ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2048/2004

Asupra

cauzei de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cu

cererea înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție, inculpatul deținut

M.A.C.condamnat în primă instanță la 15 ani închisoare pentru omor deosebit de

grav, prevăzut de art. 176 lit. d) C.pen. și la 7 ani închisoare, pentru

tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen. având de executat

pedeapsa finală de 15 ani închisoare, a solicitat revocarea măsurii arestării

preventive, pe considerente  medicale, arătând că este bolnav cardiac și de

prostată, în faza terminală, încât, avându-se în vedere și vârsta înaintată la

care se află, se impune punerea sa în libertate.

Cererea

este nefondată.

Ea

repetă o cerere cu conținut similar formulată în fața Curții de Apel Timișoara,

respinsă de aceasta, prin decizia nr. 42/A din 4 februarie 2004,  hotărâre

definitivă, așa cum s-a constatat prin decizia nr. 1012 din 20 februarie 2004

a  Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a respins recursul

petiționarului ca inadmisibil, constatându-se că, potrivit art. 141 C. proc. pen.,

nu se poate ataca cu recurs hotărârea prin care s-a respins cererea privind

revocarea măsurii arestării preventive, textul menționat referindu-se doar la

încheierea dată în primă instanță și în apel, prin care s-a dispus luarea,

revocarea, înlocuirea, încetarea sau menținerea unei măsuri preventive, ori

prin care se constată încetarea de drept a arestării preventive.

În

speță, de la data pronunțării acestei decizii și până în prezent, nu s-au

schimbat cu nimic împrejurările avute în vedere de instanță, inculpatul petent

are aceeași situație juridică, de arestat preventiv și nu există vreun temei

juridic pentru a se reveni asupra soluției pronunțate.

Numai

după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, petentul ar putea face uz

de motivele invocate, pentru a obține o eventuală întrerupere a executării

pedepsei, în condițiile art. 455 raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen.

În

raport cu cele arătate, neconstatând temeiuri pentru admiterea acestei cereri,

Înalta Curte va trebui să o privească ca nefondată și să o respingă ca atare.

Văzând

și reglementarea plății cheltuieliloe judiciare către stat, inclusiv a

onorariului de avocat, pentru apărarea din oficiu, ce se avansează din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge,

ca nefondată, cererea formulată de inculpatul M.A.C. prin care solicită

revocarea măsurii arestării preventive.

Obligă

pe recurent să plătească statului 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care

200.000 lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată,

în ședință publică, azi 16 aprilie 2004.