2ra-655/24 — constatarea faptului incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral

2ra-655/24 — constatarea faptului incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

către Moscovici Veaceslav împotriva Ministerului Justiției cu privire la

constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a

cauzei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-655/24

NR. PIGD 2-23052557-01-2ra-30052024)

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Argumentele invocate în cererea de recurs nu

constituie temei de admisibilitate a recursului. Recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. R. Pascari,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, R. Pulbere, D. Dulghieru,

15 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea

recursului depus de Ministerul Justiției,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Mariana Ursachi, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului

încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea

prejudiciului moral.

2017, OUP al SUP al IP Centru mun. Chișinău, a intentat dosar penal în baza

elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art.361 alin.(2) lit.(b),

art.27, art.190 alin.(5) din Codul penal.

la 30 martie 2018 a fost pus sub învinuire, iar la 19 iunie 2018 cauza penală

a fost transmisă în instanța de judecată.

reclamantul a fost condamnat în baza art.42 alin.(3), art.361 alin.(2) lit.b) din

Codul penal, cu aplicarea art.81 alin.(3) din Codul penal, la 2 ani închisoare

și art.42 alin.(3), art.27, art.190 alin.(5) din Codul penal, cu aplicarea art.81

alin.(3) din Cod, la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

sau exercita activități în domeniul gestionării mijloacelor bănești pe un

termen de 5 ani.

aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 8 ani și 6 luni închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul

gestionării mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani, cu executare în

penitenciar de tip închis, din 30 martie 2018.

cauzei în instanța de fond este de la 19 iunie 2018 până la 23 noiembrie 2018,

termenul de examinare a cauzei în instanța de apel este de la 11 februarie

2019 până la 01 noiembrie 2021, termenul de examinare a cauzei în instanța

de recurs este de la 18 ianuarie 2022 până la 11 aprilie 2022 și termenul de

examinare a cauzei în instanța de apel (la rejudecare) de la 18 mai 2022 până

în prezent.

rezonabil a cauzei penale nr.2017012114 pornită de Inspectoratul de poliție

Centru la 29 decembrie 2017 în baza indicilor infracțiunii prevăzute de

art.361 alin.(2) lit.(b), art.27, art.190 alin.(5) din Codul penal și încasarea din

contul bugetului public a prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

a fost admisă parțial acțiunea. S-a constatat încălcarea dreptului

reclamantului Moscovici Veaceslav la judecarea în termen rezonabil a cauzei

penale de învinuire, în baza indicilor infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(3),

art.361 alin.(2) lit.(b), art.27, art.190 alin.(5) din Codul penal, pentru

perioada de la 19 iunie 2018 până la 07 aprilie 2023. S-a încasat de la bugetul

de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în

beneficiul lui Moscovici Veaceslav suma de 10 000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

hotărârii instanței de fond, iar la 12 septembrie 2023, a fost înregistrat apelul

motivat, solicitând casarea hotărârii din 03 iulie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie

respinsă ca neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respinsă cererea de apel declarată de Ministerul Justiției și s-a menținut

hotărârea din 03 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

că, cauza penală privindu-l pe Moscovici Veaceslav, la moment se află pe

rol la Curtea de Apel Chișinău, sunt premise pentru a constata încălcarea

drepturilor lui Moscovici Veaceslav prin tergiversarea examinării cauzei

penale, or, prin prisma circumstanțelor elucidate din materialele cauzei,

termenul rezonabil de examinare a fost depășit, perioada de nesoluționare

definitivă a cauzei fiind una îndelungată, deoarece examinarea a început la

19 iunie 2018 și continuă până în prezent.

ani, instanțele de judecată nu au dat dovadă de diligența necesară, iar durata

totală a procedurilor de judecată în acest timp, pentru o cauză penală, nu

satisface condiția rezonabilității examinării cauzei, demonstrând un caracter

temporal excesiv.

argumentele apelantului cu privire la faptul că durata îndelungată a

examinării cauzei penale este justificată prin prisma respectării drepturilor

procedurale ale participanților la proces, or, instanței de judecată îi revine un

rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului, inclusiv exercitat prin

disciplinarea participanților la proces și respingerea cererilor abuzive.

infracțiune imputată, rezultă că, cauza penală privind învinuirea lui

Moscovici Veaceslav este de o complexitate medie.

comportamentului reclamantului precum și cu referire la comportamentul

autorităților, instanța a indicat că se va aprecia bona/mala fides a tuturor

părților implicate în proces, inclusiv existența unor întârzieri inexplicabile,

amânări neîntemeiate, consecutivitatea ședințelor, planificarea unei ordini a

ședințelor cu pauze îndelungate etc.

multe omisiuni din partea instanței, aici remarcându-se atât remiterea cauzei

penale la rejudecare, dar și faptul că unele ședințe au fost stabilite la intervale

lungi de timp. De asemenea, din materialele cauzei nu rezultă cu certitudine

temeinicia amânărilor și întreruperilor unor ședințe de judecată.

relevă importanța sau scopul pentru persoana care pretinde violarea dreptului

său la un termen nerezonabil. În acest sens, incertitudinea unei soluții finale

a instanței de judecată referitor la învinuirile penale aduse reclamantului

Moscovici Veaceslav, constituie o miză importantă.

privire la netemeinicia aspectului reparării prejudiciului moral, or, după cum

a fost stabilit supra, reclamantul/intimat Moscovici Veaceslav este parte

învinuită într-un dosar penal, examinarea căruia durează o perioadă de peste

5 ani, timp în care i-a fost cauzat un anumit stres și frustrare, iar drept urmare,

este întemeiată soluția primei instanțe cu privire la încasarea în beneficiul lui

Moscovici Veaceslav, a prejudiciului moral în limita sumei de 10 000 de lei,

această sumă fiind apreciată ca rezonabilă, reprezentând o satisfacție

echitabilă a prejudiciului moral cauzat reclamantului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu

emiterea unei decizii noi prin care să fie respinsă acțiunea ca fiind

neîntemeiată.

SOLICITAREA RECURENTULUI

de apel derivă din aprecierea eronată a normelor de drept material ce

reglementează examinarea acțiunilor privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei. A menționat că respectiva cauză supusă controlului

duratei procedurilor,în baza Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, a fost apreciată

eronat de către instanța de apel, ca o încălcare a dreptului intimatului la

judecarea cauzei în termen rezonabil. În speță, nu există careva motive de

tergiversare a examinării cauzei, or, însăși respectarea întocmai a procedurii

din partea instanțelor de judecată naționale, cu asigurarea respectării

drepturilor participanților la proces, nu poate fi privită drept tergiversare a

examinării cauzei.

prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei, făcând referire la cauzele

CEDO: „Deservire” SRL vs RM, Cravcenco vs RM și Cimpoeș vs RM. A

notat că instanța de judecată nu trebuie să-și formeze o idee preconcepută

conform căreia o acțiune privind pretinderea încălcării unui termen rezonabil

de examinare a unei cauze implică obligatoriu pertinența acțiunii și existența

unui prejudiciu. Este necesar de a elucida toate circumstanțele cauzei, de a

constata dacă a existat cu o adevărat o încălcare a prevederilor legale și de a

stabili prin probe dacă a existat în mod veridic un prejudiciu.

430, 432 alin. (1) lit. a), b) și e), 434, 436, 442, 445 din Codul de procedură

civilă și art. 119 din Constituție.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.”

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la

27 februarie 2024 și a expediat-o recurentului prin intermediul oficiului

poștal la 07 mai 2024 (f.d.161), însă lipsesc date cu privire la recepționarea

acesteia. Astfel, recursul declarat la data de 30 mai 2024 de Ministerul

Justiției, este în termen.

intimaților, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 172-174).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)”.

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în

termen; 4 d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau

hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile

menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel

sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

și (2) din Codul de procedură civilă.

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de

la 01 septembrie 2023).

temeiuri de declararea a recursului au fost invocate prevederile art. 432 alin.

(1) lit.a), b) și e) din Codul de procedură civilă, conform cărora recursul este

admis dacă interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție, hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele

stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii

contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor

invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel

s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța

de apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

a situației (redată în cererea de apel), nu constituie temei de casare a deciziei

contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor

conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

verifică din oficiu sub aspectul dat temeiurile recursului.

jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru

un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Justiție concluzionează că recursul declarat de Ministerul Justiției, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,

în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare urmează a fi considerat

inadmisibil.

art.433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de către Ministerul Justiției,

împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi