2ra-188/23 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii si ale instantelor judecătoresti

2ra-188/23 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii si ale instantelor judecătoresti (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Ministerul Justiției,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Constantin Becciev împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,

împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-188/23

NR. PIGD 2-20100528-01-2ra-01022023)

Recursul declarat pînă la 01 septembrie 2023. Neelucidarea tuturor

circumstanțelor cauzei. Aplicarea eronată a normelor de drept material și

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. A. Furdui,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton,

18 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul declarat de

Ministerul Justiției,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Vladislav Roșca a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, solicitând repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești.

fost pornită urmărirea penală în cauza nr. 2016978115.

ordonanța de recunoaștere a sa în calitate de bănuit, însă, prin încheierea din

07 septembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, s-a dispus prelungirea amânării

aducerii la cunoștință a respectivei ordonanțe.

în cauza penală nr. 2016978115, oferind declarații și explicații, iar la 08

noiembrie 2016 a fost pus sub învinuire.

învinuirea adusă, fiind audiat suplimentar, iar în aceeași zi a fost informat

despre finalizarea urmăririi penale. Cu toate acestea, a precizat că, la 06

martie 2017, a fost inițiată o nouă urmărire penală în privința sa, iar cauza

penală nr. 2016978079 a fost conexată la cauza nr. 2016978115.

adusă la cunoștință ultima formă concretizată a învinuirii, iar la 10 martie

2017 a fost emis rechizitoriul aferent cauzei penale nr. 2016978115.

multe acțiuni procesuale. Astfel, prin încheierile judecătorului de instrucție

din 10 august 2016 și 07 septembrie 2016, a fost autorizată interceptarea și

înregistrarea comunicațiilor sale telefonice, inițial pentru o perioadă de 30 de

zile, ulterior prelungită pentru aceeași durată.

reclamantului, precum și la domiciliul acestuia. În urma acestor acțiuni,

reclamantul a predat în mod benevol organului de urmărire penală cheia de

la seiful aflat în biroul de serviciul, conform solicitării organului de urmărire

1

penală.

procesuală de constrângere sub formă de obligarea de a nu părăsi localitatea

pe o perioadă de 30 de zile.

a realizat în următoarele termene: prima instanță 14 martie 2017 - 04 iunie

2018, instanța de apel 19 iunie 2018 - 06 iunie 2019 și instanța de recurs: 06

august 2019 - 25 februarie 2020.

Buiucani, reclamantul a fost achitat de învinuirea săvârșirii infracțiunilor

prevăzute de art.42,191 alin.(5) și art. 327 alin.(2) lit.b1), c) Cod penal, din

motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, fără careva

modificări, iar prin decizia din 25 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție

s-a menținut decizia din 06 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Anticorupție a înaintat în adresa Societății pe Acțiuni ”Apă Canal Chișinău”

demersul nr. 1964, prin care a solicitat suspendarea provizorie a sa din

funcția de director general al Societății pe Acțiuni ”Apă Canal Chișinău”,

învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin.(11) Cod penal,

până la adoptarea definitivă a hotărârii pe cauza penală nr. 2016978115.

februarie 2017 și prin ordinul nr. 40-p din aceeași dată, Constantin Becciev

a fost suspendat din funcția de director general a Societății pe Acțiuni „Apă-

Canal Chișinău. Reclamantul a afirmat că contractul individual de muncă i-

a fost suspendat pentru perioada 21 februarie 2017 – 28 februarie 2020, dată

la care măsura a fost revocată.

ale organelor de drept, a fost privat de posibilitatea de a-și exercita dreptul la

muncă în funcția de director general al Societății pe Acțiuni „Apă-Canal

Chișinău pe perioada 21 februarie 2017 – 28 februarie 2020.

organului de urmărire penală, care constă în interceptarea convorbirilor

telefonice, efectuarea perchezițiilor și aplicarea măsurii procesuale de

constrângere sub forma obligației de a nu părăsi localitatea, i-au fost cauzate

prejudicii morale semnificative. Deși avea convingerea fermă că este

nevinovat, a fost constrâns să participe la respectivele acțiuni procesuale și

să respecte restricțiile impuse, ceea ce i-a generat o stare de suferință psihică,

stres emoțional și afectarea reputației personale și profesionale.

2

constituit o ingerință disproporționată în cazul de față, deoarece organul de

urmărire penală cunoștea cu certitudine faptul că nu locuiește în oraș, ci într-

o mică suburbia a mun. Chișinău.

comunicațiilor telefonice pe o durată de 60 de zile la fel i-a cauzat un

prejudiciu moral. Astfel reclamantul a accentuat că niciodată în această

perioadă organul de urmărire penală nu a găsit careva probe incriminatorii,

prin urmare susține că au fost ascultate doar discuții cu caracter personal și

privat.

infracțiunile pentru care a fost învinuit prevăzute de art. 42, art. 191 alin. (5)

și art. 327 alin. (2) lit. b¹) și c) din Codul penal se încadrează, potrivit

dispozițiilor art. 16 Cod penal, în categoria infracțiunilor grave și deosebit

de grave. Gravitatea acuzațiilor, atât prin natura lor juridică, cât și prin

consecințele potențiale asupra libertății și reputației reclamantului, a generat

un impact psiho-emoțional profund, ce i-a cauzat suferințe morale

semnificative.

avut în societate învinuirea sa, subliniind că informațiile privind cauza

penală în care a fost vizat au fost mediatizate pe larg în presă, afectându-i

grav imaginea publică și onoarea. În acest sens, reclamantul invocă multiple

articole apărute pe portaluri de știri cu audiență națională, precum:

timpul.md, protv.md, publika.md, zdg.md, jurnal.md, mold-street.md,

tv8.md, anticoruptie.md, unimedia.info, moldnews.md, realitatea.md,

stiri.md, radiochisinau.md, bani.md, noi.md, ziarulnational.md,

moldova24.info, canal3.md, primelestiri.md, actualitati.md,

moldovanews.md.

învinuit în mod nelegal de comiterea infracțiunilor menționate, fiind reținut,

arestat și expus riscului unei eventuale condamnări ilegale. În cadrul

procedurilor, au fost aplicate măsuri de constrângere și asiguratorii care au

afectat nu doar persoana sa, ci și familia acestuia. Astfel, un șir de bunuri

aparținând familiei reclamantului au fost sechestrate, ridicate și puse sub

arest. De asemenea, au fost efectuate percheziții la locul său de muncă, la

domiciliu, precum și în oficiile administrative ale unor agenți economici care

aveau, la acel moment, relații contractuale cu Societatea pe Acțiuni „Apă-

Canal Chișinău”.

demonstrează persecutarea penală ilegală a reclamantului din 2016 până în

2020 și că aspectele sus-menționate demonstrează rezonabilitatea mărimii

prejudiciului moral pe care îl pretinde.

3

3 alin. (2), 6 lit. a), 7 lit. a) e), 8 alin. (1), 10, 11 alin. (1) Legea nr. 1545/1998

și art. 219 alin. (4) Cod de Procedură Penală.

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul său a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organului de drept, rezultat din neîncasarea salariului

provenit din muncă în mărime de 1 119 324,40 lei, încasarea prejudiciului

rezultat din achitarea cheltuielilor de asistență juridică pentru apărarea

intereselor sale în calitate de inculpat la examinarea cauzei penale nr.

2016978115 în instanța de fond, apel și recurs în sumă de 100 383 de lei,

încasarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei și încasarea

cheltuielilor de asistență juridică pentru apărarea intereselor în prezentul

litigiu în sumă de 29 278 de lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Chișinău sediul Centru s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova (f.d. 246, vol. I).

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de

Constantin Becciev împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Generală. S-a încasat din contul bugetului

de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Constantin

Becciev prejudiciu material rezultat din neîncasarea salariului provenit din

muncă în sumă de 1 119 324,40 de lei, prejudiciu material ce constă din

cheltuielile suportate pentru asistență juridică la examinarea cauzei penale în

mărime de 100 383 de lei, prejudiciu moral în mărime de 80 000 de lei,

cheltuielile de asistență juridică pentru apărarea intereselor în prezentul

litigiu în sumă de 29 278 de lei. În rest cererea de chemare în judecată s-a

respins, ca neîntemeiată (f.d. 44, 49-55, vol. II).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

nemotivată, iar la 11 iulie 2022, 19 iulie 2022, a depus cererea de apel

motivată împotriva hotărârii din 22 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe

în partea admiterii acțiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri cu

privire la respingerea acțiunii (f.d. 47, 62-67, 69-74, vol. II).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Ministerul Justiției și s-a menținut hotărârea din 22

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 90-104, vol. II).

4

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

februarie 2023 a declarat recurs suplimentar împotriva deciziei din 03

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând, admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii (f.d. 109-116, 121-124,

vol. II).

Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, a prevăzut expres care sunt

cazurile în care survine dreptul persoanei la repararea prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești.

drept ce țin de încasarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de judecată.

februarie 1998, necesită a fi întrunite cumulativ, atât circumstanțele

prevăzute de art. 6 - dreptul la repararea prejudiciului, cât și de art. 3 -

cazurile de reparare a prejudiciului material și moral. Prin urmare, normele

legale în cauză sunt indisolubile și nu pot fi aplicate separat.

în privința lui Constantin Becciev a fost emisă sentință de achitare. Totuși,

motivarea instanțelor precum, că Constantin Becciev este în drept să solicite

compensarea prejudiciului cauzat în conformitate cu prevederile Legii

nr.1545, dat fiind faptul că în speță se întrunesc temeiurile stabilite de art. 3

și art. 6 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești este nefondată și eronată, în

condițiile în care conform prevederilor art.3 alin. (l) din Legea nr. 1545, este

reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în

urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de

arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la

răspundere penală [...]. În condițiile normei enunțate, recurentul deduce că

nu orice acțiune a organelor de drept și judecătorești atrage răspunderea

Statului.

dispoziție irevocabil că acțiunile întreprinse de către organul de urmărire

penală sunt/au fost ilegale, atunci dreptul la despăgubire apare indiferent de

faptul dacă este vinovată sau nu persoana. Or, instanța de fond, cât și instanța

5

de apel urmau să indice expres care anume act normativ justifică răspunderea

statului.

avut obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub

toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor invocate în actul de

sesizare, de a constata atât circumstanțele care dovedesc vinovăția, cât și cele

care dezvinovățesc, precum și circumstanțele care atenuează sau agravează

răspunderea penală. Totodată, o eventuală clasare a unei cauzei penale nu

trebuie percepută ca un rebut în activitatea organului de urmărire penală, dar

ca o activitate normală de examinare a unei cauze penale.

niciun act procedural definitiv și irevocabil a judecătorului de instrucție, sau

a unui eventual organ ierarhic superior, prin care s-a stabilit ca fiind ilegale

acțiunile organului de urmărire penală.

neîntemeiat au dispus încasarea plăților salariale neachitate pentru perioada

suspendării din funcție pentru perioada 21 februarie 2017 – 28 februarie

2020 în sumă de 1 119 324,40 de lei, deoarece conform demersului nr. 1244

din 26 ianuarie 2023 eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale se atestă

faptul în aceea perioadă Constantin Becciev a activat în calitate de inginer-

șef în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Chișinău -Gaz”.

părților, copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și

le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la materialele cauzei (f.d. 127,

vol. II).

Vladislav Roșca a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat

respingerea acestuia cu menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe (f.d. 139-144, vol. II).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31

iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-

16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost

introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul

XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de

dispoziție ale curților de apel.

6

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023:

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursurilor.”

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură

civilă în vigoare pînă la 01 septembrie 2023.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.”

septembrie 2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; c)

a interpretat în mod eronat legea;

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

7

prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.

(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc

cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art.372 alin.(3). Aprecierea

probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de

recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit.e) sau în care

Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului, prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător.

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)

lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

„ (1) Recursul este admis dacă:

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor.”

„ (1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.”

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești:

„ (1) În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noțiuni:

acțiuni ilicite - acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile

cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată,

care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea

principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la

răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de

răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin

încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale

sau contravenționale (infracțiuni);

8

cazuri excepționale - cazuri cînd persoanei i-au fost încălcate grav și abuziv drepturile

și libertățile fundamentale garantate de Constituție și de tratatele internaționale la care

Republica Moldova este parte ori cînd consecințele acțiunilor ilicite comise sînt extrem

de grave sau chiar iremediabile.

„.(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material

și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:

a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de

declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;

b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă

neremunerată în folosul comunității;

c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției,

ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru

(funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează drepturile

persoanelor fizice sau juridice;

d) supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau

aplicării ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată;

e) efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legislației;

f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ștampilelor,

precum și în urma blocării conturilor bancare.

(2) Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de

răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele

judecătorești.”

„(1) Cauzele cu privire la repararea prejudiciului material și moral se examinează în

conformitate cu normele de procedură civilă în vigoare. Organul care reprezintă statul în

instanța de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției.

(2) Cererea de chemare în judecată privind repararea prejudiciului se depune în termen

de 3 ani de la data apariției dreptului la repararea prejudiciului.”

„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege,

apare în cazul:

a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;

b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe

temeiuri de reabilitare;

c) adoptării de către instanța judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului

contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;

d) adoptării, de către judecătorul de instrucție, în condițiile art.313 alin.(5) din Codul

de procedură penală, în privința persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a

încheierii privind declararea nulității actelor sau acțiunilor organului de urmărire penală

sau organului care exercită activitate specială de investigații.”

„În cazurile menționate la art.3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se

restituie:

a) salariul și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de

existență, de care a fost privată în urma acțiunilor ilicite;

9

b) pensia sau indemnizația a cărei plată a fost sistată ca urmare a arestului ilegal și

ținerii sub arest;

c) averea (inclusiv depunerile bănești și dobînzile aferente, obligațiile împrumuturilor

de stat și cîștigurile aferente) confiscată ori trecută în venitul statului de către instanța

judecătorească sau ridicată de organul de urmărire penală, precum și averea sechestrată;

d) amenzile percepute ca urmare a executării sentinței judiciare și cheltuielile de

judecată suportate de persoana fizică în legătură cu acțiunile ilicite;

e) sumele plătite de ea pentru asistența juridică;

f) cheltuielile pentru tratamentul ei, tratament determinat de aplicarea față de aceasta

a unor acțiuni ilicite (a maltratării);

g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală, organul

procuraturii sau în instanța judecătorească.”

(1) Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de

instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației

se determină luîndu-se în considerare:

a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvîrșire a fost învinuită persoana respectivă;

b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la

examinarea cauzei penale în instanța de judecată;

c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei;

d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de

judecată;

e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei;

f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice;

g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice

cauzate;

h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.

(3) În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării

rezonabile și echitabile a prejudiciului moral. ”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 03

noiembrie 2022. Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei

integrale a instanței de apel către participanții la proces la 22 decembrie

2022, (f.d. 105, vol. II). Astfel, recursul declarat la 24 ianuarie 2023 este în

termen.

examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără înștiințarea și

audierea participanților la proces.

Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Ministerul Justiției

întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și

de a remite cauza la rejudecare în instanța de apel.

10

Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea

din 05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului

constituie un principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea

exista nicio așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia

Curtea Supremă trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli

procedurale evidente.

dreptului material și procedural, prin prisma probatoriului anexat la

materialele cauzei, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de

instanțe.

august 2016 a procurorului din cadrul Procuraturii Anticorupție, s-a dispus

recunoașterea lui Constantin Becciev în calitate de bănuit în săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 335 alin. (11) din Codul penal (f.d. 34, vol. I).

Chișinău, a fost admis demersul procurorului, fiind autorizată interceptarea

și înregistrarea comunicațiilor telefonice ale lui Constantin Becciev,

efectuate prin intermediul numerelor de telefon ce îi aparțin, pentru o

perioadă de 30 de zile, termenul fiind calculat de la data emiterii încheierii

(f.d. 13–14, vol. I).

Buiucani mun. Chișinău, a fost admis un nou demers al procurorului, fiind

dispusă prelungirea, pentru încă 30 de zile, a măsurii de interceptare și

înregistrare a comunicațiilor telefonice ale lui Becciev Constantin, începând

cu data de 09 septembrie 2016 (f.d. 17–18, vol. I).

Buiucani mun. Chișinău, a fost autorizată efectuarea percheziției în biroul de

serviciu al directorului general Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”,

deținut la acel moment de către Constantin Becciev (f.d. 21–22, vol. I).

2016, Constantin Becciev a fost audiat în calitate de bănuit în cauza penală

nr. 2016978115 (f.d. 37–39, vol. I).

sub învinuire, fiindu-i încriminată comiterea infracțiunii prevăzute de art.

335 alin. (11) Cod penal (f.d. 40–41, vol. I), iar la 09 noiembrie 2016,

conform procesului-verbal de audiere a învinuitului, acesta a fost audiat în

calitate de învinuit (f.d. 42–43, vol. I).

dispusă aplicarea față de Constantin Becciev a măsurii procesuale preventive

obligarea de a nu părăsi localitatea, pentru o durată de 30 de zile (f.d. 44–46,

vol. I).

11

Procuraturii Anticorupție, a fost concretizată învinuirea adusă în privința lui

Constantin Becciev(f.d. 47–49, vol. I).

învinuitului și a apărătorului acestuia despre terminarea urmăririi penale,

Constantin Becciev a fost înștiințat despre finalizarea urmăririi penale (f.d.

50-53, vol. I).

Procuraturii Anticorupție, s-a dispus inițierea urmăririi penale în privința lui

Constantin Becciev, în baza bănuielii rezonabile privind comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (5) și art. 327 alin. (2) lit. b¹) și c)

din Codul penal. Prin aceeași ordonanță din 6 martie 2017, s-a dispus

conexarea cauzelor penale nr. 2016978115 și nr. 2016978079 într-o

procedură unică (f.d. 54-59, vol. I).

Constantin Becciev a fost pus sub învinuire, fiindu-i imputată săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 42 coroborat cu art. 191 alin. (5) și art. 327

alin. (2) lit. b¹) și c) din Codul penal (f.d. 60-63, vol. I).

Constantin Becciev a fost achitat de învinuirile privind comiterea

infracțiunilor menționate, întrucât instanța a constatat inexistența faptei

infracționale (f.d. 87–106, vol. I).

apelul declarat de procurorul din cadrul Procuraturii Anticorupție, fiind

menținută sentința din 4 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

(f.d. 107-129, vol. I).

respins recursul ordinar declarat de procurorul din Procuratura de

circumscripție Chișinău, fiind menținută decizia din 6 iunie 2019 a Curții de

Apel Chișinău (f.d. 130–144, vol. I).

instanța reține că, prin demersul nr. 1964 din 21 februarie 2017, Procuratura

Anticorupție a solicitat Consiliului de Administrație al Societății pe Acțiuni

„Apă-Canal Chișinău” suspendarea provizorie din funcția de director general

a lui Constantin Becciev, acuzat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

335 alin. (1¹) din Codul penal, până la adoptarea unei hotărâri definitive în

cauza penală nr. 2016978115 (f.d.149–150, vol. I).

Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” nr. 32 din 21 februarie 2017 și

prin ordinul nr. 40-p din aceeași dată, Constantin Becciev a fost suspendat

provizoriu din funcția de director general, în temeiul art. 76 lit. j) din Codul

muncii (f.d. 151–154, vol. I).

acționarilor Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” a dispus revocarea

măsurii procesuale de constrângere cu privire la suspendarea provizorie din

12

funcția de director general a lui Constantin Becciev și constatarea încetării

de drept la 17 aprilie 2019 a contractului de muncă nr. 33 din 11 februarie

2009 semnat între Consiliul Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și

Constantin Becciev (f.d. 155–156, vol. I).

acționarilor Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, precum și prin

ordinul nr. 291-p din 05 martie 2020 a fost dispusă încetarea raporturilor de

muncă între Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și Constantin

Becciev, începând cu 28 februarie 2020, pe motivul expirării contractului de

muncă la 17 aprilie 2019 (f.d. 157, vol. I)

Constantin Becciev a solicitat încasarea din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul său a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organului de drept, rezultat din neîncasarea salariului

provenit din muncă în mărime de 1 119 324,40 lei pentru perioada 21

februarie 2017 – 28 februarie 2020, încasarea prejudiciului rezultat din

achitarea cheltuielilor de asistență juridică pentru apărarea intereselor sale în

calitate de inculpat la examinarea cauzei penale nr. 2016978115 în instanța

de fond, apel și recurs în sumă de 100 383 de lei, încasarea prejudiciului

moral în mărime de 100 000 de lei și încasarea cheltuielilor de asistență

juridică pentru apărarea intereselor în prezentul litigiu în sumă de 29 278 de

lei.

Centru, prin hotărârea din 22 decembrie 2021, a admis parțial cererea de

chemare în judecată și a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Constantin Becciev prejudiciul

material rezultat din neîncasarea salariului provenit din muncă în sumă de 1

119 324,40 de lei, prejudiciul material ce constă din cheltuielile suportate

pentru asistență juridică la examinarea cauzei penale în mărime de 100 383

de lei, prejudiciu moral în mărime de 80 000 de lei, cheltuielile de asistență

juridică pentru apărarea intereselor în prezentul litigiu în sumă de 29 278 de

lei. În rest cererea de chemare în judecată a fost respinsă, ca neîntemeiată

(f.d. 44, 49-55, vol. II).

decizia din 03 noiembrie 2022 a respins apelul declarat de Ministerul Justiției

și a menținut hotărârea din 22 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru (f.d. 90-104, vol. II).

lit. c), art. 2 alin.(1), art. 6, lit. b) din Legea privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală ale

procuraturii și ale instanțelor judecătoreștii nr. 1545-XIII din 25 februarie

1998, art. 1405, alin. (l) din Codul civil, raportate la circumstanțele cauzei,

au concluzionat că Constantin Becciev are dreptul la despăgubire pentru

13

prejudiciul cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală ale

procuraturii și ale instanțelor judecătoreștii, deoarece, în speță, sunt întrunite

condițiile stabilite de lege pentru a putea solicita despăgubiri pentru

prejudiciile care iau fost cauzate.

din neîncasarea salariului provenit din muncă în sumă de 1 119 324,40 de

lei, instanțele de judecată au reținut că această pretenție este întemeiată,

deoarece la materialele cauzei există dovada de suspendare a lui Constantin

Becciev din funcția de director a Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”

pentru perioada 21 februarie 2017 – 28 februarie 2020.

și alin. (2) din Codul de procedură civilă și din specificul obiectului acțiunii

în cauză, instanța de recurs apreciază ca fiind prematură concluzia instanței

de apel de admitere a pretenției lui Constantin Becciev privind încasarea

prejudiciului material rezultat din neîncasarea salariului provenit din muncă,

rezultată din examinarea superficială a probelor anexate la materialele

dosarului precum și normele de drept ce reglementează instituția reparării

prejudiciului material, fapt ce impune necesitatea casării deciziei, cu

remiterea cauzei spre rejudecare.

litigiul fără a analiza în mod complet și riguros ansamblul probatoriului

administrat, pronunțând o soluție în temeiul unei aprecieri parțiale și

necorelate a faptelor și înscrisurilor relevante.

suspendat din funcția de director general al Societății pe Acțiuni „Apă-Canal

Chișinău” începând cu 21 februarie 2017 și au considerat că această

suspendare s-a menținut până la data de 28 februarie 2020, dispunând în

consecință încasarea prejudiciului material cauzat prin neplata drepturilor

salariale aferente întregii perioade de suspendare.

judecată au reținut, în calitate de probă concludentă, hotărârea Adunării

Generale Extraordinare a Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” din 21

februarie 2017 privind suspendarea din funcție a lui Constantin Becciev și

hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Societății pe Acțiuni „Apă-

Canal Chișinău” din 28 februarie 2020 cu privire la relațiile de muncă dintre

Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și Constantin Becciev.

Adunării Generale Extraordinare a acționarilor din 28 februarie 2020, probă

administrată în cauză și care are valoare probatorie determinantă în privința

duratei raporturilor de muncă dintre Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal

Chișinău” și Constantin Becciev.

14

menționează că din conținutul hotărârii Adunării Generale Extraordinare a

Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” din 28 februarie 2020 rezultă că,

la 17 aprilie 2014, în baza procesului-verbal nr. 28, Constantin Becciev a fost

numit în calitate de membru al Comitetului de Conducere, pentru o nouă

perioadă, în conformitate cu prevederile statutare, fiind dispusă totodată

prelungirea contractului individual de muncă.

Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, directorul general este numit de

către Adunarea Generală Extraordinară a acționarilor pe un termen de 5 ani.

constatat că termenul de valabilitate al contractului individual de muncă,

încheiat la 17 aprilie 2014 între Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”

și Constantin Becciev, a expirat de drept la 17 aprilie 2019, în temeiul duratei

determinate de 5 ani prevăzute în statut.

„Apă-Canal Chișinău” a hotărât de a fi revocată măsura procesuală de

constrângere, suspendarea provizorie din funcția de director general a lui

Constantin Becciev aplicată prin hotărârea Adunării Generale Extraordinare

a Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” din 21 februarie 2017 și

totodată a constatat încetarea de drept a contractului de muncă nr. 33 din 11

februarie 2009 la data de 17 aprilie 2019 (f.d. 155-156 vol. I).

potrivit art. 7 lit. a) din Legea nr. 1545 din 25.02.1998, statul are obligația de

a compensa salariul și alte venituri provenite din muncă de care persoana a

fost lipsită în urma unor acțiuni ilicite ale organelor de urmărire penală,

instanțelor de judecată sau altor autorități cu funcții de constatare.

prejudiciul reclamat trebuie să fie direct cauzat de acțiunea ilicită a acestor

autorități și să fie în legătură cu un drept existent și exercitabil, cum ar fi un

contract individual de muncă valabil în vigoare.

general al Societății pe Acțiuni în temeiul demersului Procuraturii

Anticorupție, în contextul urmăririi penale care, ulterior a fost finalizată cu

achitare definitivă. Această suspendare a fost determinată de o acțiune ilicită

în sensul art. 3 lit. b) din Legea nr. 1545/1998.

februarie 2020, precum și în conformitate cu Statutul societății și procesul-

verbal nr. 28 din 17 aprilie 2014, raportul de muncă a avut o durată

determinată de 5 ani, începând cu 17 aprilie 2014, care a încetat de drept la

17 aprilie 2019.

15

valabilitate a raportului juridic de muncă dintre Constantin Becciev și

Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, omițând să aprecieze în mod

juridic termenul și efectele încetării de drept a contractului individual de

muncă la data de 17 aprilie 2019, conform duratei contractuale stabilite și

dispozițiilor statutare ale angajatorului.

de 17 aprilie 2019, instanța de apel urma să clarifice dacă statul poate fi

obligat să compenseze salariul sau alte venituri provenite din muncă pentru

perioada ulterioară acestei date, respectiv 17 aprilie 2019 – 28 februarie

2020, și dacă pentru această perioadă exista un temei legal care să justifice

plata acestor drepturi salariale, în contextul expirării contractului individual

de muncă la 17 aprilie 2019.

individual de muncă nu au fost analizate și apreciate în raport cu dispozițiile

art. 7 din Legea 1545/1998, care reglementează posibilitatea compensării

salariului și a altor venituri din muncă, considerate sursa principală de

existență în ipoteza neachitării acestora ca urmare a unor acțiuni ilicite ale

autorităților.

drepturilor salariale invocate de reclamant pentru perioada ulterioară datei

de 17 aprilie 2019 poate fi imputată unor fapte ilicite ale organelor de

urmărire penală sau dacă această situație nu reprezintă consecința încetării

de drept a contractului individual de muncă, ca urmare a expirării duratei

determinate pentru care a fost încheiat.

cereri de chemare în judecată și anume la data de 09 iunie 2020, Constantin

Becciev a formulat o acțiune separată în instanță, solicitând anularea

hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Societății pe Acțiuni „Apă-

Canal Chișinău” din 28 februarie 2020, anularea ordinului nr. 291-p din 05

martie 2020, prin care s-a constatat încetarea raporturilor de muncă între

Constantin Becciev și Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”,

restabilirea în funcția de director general, precum și încasarea salariului

pentru perioada absenței forțate de la muncă (f.d. 38, vol. II).

Chișinău, sediul Centru, se reține că la 11 iunie 2021 în cadrul examinării

cauzei enunțate, reprezentantul legal al reclamantului, Vladislav Roșca, a

depus cerere de renunțare la acțiune, invocând faptul că Adunarea Generală

Extraordinară a Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” a examinat

cererea prealabilă formulată de Constantin Becciev și a dispus achitarea

indemnizației de eliberare din funcție în sumă de 160 994,9 lei. Totodată a

fost stabilit că conform ordinului de plată nr. 2410 din 04 iunie 2021,

16

Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” a achitat în beneficiul lui

Constantin Becciev suma de 141 675,51 de lei (f.d. 38, vol. II).

recunoscute ca fiind deja achitate prin încheierea din 11 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nu acoperă parțial drepturile salariale

solicitate în prezenta acțiune, precum și perioada exactă pentru care s-a

efectuat plata în litigiul precedent, încheiat prin renunțarea la acțiune la

aceeași dată, împrejurare ce ar putea conduce la o dublă reparare a aceluiași

prejudiciu pentru o anumită perioadă sau, în mod inadmisibil, la o îmbogățire

fără justă cauză în favoarea reclamantului.

întrucât reclamantul a acceptat plata unei indemnizații compensatorii ca

urmare a încetării raportului de muncă și a renunțat benevol la acțiunea prin

care contesta această încetare. Aceste elemente erau esențiale pentru a

determina întinderea reală a prejudiciului invocat de reclamant și dacă

solicitarea actuală privind încasarea prejudiciului, rezultat din neîncasarea

salariului provenit din muncă în mărime de 1 119 324,40 lei nu reprezintă o

dublă compensare sau îmbogățire fără justă cauză a reclamantului, aspecte

care nu au fost analizate de instanța de apel, deși existau în mod evident în

dosarul cauzei.

confirmarea achitării acestor plăți poate diminua întinderea prejudiciului

invocat în cadrul cererii actuale.

venituri provenite din muncă de care persoana a fost lipsită în urma unor

acțiuni ilicite ale organelor de urmărire penală, instanțelor de judecată sau

altor autorități cu funcții de constatare și anume pentru perioada existenței

unui raport de muncă valabil, 21 februarie 2017 – 17 aprilie 2019, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că instanța de apel nu a

verificat dacă în această perioadă Constantin Becciev a activat și a obținut

venituri salariale.

dispozițiilor art. 121, art. 118 alin. (3) și alin. (5) din Codul de procedură

civilă, instanța de apel avea obligația să stabilească obiectul probațiunii

pentru a se convinge de veridicitatea lor și să analizeze dacă, în perioada

pentru care Constantin Becciev solicită compensarea salariului și a altor

venituri provenite din muncă, ultimul nu a desfășurat activitate remunerată

și a obținut venituri salariale.

întrucât puteau confirma, combate sau pune la îndoială susținerile

reclamantului privind existența unui prejudiciu. Potrivit art. 121 din Codul

de procedură civilă, instanța trebuie să rețină și să cerceteze doar acele probe

17

care sunt pertinente pentru circumstanțele cu adevărat relevante în cauză, iar

în conformitate cu art. 118 alin. (5), aceasta are dreptul și totodată obligația

să solicite părților probe suplimentare atunci când este necesară verificarea

veridicității unor fapte aflate în dispută.

prejudiciului material reglementat de Legea nr. 1545/1998, compensarea

salariului poate fi acordată numai în măsura în care persoana a fost efectiv

lipsită de venituri salariale, iar în paralel nu a desfășurat alte activități care i-

ar fi adus un venit. Această verificare este esențială pentru a determina

întinderea reală a prejudiciului material în sensul art. 7 din Legea 154/1998

care reglementează posibilitatea compensării salariului și a altor venituri din

muncă, considerate sursa principală de existență în ipoteza neachitării

acestora ca urmare a unor acțiuni ilicite ale autorităților.

integral al prejudiciului solicitat. O eventuală angajare a reclamantului în

câmpul muncii, în perioada 21 februarie 2017 – 17 aprilie 2019, ar constitui

un factor determinant pentru reducerea sau chiar excluderea despăgubirilor,

în aplicarea principiului reparării prejudiciului efectiv și a evitării îmbogățirii

fără just temei.

supună examinării și veridicitatea informațiilor cuprinse în certificatul nr.

1244 din 26 ianuarie 2023, eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale

a Republicii Moldova, din conținutul căruia rezultă că, în perioada 28 iunie

2017-30 noiembrie 2019, Constantin Becciev a fost înregistrat ca persoană

asigurară, iar ca rezultat „Chișinău-Gaz” Societate cu Răspundere Limitată

a prezentat declarații REV-5 și declarații privind evidența nominală a

asiguraților în sistemul public de asigurări sociale, care constituie parte

componentă a dării de seamă IPC 18 (f.d.125, vol. II).

relevante pentru aprecierea caracterului întemeiat al solicitării reclamantului

privind acordarea prejudiciului pentru perioada respectivă sau dacă,

dimpotrivă, acestea demonstrează existența unei duble compensări, având în

vedere că reclamantul a beneficiat deja de venituri salariale aferente aceleiași

perioade.

Justiție menționează că instanța de apel urmează să administreze probatoriul

necesar pentru clarificarea acestor împrejurări, întrucât ele pot influența în

mod direct soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză, atât sub aspectul

temeiniciei, cât și al legalității cererii de chemare în judecată.

că i-au fost cauzate prejudicii prin acțiunile pretins ilicite ale organelor de

urmărire penală și ale instanțelor judecătorești, inclusiv și a sumei acestuia,

18

instanța de apel urmează să procedeze și la examinarea pretențiilor din cerere

privind repararea prejudiciului moral, încasarea prejudiciului rezultat din

achitarea cheltuielilor de asistență juridică pentru apărarea intereselor sale în

calitate de inculpat la examinarea cauzei penale și încasarea cheltuielilor de

judecată.

rezultate din analiza probelor administrate, de întinderea prejudiciului

constatat și de legătura de cauzalitate dintre faptele imputate și efectele

produse asupra reclamantului, cu respectarea principiilor legalității, echității

și proporționalității.

învestită prin prevederea legală menționată la art. 373, alin. (1) și alin. (2)

din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de apel avea obligația la

judecarea fondului cauzei să determine întrunirea condițiilor aplicabilității

Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, cuantum prejudiciului moral în

dependență de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă

vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această

compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate, să stabilească și să

analizeze minuțios aspectele enunțate supra, să răspundă tuturor

argumentelor invocate de către participanții la proces.

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că examinarea cauzei în instanța de

apel s-a realizat pripit și evaziv, fiind ignorate și neelucidate circumstanțele

determinante soluționării corecte și obiective a litigiului, ceea ce impune

casarea integrală a deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

aplicabile și prin toate mijloacele legale să prevină orice greșeală privind

aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă

a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

urmează să se conducă nemijlocit de principiul adevărului obiectiv, care se

manifestă prin stabilirea multilaterală, completă și obiectivă a tuturor

circumstanțelor care au importanță pentru justa soluționare a cauzei. De

altfel, o hotărâre judecătorească motivată în sensul respectării cerințelor 6 §

1 CEDO, presupune o examinare reală a problemelor esențiale relevate în

speță, cel puțin pentru a le aprecia pertinența. Pentru a răspunde cerințelor

procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a

examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea

împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva

Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

19

singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și

trimiterea spre rejudecare a cauzei.

invocate în recurs, aceste aspecte urmând a fi apreciate de instanța de apel la

examinarea cauzei în fond.

urmează a fi precedată de toate aceste etape, luând în considerare momentele

conturate supra, ignorate anterior, precum și motivarea să fie efectuată atât

prin prisma poziției părții reclamante, cât și obiecțiilor părții oponente pe

marginea acțiunii formulate în raport cu probele prezentate și normele de

drept pertinente litigiului, rezultând din prevederile art. 130 din Codul de

procedură civilă, ca, în consecință, soluția adoptată să fie certă și coerentă și

să răspundă standardelor unui proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO.

Supreme de Justiție va admite recursul declarat și va casa integral decizia

instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în

alt complet de judecată.

c) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Ministerul Justiției.

Casează integral decizia din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Constantin Becciev împotriva Ministerului Justiției, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești

și trimite cauza spre rejudecare în Curtea de Apel Centru, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Oxana Parfeni

20