ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.01.2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 473/2006

HOTĂRÂRE
25.01.2006
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 473/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 359 din 6

iulie 2005, Tribunalul Dolj, a dispus astfel:

În baza art. 25 alin. (1) din Legea nr.

36572002 a condamnat pe inculpatul M.C.D. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 255 alin. (1) C. pen.,

a condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art.

34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea,

respectiv 2 ani închisoare.

În baza art. 86

1

a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de mai sus, pe

durata termenului de încercare de 5 ani, compus din cuantumul pedepsei aplicate

la care se adaugă un interval fixat de instanță de 3 ani.

A obligat inculpatul ca pe durata

termenului de încercare să se supună măsurilor de supraveghere prevăzută de art.

86

3

alin. (1) lit. a), b), c) și d) C. pen., cu mențiunea de a se

prezenta la S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul Mehedinți.

A atras atenția inculpatului asupra

dispozițiilor art. 86

4

În baza art. 88 C. pen. și art. 350 alin.

(3) lit. b) C. proc. pen., a dedus durata detenției preventive de la 18

februarie 2005, la zi și a dispus punerea de îndată în libertate a

inculpatului.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., a

confiscat de la inculpat suma de 2.000 EURO în bancnote din cupură de 500 Euro

cu următoarele serii X01455017213, X00687614213, X01299677555 și X01513878626.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., a

confiscat de la inculpat un dispozitiv electronic marca MSR 206 – 3 HL, seria A

011214, un dispozitiv media TO-GO, model CR 11 cu seria 040000415, 2 CD-uri

marca SONY și Verbatim Datalive.

A obligat inculpatul la plata sumei

de 5.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunța astfel, prima

instanță a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 8 februarie 2005, inculpatul

a plecat din Drobeta Turnu Severin la volanul autoturismului marca BMW spre

municipiile București și Constanța, având în mașină dispozitive de falsificare

a instrumentelor de plată electronice.

În baza informațiilor polițiștii din

cadrul S.C.C.O.A. al I.P.J. Dolj, în colaborare cu poliția rutieră au procedat

la oprirea acestuia la Postul de control din apropierea Complexului Comercial M.

din Craiova.

În urma controlului efectuat,

organele de poliție au constatat că în interiorul mașinii conduse de inculpat,

într-un rucsac aflat pe bancheta din spate erau un dispozitiv MSR 206, două

CD-uri și 2 cabluri de conectare la un calculator, iar scaunul din dreapta față

era ocupat de numitul F.T.A.

Cunoscând că dispozitivele

electronice găsite în autoturism erau folosite la falsificarea cardurilor

bancare, pentru a scăpa de răspundere inculpatul a luat hotărârea infracțională

de a-i mitui pe polițiști, oferindu-le acestora suma de 2.000 Euro, cu condiția

să-i restituie bunurile și să-i lase liberi pe el și prietenul său.

Apărarea inculpatului, în sensul că

nu a cunoscut faptul că dispozitivele găsite asupra sa sunt interzise a fost

înlăturată de instanța de fond, în raport de concluziile raportului de

constatare tehnico-științifică întocmit de I.T.A. București, din care rezultă

că dispozitivele găsite asupra inculpatului puteau fi utilizate la transferul

de fișiere pe un suport de memorie compatibil cu acel dispozitiv, și toate

componentele respective împreună cu un calculator pot face parte dintr-un

sistem destinat falsificării cardurilor bancare, aspect cunoscut de către

inculpat, întrucât acesta a încercat să-i mituiască pe polițiști pentru a scăpa

de răspunderea penală.

În drept, faptele reținute în

sarcina inculpatului, constând în aceea că, la data de 18 februarie 2003, a

avut asupra sa dispozitive electronice ce s-au dovedit a fi apte să falsifice

instrumentele de plată electronice și, respectiv, aceea de a oferi suma de

2.000 Euro organele de poliție pentru a scăpa de răspundere penală au fost

încadrate în prevederile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 și respectiv art.

255 alin. (1) C. pen.

Reținând vinovăția inculpatului,

prima instanță a dispus condamnarea acestuia, iar la individualizarea judiciară

a pedepselor a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.,

pedepsele aplicate fiind orientate către minimul special prevăzut de lege; ca

modalitate de executare a pedepsei rezultante s-a apreciat că scopul educativ

al pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului, astfel

încât a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate.

De asemenea, s-a dedus detenția

preventivă și s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, iar în

raport de art. 118 lit. b) și d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat

a sumei de 2.000 Euro și a dispozitivelor electronice.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul, acesta din

urmă declarând în ședința publică din 23 septembrie 2005, că înțelege să-și

retragă apelul declarat.

În apelul său parchetul a criticat

sentința ca nelegală și netemeinică, solicitând admiterea apelului,

desființarea sentinței și, pe fond, schimbarea încadrării juridice a faptei

prevăzută de aret.255 alin. (1) C. pen., în sensul raportării acesteia la

dispozițiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 iar, în ceea ce privește modalitatea

de executare a pedepsei aplicate, s-a solicitat înlăturarea dispozițiilor art. 86

1

al pedepsei poate fi atins numai prin executarea acesteia în regim de detenție.

Prin decizia nr. 285 din 23

septembrie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția penală, s-a admis apelul

declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, s-a desființat în parte

sentința și, rejudecând: s-a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele

componente, s-a schimbat încadrarea juridică a faptei din art. 255 alin. (1) C.

pen., în art. 255 alin. (1) C. pen., raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr.

78/2000, text de lege în baza căruia a fost condamnat inculpatul la 2 ani

închisoare; s-au recontopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute în final

2 ani închisoare, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței; s-a luat

act de retragerea apelului declarat de inculpat împotriva aceleași sentințe

penale, fiind obligat la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a decide astfel, instanța de

apel a reținut că încadrarea juridică, dată faptei reținută în sarcina inculpatului

M.C.D. prin rechizitoriu, de dare de mită, este nelegală, întrucât prima

instanță avea obligația să pună în discuția părților și să dispună schimbarea încadrării

juridice a acestei fapte, în sensul raportării la dispozițiile art. 7 alin. (2)

din Legea nr. 78/2000, în vigoare la data săvârșirii infracțiunii, text de lege

care se referă la fapta de dare de mită săvârșită față de una din persoanele

prevăzute la alin. (1), respectiv o persoană care, potrivit legii, are

atribuții de constatare ale infracțiunii, așa cum s-a întâmplat în cauza de

față.

În ceea ce privește critica vizând

modalitatea de executare a pedepsei, a apreciat că aceasta este neîntemeiată,

deoarece, a proceda la schimbarea modalității de executare a pedepsei așa cum

s-a solicitat, ar însemna ca aceasta să nu-și atingă finalitatea înscrisă în art.

52 C. pen., în condițiile în care inculpatul este un element tânăr, a avut o

atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, a regretat faptele comise în

fața instanței de apel, iar perioada de detenție preventivă, de aproximativ 5

luni, a fost apreciată, în mod corect, ca suficientă pentru ca acesta să-și

analizeze faptele și să se hotărască să adopte o conduită compatibilă cu

interesele societății.

Împotriva ambelor hotărâri, în

termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova,

criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul confiscării

speciale în baza unor temeiuri greșite, precum și a individualizării

necorespunzătoare a modalității de executare a pedepsei.

În concret, s-a motivat că are

prioritate norma specială cuprinsă în art. 19 din Legea nr. 78/2000 în ceea ce

privește suma de 2000 Euro oferită ca mită, în loc de dispozițiile art. 118 lit.

b) C. pen., iar în ceea ce privește dispozitivele electronice, ele nu au fost

dobândite prin săvârșirea infracțiunii, pentru a se face aplicarea art. 118 lit.

d) C. pen., ci, dimpotrivă, prin deținerea lor au fost realizate elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002,

fiind incidente, așadar, dispozițiile art. 118 lit. e) C. pen.

În ceea ce privește modalitatea de

executare a pedepsei s-a apreciat că, în mod greșit, instanțele au aplicat

dispozițiile art. 86

1

și urm. C. pen., în condițiile în care

pericolul social al faptei de corupție, ce rezultă din modalitatea comiterii

acesteia și scopul urmărit, este ridicat și impune aplicarea unei pedepse cu

executare în regim de detenție.

Examinând hotărârile recurate prin

prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 17

1

și 14 C. proc. pen., Curtea constată că recursul este fondat.

temeiuri greșite ale confiscării speciale sunt întemeiate, întrucât, pe de o

parte, în ceea ce privește suma de 2000 Euro ce a fost oferită ca mită

polițiștilor, sunt incidente dispozițiile art. 19 din Legea nr. 78/2000, în loc

de art. 118 lit. b) C. pen., norma cuprinsă în legea specială având prioritate

față de norma generală; pe de altă parte, dispozitivele electronice găsite în

autoturismul inculpatului au fost confiscate în baza art. 118 lit. b) C. pen.,

deși este vădit că ele nu au fost dobândite prin săvârșirea infracțiunii, ci le

deținea împotriva unor dispoziții legale, fiind apte să servească la săvârșirea

unei infracțiuni. Ca atare, cum prin deținerea lor au fost realizate elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002, sunt

incidente dispozițiile art. 118 lit. e) C. pen., respectiva aparatură fiind

deținută contrar dispozițiilor legale cuprinse în acest act normativ.

vizând modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului, Înalta Curte

apreciază că și aceasta este întemeiată, în raport de pericolul social concret

ridicat ce rezultă din modul de săvârșire a faptelor, în principal a celei de

dare de mită, comisă în scopul de a scăpa de răspunderea penală pentru cealaltă

faptă, de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de

plată electronice, precum și față de datele ce caracterizează persoana

inculpatului. Astfel, inculpatul a abandonat în trecut cursurile școlare și a

prezentat dezinteres pentru studii și calificarea profesională; este lipsit de un

loc de muncă; a folosit sume substanțiale de bani, obținute în străinătate,

nejustificate prin natura muncilor ocazionale declarate a fi sursa licită (cules

de portocale și construcții), pentru a achiziționa autoturisme de lux (BMW), recurgând

la simulații, prin înmatricularea pe numele prietenei sale minore, fără

venituri, precum și pentru a duce un trai la un standard ridicat, conjugat cu petrecerea

timpului într-un anturaj format din tineri care cheltuiesc sume mari de bani și

prezintă situații de risc infracțional. Având în vedere aceste aspecte, Înalta

Curte apreciază că scopul preventiv și educativ al pedepsei, cerut de art. 52 C.

pen., nu poate fi atins prin suspendarea pedepsei sub supraveghere, cu atât mai

mult cu cât inculpatul are și o relație deficitară cu familia sa, astfel cum

reiese din referatul de evaluare întocmit de S.P.V.R.S.I. de pe lângă

Tribunalul Mehedinți.

Pentru toate aceste considerente,

având în vedere dispozițiile art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen.,

Înalta Curte va admite recursul formulat de parchet, va casa în parte

hotărârile atacate, în sensul că va dispune executarea pedepsei în regim de detenție

și va face aplicarea temeiurilor sus menționate pentru confiscarea specială,

menținând celelalte dispoziții.

Conform dispozițiilor art. 192 alin.

(3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina

acestuia.

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 285

din 23 septembrie 2005 a Curții de Apel Craiova, privind pe intimatul inculpat

Casează în parte decizia penală

sus-menționată și sentința penală nr. 359 din 6 iulie 2005 a Tribunalului Dolj,

numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei și temeiurile

confiscării speciale.

Înlătură aplicarea dispozițiilor art.

86

1

și următoarele C. pen.

Face aplicarea dispozițiilor art. 71

art. 64 C. pen. și dispune executarea pedepsei de 2 ani închisoare în regim

de detenție.

Dispune confiscarea sumelor de bani,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 78/2000 și a aparaturii electronice în baza art.

118 lit. e) C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

25 ianuarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-02-05
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 556/2003
S-a luat în examinare recursul declarat inculpatul P.J. împotriva deciziei penale nr.417 din 3 octombrie 2002 a Curții de Apel Craiova. S-a prezentat recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat F.V., apărător ales. Au lipsit:
ÎCCJ 2006-05-03
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2769/2006
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 171 din 28 martie 2005, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 1477/2004, alături de inculpatul P.B., după schimbarea încadră
ÎCCJ 2004-09-01
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2253/2005
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 568 din 3 septembrie 2004, Tribunalul Dolj l-a achitat pe inculpatul S.N., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la a
ÎCCJ 2005-03-31
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2201/2005
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 117 din 4 februarie 2004, Tribunalul Dolj a condamnat pe inculpații: - P.V. la o pedeapsă de 6 luni închisoare, grațiată integral și c
ÎCCJ 2008-01-22
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 212/2008
Asupra recursului de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, reține următoarele: Prin sentința penală nr. 178 din 3 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 1151/63/2006, în baza art. 255 alin. (1) C. pen., a fost c
Sursă