat
de Daniel Pantea.
Admite recursul declarat de avocata Lungu Cristina, în interesele lui
Valeriu Vremea.
Casează integral decizia din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău și menține hotărârea din 27 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, adoptată în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Vremea Valeriu către Ministerul Justiției, intervenient
accesoriu Procuratura Generală, privind repararea prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală ale procuraturii, ale
instanțelor judecătorești și compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni
15