ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1012/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamantul P.I. a chemat în

judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș – Comisia de aplicare a Legii nr.

309/2002, solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâta și pe calea

contenciosului administrativ, să dispună modificarea hotărârii nr. 3722 din 12

mai 2003, în sensul admiterii cererii înregistrate sub nr. 52863 din 19 august

2002 și a se constata că pe perioada 27 septembrie 1957 – 1 decembrie 1958,

conform mențiunilor făcute de Ministerul Forțelor Armate ale R.P.R., prin

fostul Comisariat Raional Târgu Mureș, în livretul militar seria Hg nr. 054424

eliberat la 17 august 1962, s-a aflat în situația prevăzută de art. 1 din legea

precitată.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 314 din 15

septembrie 2003, a admis acțiunea formulată de P.I., dispunând modificarea hotărârii

nr. 3722 din 12 mai 2003, emisă de pârâtă, constatând că petiționatul-reclamant

pe perioada 27 septembrie 1957 – 1 decembrie 1958, s-a aflat în situația

precizată de art. 1 din Legea nr. 309/2002 și obligând pârâta să-i acorde drepturile

stabilite de art. 2 și urm. din respectiva lege, începând cu 1 septembrie 2002.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța a reținut că reclamantul a dovedit cu înscrisurile din livretul militar

că a satisfăcut stagiul militar la o unitate militară, prestând activități de

muncă, pe perioada cuprinsă între 27 septembrie 1957 – 1 decembrie 1958 și că

la lăsarea la vatră a avut categoria II (soldat neinstruit).

Împotriva acestei sentințe, considerată

nelegală și netemeinică, a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Târgu

Mureș.

Recurenta a susținut că „având în vedere

mențiunile din livretul militar și faptul că în conformitate cu prevederile art.

6 din Normele metodologice pentru aplicare Legii nr. 309/2002, dovada

încadrării în prevederile art. 1 din acest act normativ ,se face numai cu acte,

fie livret militar, fie adeverința eliberată de UM 02405 Pitești, cererea

petentului nu poate fi primită. Astfel, din livretul militar al acestuia

rezultă că a efectuat stagiul militar la o unitate militară, și nu la un

detașament de muncă”.

Recursul este fondat și urmează a fi

admis pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 1 din Legea nr. 309/2002,

beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetățean român, care

a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă aparținând Direcției

Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 – 1961.

În conformitate cu prevederile art. 6

din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 309/2002, dovada încadrării

în dispozițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002, se face fie cu livretul militar,

fie cu relații de la UM nr. 02405 Pitești.

Din livretul militar al

reclamantului rezultă că acesta a efectuat stagiul militar la UM 03902 Târgu Mureș, ca lucrător în construcții.

În lipsa altor dovezi din care să

rezulte că reclamantul ar fi satisfăcut stagiul militar în unități de muncă

aparținând Direcției Generale a Serviciului Muncii, precum și a identificării unității

militare la care a fost încorporat, în sensul dacă face sau nu parte din

tabelul batalioanelor de muncă aflate în subordinea Ministerului Apărării

Naționale, care sunt exceptate de la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 309/2002,

urmează a se constata că instanța de fond a pronunțat o hotărârea nelegală și

netemeinică.

Față de cele expuse, urmează a se

admite recursul, a se casa sentința atacată și a se trimite cauza, spre

rejudecare, la aceeași instanță, în vederea suplimentării probelor, în sensul

arătat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Mureș împotriva sentinței civile nr. 314 din 15 septembrie

2003, a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios

administrativ.

Casează sentința atacată și trimite

cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 9 martie 2004.