2ra-758/20 — repararea prejudiciulu material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale pocuraturii

2ra-758/20 — repararea prejudiciulu material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale pocuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

dosarul nr. 2ra-758/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (O. Parfeni)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Danilov, A. Pahopol, O. Cojocaru)

ÎNCHEIERE

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova și de Croitoru Sergiu, Croitoru Constantin, Croitoru Teodor,

reprezentați de avocatul Țurcanu Vasile,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Croitoru

Constantin, Croitoru Teodor și Croitoru Sergiu împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii

Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii, încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a fost

modificată hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

c o n s t a t ă

La 22 octombrie 2018 Croitoru Constantin a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a RM cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii, încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Croitoru Constantin a indicat că la data de 14 aprilie

2015 de către Procuratura Hâncești a fost pornită urmărirea penală conform

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. 2), art. 166/1 alin. 2) lit. c), art.

179 alin. 3) Cod penal, în versiunea acuzării pentru aplicarea tratamentului inuman

și violarea de domiciliu comise prin complicitate împotriva cet. Florea Veaceslav.

A indicat Croitoru Constantin că la data de 23 iunie 2015 a fost pus sub

învinuire pe faptul precum că în seara zilei de 02 aprilie 2015, în r. Hâncești

împreună cu fratele Croitoru Teodor și plutonierul de poliție Croitoru Sergiu au

pătruns samovolnic în curtea casei cet. Florea, care este vecin cu familia sa, l-au

maltratat și apoi l-au adus la postul de poliție din sat. Acuzarea a decis că acțiunile

învinuiților cad sub incidența normelor penale nominalizate și 1-a pus sub învinuire,

fiindu-i aplicată măsura de constrângere, obligația de a nu părăsi țara.

Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 08 august 2016 a fost achitat pe motiv

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2017 a fost respins apelul

procurorului și menținută sentința fără modificări.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 noiembrie 2017 au fost respinse

recursurile ordinare a lui V. Florea și a procurorului, cu menținerea hotărârilor

atacate.

A indicat că a fost protagonistul unui proces penal, cu statut de bănuit,

învinuit, inculpat, cu consecințe și repercusiuni pe care le provoca un așa proces,

care într-un final s-a dovedit a fi ilicit. A susținut că în perioada cât a durat

urmărirea penală i-au fost cauzate prejudicii materiale care rezultă din faptul

perturbării activității lui de muncă, care îi asigura sursa principală de existență,

prelucrarea solului.

Astfel, pe parcursul urmăririi penale și a examinării cauzei în instanțele de

fond și de apel, a fost sustras de la activitatea sa de muncă timp de 33 zile

lucrătoare, iar importanța fiecărei zile de muncă în agricultură este cert una de

notorietate.

Conform datelor Biroului Național de Statistică al RM, în anul 2016,

perioadă în care procesul a derulat pe parcursul complet al anului și în care au fost

efectuate cele mai multe citări și prezențe în instanța de judecată, salariul mediu

lunar al bărbaților în sectorul real al agriculturii a fost de 3457,6 lei, și încât

numărul zilelor lucrătoare întro lună este în mediu de cel mult 26 zile, rezultă că

salariul mediu al bărbaților în sectorul real al agriculturii, calculat pentru o zi a

anului 2016, a fost de 132,9 lei (3457,6 lei: 26 zile - 132,9 lei).

În așa mod prejudiciul material care i-a fost cauzat este de 4385,7 lei (132,9

lei * 33 zile = 4385,7 lei) și care urmează să fie încasat de la pârât în conformitate

cu prevederile art. 7 lit. a) al Legii nr. 1545.

A mai indicat că i-au fost cauzate prejudicii materiale și sub formă de

cheltuieli suportate pentru deplasările la proces, din satul natal - Cărpineni, în or.

Hîncești și în mun. Chișinău, unde s-a deplasat cu automobilul propriu, sau cu

micro-autobusul de rută. Pentru a participa la acțiuni de urmărire penală în OUP și

la procesul de judecată în instanța de fond a fost citat și s-a deplasat de 24 ori în or.

Hîncești, iar prețul unei așa deplasări cu micro-autobusul era și este de 15,8 lei.

Ca urmare, a suportat un prejudiciu material în sumă de 379,2 lei .

Pentru a participa la proces în instanța de apel, s-a deplasat în mun. Chișinău

de 9 ori, iar prețul unei așa deplasări cu micro-autobusul este de 28,5 lei.

Ca urmare, a suportat cheltuieli în sumă de 256,5 lei.

Astfel, pentru deplasările în OUP și în instanțele de judecată de fond și de

apel, a suportat cheltuieli în sumă totală de 637,7 lei, prejudiciu care urmează a fi

încasat de la pârât, în conformitate cu prevederile art. 7, lit. g) al Legii nr. 1545.

În procesul penal a suportat prejudicii materiale și sub formă de cheltuieli

pentru asistență juridică, fiind asistat de către avocat, iar pentru serviciile acordate a

achitat suma de 14 000 de lei.

2

A mai indicat ca urmare a procesului penal ilicit i-a fost cauzat și prejudicii

morale, fiind afectat grav de stări de frustrare, incertitudine și anxietate.

Pe lângă faptul că procesul penal s-a dovedit a fi ilicit, este foarte

semnificativ faptul că acesta a fost pornit și procurorul a insistat asupra vinovăției

inculpaților, respectiv și a sa, într-un mod dubios, în condiția când acțiuni

infracționale au comis nu inculpații, ci așa zisa parte vătămată - V. Florea,

circumstanță confirmată prin faptul că ulterior, pe același caz, în instanțele de

judecată este expediată cu rechizitoriu o cauză penală în care ultimul are statut de

învinuit/inculpat pe art. 349, alin. (1/1) CP.

A indicat că a fost și este afectat moral și până în prezent pentru că în condiția

când în raport cu el a fost comisă o gravă nedreptate și un abuz, nici până în prezent

nu i-au fost prezentate scuzele de rigoare, fapt care este contrar prevederilor art. 12

al Legii nr. 1545 și care de facto reflectă o atitudine ignorantă și de rea-credință a

procurorului.

Evaluează prejudiciul moral în sumă de 100 000 de lei (aproximativ 4000

euro) și consideră că acest cuantum este unul rezonabil, din motivele invocate

supra, dar și din motivul că un așa cuantum se înscrie în logica jurisprudenței

CtEDO.

A solicitat Croitoru Constantin să fie încasat din bugetul de stat: suma de 100

000 lei cu titlu de prejudiciu moral; suma de 4385,70 lei cu titlu de prejudiciu

material cauzat prin perturbarea activității de muncă, rezultată din participarea

obligatorie la procesul penal; suma de 637,70 lei cu titlu de prejudiciu material

suportat în formă de cheltuieli pentru deplasarea la procesul penal; suma de 14000

lei cu titlu de prejudiciu material suportat în formă de cheltuieli pentru asistența

juridică în procesul penal; cheltuielile de judecată pe care le va suporta în acest

proces.

La data de 22 octombrie 2018 Croitoru Teodor s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a RM cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că la data de 14 aprilie

2015 de către Procuratura Hâncești a fost pornită urmărirea penală conform

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. 2), art. 166/1 alin. 2) lit. c), art.179

alin. 3) Cod penal, în versiunea acuzării pentru aplicarea tratamentului inuman și

violarea de domiciliu comise prin complicitate împotriva cet. Florea Veaceslav.

La data de 23 iunie 2015 a fost pus sub învinuire pe faptul precum că în seara

zilei de 02 aprilie 2015, în r. Hâncești, s. Cărpineni, împreună cu fratele Croitoru

Constantin și plutonierul de poliție Croitoru Sergiu au pătruns samovolnic în curtea

casei cet. Florea, care este vecin cu familia sa, l-au maltratat și apoi l-au adus la

postul de poliție din sat.

Acuzarea a decis că acțiunile învinuiților cad sub incidența normelor penale

nominalizate și 1-a pus sub învinuire, fiindu-i aplicată măsura de constrângere,

obligația de a nu părăsi țara.

3

Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 08 august 2016 Croitoru Teodor a fost

achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2017 a fost respins apelul

procurorului și menținută sentința fără modificări.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 noiembrie 2017 au fost respinse

recursurile ordinare a lui V. Florea și a procurorului, cu menținerea hotărârilor

atacate.

A solicitat Croitoru Teodor să fie încasat din bugetul de stat: suma de 100000

lei cu titlu de prejudiciu moral; suma de 4385,70 lei cu titlu de prejudiciu material

cauzat prin perturbarea activității de muncă, cauzată prin participarea obligatorie la

procesul penal; suma de 637,70 lei cu titlu de prejudiciu material suportat în formă

de cheltuieli pentru deplasarea la procesul penal; suma de 8000 lei cu titlu de

prejudiciu material suportat în formă de cheltuieli pentru asistența juridică în

procesul penal; cheltuielile de judecată pe care le va suporta în acest proces.

La data de 08 noiembrie 2018, Croitoru Sergiu s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a RM cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală si ale procuraturii, încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că la data de 14 aprilie

2015, de către Procuratura Hâncești a fost pornită urmărirea penală conform

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. 2), art. 166/1 alin. 2) lit. c), art.179

alin. 3) Cod penal, în versiunea acuzării pentru aplicarea tratamentului inuman și

violarea de domiciliu comise prin complicitate împotriva cet. Florea Veaceslav. La

data de 23.06.2015 a fost pus sub învinuire.

Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 08 august 2016 Croitoru Sergiu a fost

achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2017 a fost respins apelul

procurorului și menținută sentința fără modificări.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 noiembrie 2017 au fost respinse

recursurile ordinare a lui V. Florea și a procurorului, cu menținerea hotărârilor

atacate.

A indicat că în perioada cât a durat urmărirea penală i-a fost cauzat un

prejudiciu material sub formă de cheltuieli suportate pentru deplasările în OUP și

instanța de fond și de apel, în sumă totală de 637,7 lei, prejudiciu care urmează a fi

încasat de la pârât.

În procesul penal a suportat prejudicii materiale și sub formă de cheltuieli

pentru asistența juridică. In procesul penal a fost asistat de către avocat, i-ar pentru

serviciile acordate a achitat suma de 16000 lei.

Ca urmare a procesului penal ilicit i-a fost cauzat și prejudicii morale.

Astfel, la momentul punerii sub învinuire, dar și ulterior, era și este o

persoană cu o biografie și caracteristică impecabilă. Astfel, în perioada 20.04.1991 -

09.04.2010, a activat în cadrul Poliției Republicii Moldova, demisionând la propria

dorință în baza stagiului, cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI. Apoi, fiind

invitat de conducerea IP Hâncești, a revenit în organele MAI la 16 august 2013.

4

A fost concediat la 08 mai 2015 ca urmare a cauzei penale. Iar pe parcursul

serviciul în organele de poliție a dat dovadă de o prestație impecabilă, fiind

menționat de conducerea MAI al RM cu titlu onorific „Polițist fruntaș”, cu medalia

„Pentru serviciu impecabil”, și cu insigna de onoare „Vulturul de aur”, acordată

pentru că e participant și veteran al războiului pentru independența și integritatea

Republicii Moldova din anul 1992. Iar prin decretul Președintelui RM din

06.02.2012 a fost menționat cu medalia „Crucea comemorativă” distincție care i-a

fost acordată în calitate de veteran de război, dar și în baza unor criterii de

comportare în societate.

A fost afectat grav pentru că acțiunile lui au fost apreciate într-un mod

totalmente denaturat.

El s-a deplasat la locul unei infracțiuni în baza indicațiilor factorilor de

decizie superiori, unde a tins să curme acțiunile ilegale a pretinsei părți vătămate,

ciocnindu-se de rezistență ilegală, iar acțiunile lui au fost calificate în așa mod, încât

el s-a pomenit în rolul de infractor, în condiția când infractor era cetățeanul V.

Florea. Ulterior această circumstanță a fost și este confirmată prin faptul că pe

circumstanțele cazului, a fost pornită și apoi expediată în instanța de judecată cu

rechizitoriu, o cauză penală în care ultimul are statut de inculpat pe art. 349, alin.

(1/1) CP, iar el, Croitoru Sergiu - de parte vătămată. Iar, pentru a demonstra acest

adevăr, atât el cât și apărătorul său, un timp îndelungat au depus eforturi enorme ca

să convingă instanța de judecată (judecătorul de instrucție) și Procuratura Generală

a R. cine în realitate este vinovat și cine este parte vătămată, pentru că Procuratura

Hîncești de multiple ori a respins cererile sale.

Întrun final Procuratura Generală a admis și a strămutat aceste cereri pentru a

fi examinate în Procuratura Leova, care a admis cererile lui Croitoru Sergiu și a

pornit o cauza penală. Procesul a fost unul public, cu multiple ședințe de judecată.

Iar în condiția când el se afla pe banca acuzaților, în calitate de fost polițist, este

prezumat faptul că afecțiunile pe care le-a suportat sunt mult mai grave decât

afecțiunile suportate de o persoană civilă. În proces au fost audiate mai multe

persoane din satul natal, în așa mod, informațiile și zvonurile despre aflarea lui pe

banca acuzaților au fost răspândite și vehiculate în localitatea natală, unde el de

regulă a activat și unde, evident există și persoane ostile lui.

A mai indicat că procesul l-a privat de dreptul fundamental la libera

circulație, și anume - de dreptul de a părăsi țara și a pleca la muncă peste hotarele

țării. Chiar dacă lui nu i-a fost stabilită o măsură preventivă care în mod expres și

procesual să prevadă așa gen de restricții, de facto el era lipsit de un așa drept

fiindcă în condiția multiplelor citări obligatoriii în OUP și în instanțele de judecată,

dreptul lui la libera circulație evident era afectat și în mod direct a fost privat de

dreptul la libera circulație, care să-i permită ieșirea din țară.

A solicitat Croitoru Sergiu să fie încasat din bugetul de stat: suma de 120000

lei cu titlu de prejudiciu moral; suma de 637,70 lei cu titlu de prejudiciu material

suportat în formă de cheltuieli pentru deplasarea la procesul penal; suma de 16000

lei cu titlu de prejudiciu material suportat în formă de cheltuieli pentru asistența

juridică în procesul penal; cheltuielile de judecată pe care le va suporta în acest

proces.

5

Prin încheierea din 25 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost conexat într-un singur proces pricina civilă la cererea de chemare a lui Croitoru

Constantin împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului

material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale

procuraturii, încasarea cheltuielilor de judecată, și pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a lui Croitoru Sergiu împotriva Ministerului Justiției cu privire

la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală și ale procuraturii, încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 01 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

conexat într-un singur proces pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Croitoru Constantin, Croitoru Sergiu împotriva Ministerului Justiției cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală și ale procuraturii, încasarea cheltuielilor de judecată, și pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Croitoru Teodor împotriva

Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii, încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Croitoru Constantin suma de 60 000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 14 000 de lei cu titlu de prejudiciu material

și cheltuielile de judecată în suma de 7 000 de lei. S-a încasat de la bugetul de stat

prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Croitoru Teodor suma

de 60 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 8000 de lei cu titlu de

prejudiciu material. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției al RM în beneficiul lui Croitoru Sergiu suma de 80 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral, suma de 16 000 de lei cu titlu de prejudiciu material și cheltuielile

de judecată în suma de 7000 de lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

La 11 iulie 2019 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat apel

împotriva hotărârii instanței de fond, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea integrală a

acțiunii.

Prin decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost modificată

hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea

încasării prejudiciului moral prin micșorarea sumei încasate din contul bugetului de

stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Croitoru Teodor de la

sumă de 60 000 de lei, la sumă de 20 000 de lei, în beneficiul lui Croitoru

Constantin de la sumă de 60 000 de lei, la sumă de 20 000 de lei, în beneficiul lui

Croitoru Sergiu de la sumă de 80 000 de lei, la sumă de 20 000 de lei. În rest,

hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei, sediul Centru, a fost menținută.

Colegiul instanței de apel a considerat că prima instanța a determinat corect

raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere

completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea dată este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților

6

la proces, însă aceasta urmează a fi modificată în partea încasării prejudiciului

moral prin micșorarea sumei încasate din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Justiției al RM..

În acest sens a indicat că prin sentința Judecătoriei Hâncești din 08 august

2016, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2017 și decizia

Curții Supreme de Justiție din 21 noiembrie 2017, Croitoru Constantin, Croitoru

Teodor, Croitoru Sergiu au fost achitați, acțiunea înaintată de către aceștia este

temeinică în sensul art.6 lit.a) Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești.

Or, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral

este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și

integrală despăgubire. În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca

partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral

suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încît acestea să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor

și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor. În consecința celor relatate

și având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului

moral, suferințele morale cauzate, starea de stres și frustrare cauzate lui Croitoru

Constantin, Croitoru Teodor și Croitoru Sergiu, instanța de apel a stabilit că în

cauză sunt motive de a micșora cuantumul prejudiciului moral stabilit de instanța de

fond pentru a fi încasat în beneficiul lui Croitoru Teodor de la suma de 60000 lei, la

suma de 20000 lei, în beneficiul lui Croitoru Constantin de la suma de 60000 lei, la

suma de 20000 lei, în beneficiul lui Croitoru Sergiu de la suma de 80000 lei, la

suma de 20000 lei, sume care, în opinia instanței, poate fi considerată ca o

compensare ce ar aduce satisfacție echitabilă lui Croitoru Constantin, Croitoru

Teodor și Croitoru Sergiu.

Instanța de apel a menționat că Croitoru Constantin, Croitoru Teodor și

Croitoru Sergiu au deținut statut de învinuit, însă aceștia nu au fost privați de

libertate. Colegiul a notat că unul din criteriile orientative generale de apreciere a

prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să

prezinte o justă și integrală despăgubire, iar cuantumul despăgubirilor trebuie în așa

fel stabilit, încât să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume

excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victime.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a apreciat că instanța de fond corect, în

temeiul art. 7 lit. e) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, în cazurile menționate la art.3, persoanei fizice sau juridice i se

compensează sau i se restituie sumele plătite de ea pentru asistența juridică, fiind

încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui

Croitoru Constantin suma de 14000 lei, în beneficiul lui Croitoru Teodor suma de

8000 lei și în beneficiul lui Croitoru Sergiu suma de 16000 lei cu titlu de prejudiciu

material.

7

Tot aici, instanța de apel a mai reținut că cuantumul sumelor de compensare a

prejudiciului, prevăzute la art.7 lit.a), se calculează pornindu-se de la câștigul mediu

lunar al persoanei fizice, iar câștigul mediu lunar se calculează ținându-se cont de

condițiile prevăzute la art. 8 alin. (3), la caz, Croitoru Constantin, Croitoru Teodor

și Croitoru Sergiu, nedemonstrând că sunt persoane angajate prin contract de

muncă, persoane neangajate prin contract de muncă, persoane care nu au lucrat din

motive întemeiate, din care considerente just instanța de fond a respins ca fiind

neîntemeiată pretenția cu privire la încasarea sumei de 4385,70 de lei, pentru

fiecare, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin perturbarea activității de muncă,

în legătură cu participarea obligatorie la procesul penal.

Concomitent, instanța de apel a găsit drept întemeiată soluția instanței de fond

cu privire la respingerea pretenției cu privire la încasarea sumei de 637,70 de lei,

pentru fiecare, cu titlu de prejudiciu material suportat sub formă de cheltuieli pentru

deplasarea la procesul penal, or, contrar prevederilor art. 117 alin. (1) și 118 alin.

(1) CPC, n-au demonstrat nici printr-o probă suportarea acestor sume.

Iar prin prisma prevederilor art. 96 CPC, care indică că instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de

cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale,

necesare și rezonabile, justificat a fost încasată în beneficiul lui Croitoru Constantin

și Croitoru Sergiu și suma de 7000 lei, pentru fiecare, ce constituie cheltuieli pentru

asistență juridică suportate la examinarea cauzei respective și care se confirmă prin

bonurile de plată seria YL nr. 241819 din 30.10.2018 și DX nr. 458400 din

30.10.2018.

Instanța de apel a menționat că just a fost respinsă pretenția înaintată de

Croitorul Teodor cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată prin înaintarea

acțiunii în judecată, deoarece nu a prezentat nici o probă în acest sens.

La 21 februarie 2020 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că efectuarea măsurilor operative de

investigație este obligația organului de urmărire penală, care are drept scop de a

descoperi circumstanțele și persoanele care a comis infracțiunea. Astfel, în opinia

recurentului, instanța de fond și de apel au analizat arbitrar poziția participanților la

proces și nu au dat aprecierea cuvenită argumentelor Ministerului Justiției privitor la

faptul că nu orice acțiune a organelor de drept și judecătorești atrage răspunderea

statului. Deoarece, pe altă cale este imposibilă realizarea scopului procesual penal și

poate fi prejudiciată considerabil activitatea de administrare a probelor.

În opinia Ministerului Justiției, existența în speță a sentinței de achitare în

cauza penală, nu denotă faptul că organul de urmărire penală a admis anumite

acțiuni ilicite, or efectuarea măsurilor operative de investigație este obligația

organului de urmărire penală, care are drept scop de a descoperi circumstanțele și

persoana care a comis infracțiunea.

La 25 martie 2020 Croitoru Sergiu, Croitoru Constantin, Croitoru Teodor ,

reprezentați de avocatul Țurcanu Vasile, au declarat recurs împotriva deciziei din 21

8

ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat eronat

normele de drept material, precum și a omis unele circumstanțele prezentate și

existente la materialele dosarului.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a emis decizia la data de 21

ianuarie 2020. Prin urmare, recursul declarat de Ministerul Justiției la data de 21

februarie 2020 este în termen.

De asemenea, instanța de recurs consideră că recursul declarat de Croitoru

Sergiu, Croitoru Constantin, Croitoru Teodor, reprezentați de avocatul Țurcanu

Vasile, la data de 25 martie 2020, este în termen, în condițiile în care instanța de

apel a transmis în adresa recurenților copia deciziei instanței de apel, însă la

materialele dosarului nu sunt probe spre confirmarea recepționării acesteia.

Reprezentantul lui Croitoru Sergiu, Croitoru Constantin, Croitoru Teodor,

avocatul Țurcanu Vasile, prin referință a solicitat respingerea recursului

Ministerului Justiției. Procuratura Generală prin referință a solicitat de a considera

recursul declarat de Croitoru Sergiu, Croitoru Constantin, Croitoru Teodor,

reprezentați de avocatul Țurcanu Vasile, ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova și de Croitoru Sergiu, Croitoru Constantin, Croitoru Teodor,

reprezentați de avocatul Țurcanu Vasile, în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova și de Croitoru Sergiu, Croitoru Constantin, Croitoru Teodor,

9

reprezentați de avocatul Țurcanu Vasile, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova și de Croitoru Sergiu, Croitoru Constantin, Croitoru Teodor, reprezentați

de avocatul Țurcanu Vasile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

10

d i s p u n e:

Recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de

Croitoru Sergiu, Croitoru Constantin, Croitoru Teodor, reprezentați de avocatul

Țurcanu Vasile, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

11