2ra-439/25 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor de judecata
- Temei legal
- Instanta de apelnu a respectat criteriile de cuantificare a prejudiciului moral
2ra-439/25 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursurilor
în cauza civilă
Vladimir Zagorneanu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,
intervenient accesoriu Procuratura Generală
(repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală și ale procuraturii)
împotriva deciziei din 19 februarie 2025 a Curții de Apel Centru,
Dosarul nr. 2ra-439/25
NR. PIGD 2-23013640-01-2ra-08072025
Instanța de apel nu a respectat criteriile de cuantificare a prejudiciului moral, stabilind în
mod eronat cuantumul acestuia acordat în temeiul Legii nr. 1545/1998 privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale
procuraturii.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru - jud. C. Valah
Curtea de Apel Centru - jud. A. Panov, D. Corlăteanu, L. Bagrin
3 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererile de recurs declarate de Ministerul
Justiției al Republicii Moldova și de Procuratura Generală,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 27 ianuarie 2023, Vladimir Zagorneanu a depus o cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient
accesoriu Procuratura Generală privind repararea prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, prin sentința Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 18 martie 2021, a fost achitat de învinuirea prevăzută
la art. 335 alin. (11) Cod penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
Sentința a devenit definitivă prin neatacare.
Conform datelor din dosar, urmărirea penală a fost pornită la 22 octombrie
2016, iar cauza penală a fost soluționată în instanță până la 18 martie 2021,
procedura durând 4 ani și 5 luni. Reclamantul a fost reținut la 30 ianuarie 2017 și
a fost supus mai multor măsuri preventive: arest preventiv, arest la domiciliu și
liberare provizorie sub control judiciar, până la 25 septembrie 2017. În această
perioadă, nu a putut exercita vreo activitate profesională, suferind pierderi
materiale.
Acesta a susținut că tragerea sa la răspundere penală a fost abuzivă, întrucât
fapta ce i-a fost imputată nu constituia infracțiune. A arătat că imaginea și reputația
sa profesională și personală au fost grav afectate, inclusiv prin destrămarea
familiei. De asemenea, a menționat că a activat anterior ca polițist și a fost decorat
pentru participarea la Războiul din Transnistria, aspecte ce au agravat impactul
acțiunilor nelegitime ale autorităților.
Ținând cont de circumstanțele cauzei și de durata excesivă a procesului
penal, reclamantul a solicitat: 400.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul
moral suferit, rezultat din afectarea imaginii și reputației profesionale, deteriorarea
relațiilor familiale, suferințele psihice resimțite și expunerea mediatică negativă a
cazului; 40.000 lei, reprezentând cheltuielile suportate pentru asistență juridică pe
parcursul procesului penal; 43.000 lei, cu titlu de venit ratat, corespunzător
1
perioadei în care nu a putut munci din cauza măsurilor preventive, suma fiind
calculată în raport cu salariul mediu lunar pe economie aferent anului 2017.
Reclamantul a considerat că este îndreptățit la repararea integrală a
prejudiciului material și moral suferit, în temeiul Legii nr. 1545/1998, întrucât i-
au fost încălcate în mod grav drepturile fundamentale, iar durata urmăririi penale
și a procesului a depășit în mod vădit limitele rezonabile.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚ
Prin hotărârea din 16 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, acțiunea a fost admisă parțial. S-a dispus încasarea din bugetul de stat, prin
intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul reclamantului Vladimir
Zagorneanu, a următoarelor sume: 150.000 lei cu titlu de prejudiciu moral; 43.000
lei cu titlu de prejudiciu material, reprezentând compensarea venitului din muncă
de care reclamantul a fost lipsit; 40.000 lei reprezentând cheltuieli pentru asistență
juridică acordată în cadrul cauzei penale. În total, instanța a acordat 233.000 lei. În
rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, în partea ce viza diferența de
prejudiciu moral solicitată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 22 noiembrie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus o
cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 16 noiembrie 2023, pronunțată
de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Ulterior, la 21 mai 2024, apelul a fost
completat, solicitându-se casarea integrală a hotărârii atacate și pronunțarea unei
noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir
Zagorneanu să fie respinsă.
La 24 noiembrie 2023, Procuratura Generală a depus o cerere de apel
nemotivată împotriva hotărârii din 16 noiembrie 2023, pe care a completat-o la 12
iunie 2024, solicitând casarea integrală a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri
prin care acțiunea să fie respinsă.
La 29 noiembrie 2023, Vladimir Zagorneanu, reprezentat de avocatul
Borislav Babenco, a depus o cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 16
noiembrie 2023 a Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Ulterior, la 10 iunie 2024,
apelantul a completat cererea de apel, solicitând casarea hotărârii în partea privind
respingerea pretențiilor și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie
admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
2
Prin decizia din 19 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, apelurile
declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Procuratura Generală
au fost respinse.
A fost admisă cererea de apel depusă de Vladimir Zagorneanu, reprezentat
de avocatul Borislav Babenco. A fost modificată hotărârea din 16 noiembrie 2023,
pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru în partea ce ține de încasarea
prejudiciului moral, după cum urmează: cuantumul prejudiciului moral a fost
majorat de la 150 000 lei la 250 000 lei. În rest, hotărârea a fost menținută.
Instanța de apel a analizat legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe,
în raport cu criticile din cererile de apel și cu probele administrate, și a constatat
că aceasta a aplicat corect dispozițiile art. 3, 6, 7, 10, 11 și 13 din Legea nr.
1545/1998, precum și art. 2036 și 2037 din Codul civil. Totuși, a apreciat că
instanța de fond a greșit în stabilirea cuantumului prejudiciului moral.
Instanța de apel a constatat că Vladimir Zagorneanu fusese urmărit penal în
mod neîntemeiat, privat de libertate și ulterior achitat, situație care a justificat
aplicarea Legii nr. 1545. În perioada 22 octombrie 2016 – 18 martie 2021, el a fost
pus sub învinuire, reținut, arestat preventiv și supus unei anchete penale
îndelungate. Potrivit raportului de expertiză psihologică judiciară nr. 133 din 10
noiembrie 2023, întocmit de Biroul Individual de Expertize Ala Bulgaru, acesta a
suferit un prejudiciu moral de intensitate foarte înaltă, manifestat prin șoc
emoțional sever, tulburări mentale și afecțiuni psiho-somatice (inclusiv ulcer
gastric).
În susținerea acestor constatări, instanța de apel a făcut trimitere și la
Hotărârea Curții Constituționale nr. 26 din 23 noiembrie 2010, care a stabilit că
punerea sub învinuire reprezintă o măsură ce restrânge drepturi constituționale. În
consecință, instanța a concluzionat că drepturile lui Vladimir Zagorneanu au fost
încălcate, iar pretențiile sale erau justificate.
Cu privire la prejudiciul moral, instanța de apel a considerat că suma de
150.000 lei stabilită de instanța de fond nu reflecta proporțional suferințele
suportate, instanța a majorat suma la 250.000 lei, apreciind că aceasta reprezenta
o satisfacție echitabilă și rezonabilă.
Referitor la prejudiciul material, instanța de apel a menținut soluția de
acordare a sumei de 43.000 lei cu titlu de venit ratat pentru perioada în care
reclamantul nu a putut lucra (30 ianuarie – 25 septembrie 2017), precum și a sumei
de 40.000 lei reprezentând cheltuieli de asistență juridică, dovedite cu acte
justificative. Solicitarea privind cheltuielile pentru expertiza psihologică (10.000
lei) nu a fost analizată, întrucât nu fusese formulată în fața instanței de fond.
3
Apelurile declarate de Ministerul Justiției și Procuratura Generală au fost
respinse ca neîntemeiate, instanța reținând că Vladimir Zagorneanu avea dreptul
la reparația prejudiciului suferit, indiferent de motivul achitării, inclusiv cel bazat
pe declararea neconstituționalității art. 335 alin. (11) Cod penal, întrucât Legea nr.
1545 garantează despăgubiri pentru orice temei de reabilitare, oferind un remediu
intern eficient.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 8 iulie 2025, Procuratura Generală a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 19 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând casarea parțială
a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cuantumul prejudiciului moral
acordat să fie redus la un nivel rezonabil.
În motivarea recursului, a susținut că Vladimir Zagorneanu a solicitat
despăgubiri în temeiul Legii nr. 1545/1998, însă nu a fost dovedită existența unei
fapte ilicite a organelor de urmărire penală, condiție esențială pentru angajarea
răspunderii statului. A arătat că procedura penală s-a desfășurat conform legii, fără
plângeri din partea reclamantului și fără constatări de ilegalitate din partea
instanțelor.
A subliniat că achitarea nu echivalează automat cu o eroare judiciară, ci
reflectă o interpretare diferită a normei penale de către instanță. De asemenea, s-a
apreciat că suma de 250.000 lei acordată cu titlu de prejudiciu moral este exagerată
și disproporționată, nefiind în concordanță cu jurisprudența națională și cea CEDO,
care impune o compensare rezonabilă și echitabilă.
Totodată, a invocat faptul că instanțele au ignorat principiul
contradictorialității, nedând eficiență probelor prezentate de partea pârâtă.
Procuratura a solicitat reducerea cuantumului despăgubirii morale la un nivel
rezonabil.
La 29 iulie 2025, Ministerului Justiției a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 19 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând casarea integrală
a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.
În motivarea recursului, a susținut că instanțele inferioare nu au constatat în
mod expres caracterul ilegal al acțiunilor organelor de urmărire penală, cerință
esențială pentru angajarea răspunderii statului conform Legii nr. 1545/1998.
Achitarea intimatului Vladimir Zagorneanu a fost determinată de lipsa elementelor
constitutive ale faptei, în contextul modificărilor legislative, și nu de erori judiciare
sau acte ilicite. Prin urmare, ingerința statului a fost legitimă, iar suma de 250.000
lei acordată cu titlu de prejudiciu moral este excesivă și nejustificată.
4
De asemenea, nu a fost dovedită existența unui venit ratat, iar cheltuielile
de judecată (40.000 lei) nu au fost motivate în raport cu complexitatea cauzei. În
consecință, s-a solicitat casarea deciziei și respingerea acțiunii, sau, în subsidiar,
reducerea cuantumului despăgubirilor, în conformitate cu jurisprudența națională
și CEDO privind compensarea rezonabilă a prejudiciului moral.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate
modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.”
Art. XI alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative: „(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în
vigoare la 1 septembrie 2023.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative, prevede că: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.”
Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în
baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 431 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un
complet din 3 judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet
din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat
admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
5
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”
Art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să
modifice decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.”
Art. 2 alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„(2) Acțiunile ilicite sunt acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să
examineze cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale
instanței de judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă
prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi
trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de
răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin
încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale
sau contravenționale (infracțiuni).”
Art. 3 alin. (1) lit. a), b) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material
și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:
a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de
declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală.”
Art. 6 lit. a), b) din Legea nr. 1545 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:
6
„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege,
apare în cazul:
a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;
b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe
temeiuri de reabilitare.”
Art. 11 alin. (1)-(3) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„(1) Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de
instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației
se determină luându-se în considerare:
a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă;
b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la
examinarea cauzei penale în instanța de judecată;
c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei;
d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de
judecată; e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei;
f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice;
g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice
cauzate;
h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.
(2) Instanța de judecată va determina mărimea compensației și în baza criteriilor
specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală.
(3) În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării
rezonabile și echitabile a prejudiciului moral.”
Art. 2007 alin. (1) lit. a) din Codul civil:
„(1) Prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale
procuraturii sau ale instanțelor de judecată se repară de către stat integral, indiferent de
vinovăția persoanei responsabile, în următoarele cazuri:
a) condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a
măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu
părăsi localitatea.”
Art. 2037 alin. (1)-(3) din Codul civil:
„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța
de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei
vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție
a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă
persoanei vătămate.
(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată,
luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea
posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.
7
(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o
despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit
în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursurilor, Completul de judecată
reține că dispozitivul deciziei Curții de Apel Centru a fost pronunțat în ședință
publică la data de 19 februarie 2025, iar decizia motivată a fost expediată
participanților la proces prin poșta electronică la data de 10 iunie 2025 (f.d. 184,
vol. I). Prin urmare, recursurile declarate de Procuratura Generală la 8 iulie 2025
și de Ministerul Justiției la 29 iulie 2025 au fost depuse în termen legal (a se vedea
pct. 27).
Completul de judecată, analizând recursurile Ministerului Justiției și
Procuraturii Generale împotriva deciziei instanței de apel, reține că obiectul
litigiului îl constituie determinarea cuantumului despăgubirii pentru prejudiciul
moral cauzat de acțiunile autorităților statului, conform Legii nr. 1545/1998.
Instanța urmează să verifice caracterul proporțional al compensației, prin raportare
la criteriile legale și la principiul echității.
Analiza materialelor demonstrează că instanța de apel a identificat corect
cadrul juridic și natura drepturilor încălcate, însă nu a respectat criteriile legale
pentru cuantificarea prejudiciului moral. Prin urmare, se impune diminuarea sumei
acordate inițial, astfel încât aceasta să reflecte în mod echitabil gravitatea
prejudiciului suferit.
Din actele cauzei rezultă că urmărirea penală a fost inițiată la 22 octombrie
2016 pentru infracțiunea prevăzută la art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, iar ulterior
au fost conexate alte trei cauze. La 16 octombrie 2017, cauza privind art. 335 alin.
(11) Cod penal a fost disjunsă. Reclamantul a fost reținut între 30 ianuarie și 1
februarie 2017, deținut în izolator până la 6 aprilie 2017, plasat în arest la domiciliu
până la 27 iulie 2017 și ulterior sub control judiciar până la 25 septembrie 2017.
Prin sentința din 18 martie 2021, a fost achitat deoarece fapta nu este prevăzută de
lege, sentința devenind definitivă. Urmărirea penală și procesul judiciar au durat
în total 4 ani și 5 luni.
Aceste circumstanțe justifică concluzia instanței de apel, potrivit căreia
Vladimir Zagorneanu are dreptul la despăgubiri conform Legii nr. 1545/1998, care
recunoaște orice temei de reabilitare ca bază pentru acordarea compensațiilor,
inclusiv achitarea bazată pe neconstituționalitatea art. 335 alin. (11) Cod penal.
Coroborând prevederile legale cu circumstanțele de fapt, s-a constatat că
drepturile reclamantului au fost încălcate, cauzându-i prejudiciu moral. Mărimea
8
compensației se determină conform art. 11 din Legea nr. 1545-XIII din 25
februarie 1998, unul dintre criteriile generale fiind echitatea, care impune ca
indemnizația să reprezinte o despăgubire justă și completă.
Instanța de apel a stabilit corect existența prejudiciului moral, însă suma de
250.000 lei este excesivă în raport cu gravitatea și natura suferințelor.
Completul de judecată reține că, în perioada 22 octombrie 2016 – 18 martie
2021, Vladimir Zagorneanu a fost subiect al cauzei penale, a avut calitatea de
bănuit, învinuit și inculpat, fiind supus unor măsuri de constrângere (reținere, arest
la domiciliu, control judiciar) și audiat în toate fazele procesului penal. Astfel,
urmărirea penală și procesul judiciar au durat în total 4 ani și 5 luni.
Raportând prevederile legale relevante la particularitățile speței, Completul
de judecată menționează că, la stabilirea cuantumului despăgubirilor ce urmează a
fi acordate reclamantului, trebuie să se țină cont de consecințele sociale și
profesionale, imaginea și reputația profesională a persoanei, precum și durata
încălcărilor drepturilor.
Completul de judecată constată că acțiunile organelor de urmărire penală și
ale procuraturii – constând în punerea sub învinuire, aplicarea reținerii, arestului
la domiciliu și controlului judiciar – au avut un impact semnificativ asupra vieții
sociale a reclamantului, cauzându-i suferințe morale și afectându-i demnitatea,
onoarea și reputația profesională.
Totodată, deși aceste acțiuni au generat prejudiciu moral, circumstanțele
cauzei nu justifică în întregime cuantumul acordat de instanța de apel.
Având în vedere că reclamantul a fost învinuit de comiterea unei infracțiuni
grave, aplicarea măsurilor preventive sub formă de arest preventiv și arest la
domiciliu pe o perioadă totală de 6 luni, și ulterior, controlul judiciar pe o perioadă
de 2 luni, că urmărirea penală și examinarea cauzei au durat 4 ani și 5 luni și că
acesta a suportat suferințe morale, dar ținând cont totodată de principiile reparării
echitabile și rezonabile a prejudiciului, suma de 250.000 lei acordată de instanța
de apel apare ca fiind excesivă.
Completul de judecată apreciază că 200.000 lei constituie o sumă
rezonabilă, care reflectă o evaluare justă a prejudiciului moral corespunzător
gravității și naturii suferințelor psihice suportate de reclamant ca urmare a
acțiunilor organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de
judecată. Acordarea daunelor morale are caracter exclusiv compensatoriu, nu
punitiv.
Prin urmare, decizia instanței de apel urmează a fi modificată prin
micșorarea cuantumului despăgubirii morale la suma de 200.000 lei, sumă
suficientă pentru a atenua suferințele psihice și fizice cauzate reclamantului și care
9
este echitabilă și rezonabilă. Aceasta corespunde criteriilor stabilite de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă (cauzele Șarban vs.
Republica Moldova și Ceaicovschi vs. Republica Moldova).
Totodată, cuantumul de 200.000 lei stabilit cu titlu de prejudiciu moral este
în concordanță cu practica Curții Supreme de Justiție în cauze similare, în care
despăgubirile au fost acordate în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998
(decizia nr. 2ra-1740/23; decizia 2ra-196/25 ).
Ținând cont de cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție admite recursurile Ministerului Justiției și Procuraturii Generale și
modifică decizia instanței de apel în ceea ce privește cuantumul despăgubirii
pentru prejudiciul moral, diminuând suma de la 250.000 (două sute cincizeci de
mii) lei la 200.000 (optzeci de mii) lei, iar în rest menține decizia instanței de apel.
În conformitate cu art. 442, art. 444, 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură
civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursurile declarate de Ministerul Justiției și de Procuratura Generală.
Modifică decizia din 19 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, adoptată în
cauza civilă Vladimir Zagorneanu împotriva Ministerului Justiției al Republicii
Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală privind repararea
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale
procuraturii, în partea ce ține de cuantumul sumei încasate cu titlu de prejudiciu
moral, prin diminuarea sumei de la 250.000 (două sute cincizeci de mii) lei la
200.000 (două sute mii) lei.
În rest, menține decizia din 19 februarie 2025 a Curții de Apel Centru.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
10