2ra-454/24 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea cauzei in termen rezonabil si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului la examinarea cauzei in termen rezonabil si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-454/24 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea cauzei in termen rezonabil si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Străisteanu
Gheorghe,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
către Străisteanu Gheorghe împotriva Ministerului Justiției cu privire la
constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil și
repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 13 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-454/24
NR. PIGD 2-23120085-01-2ra-09042024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023.
Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură
civilă nu constituie temei pentru admisibilitatea recursului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. V. Jomiru-Niculiță,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, V. Mihăilă, V. Cotorobai,
15 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului depus de Străisteanu Gheorghe,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Mariana Ursachi, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 august 2023, Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare
în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării
dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului
moral.
În argumentarea acțiunii reclamantul a indicat, că la 14 octombrie
2020 a depus la Judecătoria Chișinău , sediul Centru o cerere de chemare în
judecată împotriva lui Cojocari Mihail cu privire la repararea prejudiciului
material și moral cauzat prin contravenție.
A invocat faptul, că examinarea cauzei civile nr. 2-19955/23 (2-
20131701-12-2-22102020) a durat 3 ani, doar în instanța de fond, cu
încălcarea gravă a termenului rezonabil.
A notat, că în calitate de reclamant, estimează mărimea prejudiciului
moral în suma de 7 000 lei de care este cu mult mai mică decât sumele oferite
de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cauze similare decise
împotriva Moldovei, cauzat prin: sentimente de frustrare cauzate de
caracterul incorect a instanțelor de judecată, comise vădit contrar cerințelor
stabilite (menționate mai sus); în suferințe continue din cauza neenumerate
refuzuri de a examina cauza în termen rezonabil, întocmirea hotărârii
integrale și expedierea dosarului în instanța de apel; anxietate cauzată de
incertitudinea creată de instanța de fond, din actele cărora am înțeles că
ilegalitățile comise, ar fi o normă de drept; nervi, stresuri, dureri, afectare
sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți, demoralizare, descurajare,
hedonist, limitarea de a mă bucura de plăcerea vieții, de satisfacții spirituale
și materiale; dificultatea în depășirea obstacolelor impuse de acțiunile ilegale
din cauza ignorării legislației naționale și celei internaționale, creând
certitudinea că drepturile reclamantului, garantate prin Tratatele
internaționale, la care Republica Moldova este parte, pot fi apărate doar în
instanțele internaționale.
A indicat că legătura cauzală între acțiunea ilegală și prejudiciu moral
este în directă legătură cu acțiunea ilegală a instanțelor de judecată, care
intenționat, vădit ilegal, timp de 3 ani a tergiversat examinarea cauzei din 22
octombrie 2020, pricină civilă care urma să fie examinată în mod de urgență,
în mod prioritar, făcând referire la art. 192 din Codul de procedură civilă.
Doar prin refuzurile repetate și nemotivate de a examina cauza civilă, în
termen procedural, instanțele de judecată (judecătorii) au trecut peste
termenul rezonabil necesar pentru examinarea pricinii civile din 22
octombrie 2023, fapt care a provocat daune morale și materiale irecuperabile.
A remarcat, că încălcarea obligațiilor și a competenței prevăzute de
lege de către instanțele de judecată (judecători) i-au cauzat un prejudiciu
moral care dă temei pentru răspunderea delictuală a statului.
A solicitat încasarea prejudiciului moral în sumă de 7000 lei, cauzat
prin acțiunile (inacțiunile) ilegale ale instanțelor de judecată și, anume, prin
încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei
contravenționale.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru a fost respinsă acțiunea, ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 22 noiembrie 2023 Străisteanu Gheorghe a depus cerere de apel
împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea acesteia cu emiterea
unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii înaintate.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 13 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
respinsă cererea de apel declarată de Străisteanu Gheorghe și s-a menținut
hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, reclamantului
Străisteanu Gheorghe nu i-au fost lezate careva drepturi și nu a fost încălcat
termenul rezonabil de examinare a cererii de chemare în judecată formulată
de SRL „Inima Codrului” către Cojocari Mihail, privind constatarea
încălcării dreptului la proprietate și încasarea prejudiciu material cauzat. Or,
reclamantul, persoana fizică Străisteanu Gheorghe pretinde durata
nerezonabilă a unor proceduri în cadrul unui proces civil inițiat la acțiunea
SRL ,,Inima Codrului”, Străisteanu Gheorghe având calitatea de
administrator al acesteia. Însă, în cadrul prezentului proces, intentat în
ordinea Legii nr. 87/2011, s-a solicitat constatarea încălcării dreptului
persoanei fizice Străisteanu Gheorghe la judecarea în termen rezonabil a
cauzei respective, cât și repararea prejudiciului moral pentru propria
persoană, în calitate de persoană fizică. În acest sens instanța de apel a
accentuat conținutul și motivele cererii de chemare în judecată, inclusiv
solicitările reclamantului potrivit cărora acesta a cerut: # constatarea faptului
încălcării dreptului lui Străisteanu Gheorghe, IDNP: XXXXX la judecarea
în termen rezonabil a cauzei civile din 20 aprilie 2020; # încasarea din
contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul
lui Străisteanu Gheorghe, IDNP: XXXXX a sumei de de 7 000 le cu titlu de
prejudiciu moral cauzat…
Prin urmare, instanța de apel a considerat că, instanța de fond just a
conchis că reclamantul Străisteanu Gheorghe nu a probat prin probe
concludente și pertinente, că ar avea careva calitate procesuală în cauza civilă
în care figurează în calitate de reclamant persoana juridică SRL „Inima
Codrului” și, astfel corect a stabilit că reclamantul/apelant Străisteanu
Gheorghe nu dispune de dreptul garantat de articolul 5 Cod de procedură
civilă pentru a se adresa cu prezenta acțiune în instanță, deoarece în raport
cu sine nu există un drept încălcat. Ba mai mult, în textul cererii de chemare
în judecată reclamantul Străisteanu Gheorghe face referire la faptul că i s-au
cauzat sentimente de frustrare, nervi, stresuri, descurajare și demoralizare în
propria persoană, pe când reclamant în cauza civilă, în care se pretinde
încălcarea termenului rezonabil de judecare a pricinii, este persoana juridică
SRL „Inima Codrului”, Străisteanu Gheorghe având doar calitatea de
administrator al acesteia și, astfel, nu dispune de drept de a pretinde
despăgubiri în nume propriu, în calitate de persoană fizică.
Respectiv, instanța de apel a atestat că, prima instanță corect a stabilit
că în cauză nu sunt întrunite temeiuri legale pentru constatarea faptului
încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile
formulată de SRL „Inima Codrului” către Cojocari Mihail privind
constatarea încălcării dreptului la proprietate și încasarea prejudiciu material
cauzat.
Reieșind din cele citate supra, întemeiat prima instanță a constat că
Străisteanu Gheorghe nu a demonstrat faptul că pretinsa acțiune civilă are
legătură cauzală cu cauza civilă formulată de SRL „Inima Codrului” către
Cojocari Mihail privind constatarea încălcării dreptului la proprietate și
încasarea prejudiciu material cauzat, corespunzător, reclamantul în
asemenea circumstanțe nu poate formula cerere prin care să invoce cauzarea
unui prejudiciu și respectiv recuperarea acestui prejudiciu prin încălcarea
dreptului său la examinarea cauzei civile înaintată de persoana juridică SRL
„Inima Codrului” în termeni rezonabili, la caz fiind constatat cu certitudine
faptul că Străisteanu Gheorghe nu este subiectul corespunzător care poate
pretinde repararea prejudiciului în baza Legii nr. 87 din 21.04.2011. Iar din
aceste raționamente, nici nu este necesar de prezentat raportul motivat al
derulării procesului, întrucît nu este satisfăcută condiția legală de înaintare a
unei atare acțiuni.
Cu privire la cerințele reclamantului privind încasarea prejudiciului
moral în sumă de 7000 lei, instant de apel le-a apreciat ca fiind nefondate,
dat fiind faptul că pornind de la prevederile art. 5 al Legii nr. 87, doar în
urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen
rezonabil a cauzei, instanța de judecată decide asupra acordării unei
satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului
moral, corespunzător, instanța de apel a conchis că la caz nu s-a constatat
faptul încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, pe cale
de consecință a respins și pretenția cu privire la încasarea prejudiciului
moral.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 09 aprilie 2024, Străisteanu Gheorghe a declarat recurs împotriva
deciziei din 13 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu
emiterea unei decizii noi prin care să fie admisă acțiunea.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a invocat că hotărârea primei
instanțe și decizia instanței de apel sunt emise ilegal, contrar tuturor normelor
naționale și internaționale și urmează a fi casate. A invocat că a prezentat
instanței de judecată probe incontestabile care confirmă că prin încălcarea
dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile din 22 octombrie
2020, angajații statului au trecut peste toate limitele legale, iar circumstanțele
în care persoanele cu funcție de răspundere refuză să acționeze, au provocat
daune morale și materiale irecuperabile. La fel a menționat, că încălcarea
obligațiilor și a competenței prevăzute de lege de către persoanele
responsabile, i-au cauzat prejudiciu moral care dă temei pentru răspunderea
delictuală. Consecvent, a indicat, că normele de drept indicate în cererea de
chemare în judecată servesc temei pentru judecarea cauzei în strictă
conformitate cu prevederile legislației naționale și Convenției Europene. A
precizat că suma solicitată în prezenta cauză cu titlu de prejudiciu moral,
corespunde cerințelor legislației naționale, deciziilor Curții Supreme de
Justiție emise în cauze similare și recomandărilor CEDO. A menționat că
instanța era obligată să aplice direct prevederile Constituției Republicii
Moldova, prevederile Convenției Europene și Recomandările din hotărârile
și deciziile CEDO.
În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 429,
430, 432 alin. (1) lit. a) și b), 434, 436, 442, 445 alin. (1) lit. e) din Codul de
procedură civilă.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele: „Recursul
se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.”
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la
13 martie 2024 și a expediat-o recurentului Străisteanu Gheorghe, prin
intermediul poștei electronice la 23 mai 2024 (f.d.121). Astfel, recursul
declarat la data de 09 aprilie 2024 de Străisteanu Gheorghe, este în termen.
La data de 18 iunie 2024, copia recursului a fost expediată în adresa
intimatului, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 143-144).
Referințe nu au fost depuse.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. 1, lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)”.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se
schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis
neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în
termen; 4 d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau
hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile
menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel
sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la 01 septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat de Străisteanu Gheorghe rezultă că,
drept temeiuri de declararea a recursului au fost invocate prevederile art. 432
alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură civilă, conform cărora recursul
este admis dacă interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii
contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor
invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel
s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
De asemenea, motivele menționate în cererea de recurs sunt similare
celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța
de apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată
a situației (redată în cererea de apel), nu constituie temei de casare a deciziei
contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor
conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
verifică din oficiu sub aspectul dat temeiurile recursului.
La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru
un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Străisteanu Gheorghe, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare urmează a fi considerat
inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art.433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Străisteanu Gheorghe,
împotriva deciziei din 13 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi