ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 473/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 359 din 6 iulie 2005, Tribunalul Dolj, a dispus astfel: În baza art. 25 alin. (1) din Legea nr. 36572002 a condamnat pe inculpatul M.C.D. la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 255 alin. (1) C. pen., a condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 ani închisoare. În baza art. 86 1 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de mai sus, pe durata termenului de încercare de 5 ani, compus din cuantumul pedepsei aplicate la care se adaugă un interval fixat de instanță de 3 ani.

A obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună măsurilor de supraveghere prevăzută de art. 86 3 alin. (1) lit. a), b), c) și d) C. pen., cu mențiunea de a se prezenta la S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul Mehedinți. A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen. În baza art. 88 C. pen. și art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., a dedus durata detenției preventive de la 18 februarie 2005, la zi și a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului. În baza art. 118 lit. b) C. pen., a confiscat de la inculpat suma de 2.000 EURO în bancnote din cupură de 500 Euro cu următoarele serii X01455017213, X00687614213, X01299677555 și X01513878626. În baza art. 118 lit. d) C. pen., a confiscat de la inculpat un dispozitiv electronic marca MSR 206 – 3 HL, seria A 011214, un dispozitiv media TO-GO, model CR 11 cu seria 040000415, 2 CD-uri marca SONY și Verbatim Datalive.

A obligat inculpatul la plata sumei de 5.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt: La data de 8 februarie 2005, inculpatul a plecat din Drobeta Turnu Severin la volanul autoturismului marca BMW spre municipiile București și Constanța, având în mașină dispozitive de falsificare a instrumentelor de plată electronice. În baza informațiilor polițiștii din cadrul S.C.C.O.A. al I.P.J. Dolj, în colaborare cu poliția rutieră au procedat la oprirea acestuia la Postul de control din apropierea Complexului Comercial M. din Craiova. În urma controlului efectuat, organele de poliție au constatat că în interiorul mașinii conduse de inculpat, într-un rucsac aflat pe bancheta din spate erau un dispozitiv MSR 206, două CD-uri și 2 cabluri de conectare la un calculator, iar scaunul din dreapta față era ocupat de numitul F.T.A.

Cunoscând că dispozitivele electronice găsite în autoturism erau folosite la falsificarea cardurilor bancare, pentru a scăpa de răspundere inculpatul a luat hotărârea infracțională de a-i mitui pe polițiști, oferindu-le acestora suma de 2.000 Euro, cu condiția să-i restituie bunurile și să-i lase liberi pe el și prietenul său. Apărarea inculpatului, în sensul că nu a cunoscut faptul că dispozitivele găsite asupra sa sunt interzise a fost înlăturată de instanța de fond, în raport de concluziile raportului de constatare tehnico-științifică întocmit de I.T.A.

București, din care rezultă că dispozitivele găsite asupra inculpatului puteau fi utilizate la transferul de fișiere pe un suport de memorie compatibil cu acel dispozitiv, și toate componentele respective împreună cu un calculator pot face parte dintr-un sistem destinat falsificării cardurilor bancare, aspect cunoscut de către inculpat, întrucât acesta a încercat să-i mituiască pe polițiști pentru a scăpa de răspunderea penală. În drept, faptele reținute în sarcina inculpatului, constând în aceea că, la data de 18 februarie 2003, a avut asupra sa dispozitive electronice ce s-au dovedit a fi apte să falsifice instrumentele de plată electronice și, respectiv, aceea de a oferi suma de 2.000 Euro organele de poliție pentru a scăpa de răspundere penală au fost încadrate în prevederile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 și respectiv art. 255 alin. (1) C. pen.

Reținând vinovăția inculpatului, prima instanță a dispus condamnarea acestuia, iar la individualizarea judiciară a pedepselor a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., pedepsele aplicate fiind orientate către minimul special prevăzut de lege; ca modalitate de executare a pedepsei rezultante s-a apreciat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului, astfel încât a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate. De asemenea, s-a dedus detenția preventivă și s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, iar în raport de art. 118 lit. b) și d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 2.000 Euro și a dispozitivelor electronice.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul, acesta din urmă declarând în ședința publică din 23 septembrie 2005, că înțelege să-și retragă apelul declarat. În apelul său parchetul a criticat sentința ca nelegală și netemeinică, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței și, pe fond, schimbarea încadrării juridice a faptei prevăzută de aret.255 alin. (1) C. pen., în sensul raportării acesteia la dispozițiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 iar, în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicate, s-a solicitat înlăturarea dispozițiilor art. 86 1 C. pen., întrucât, în raport de gravitatea faptelor săvârșite, scopul educativ al pedepsei poate fi atins numai prin executarea acesteia în regim de detenție.

Prin decizia nr. 285 din 23 septembrie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția penală, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, s-a desființat în parte sentința și, rejudecând: s-a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente, s-a schimbat încadrarea juridică a faptei din art. 255 alin. (1) C. pen., în art. 255 alin. (1) C. pen., raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, text de lege în baza căruia a fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare; s-au recontopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute în final 2 ani închisoare, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței; s-a luat act de retragerea apelului declarat de inculpat împotriva aceleași sentințe penale, fiind obligat la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că încadrarea juridică, dată faptei reținută în sarcina inculpatului M.C.D. prin rechizitoriu, de dare de mită, este nelegală, întrucât prima instanță avea obligația să pună în discuția părților și să dispună schimbarea încadrării juridice a acestei fapte, în sensul raportării la dispozițiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, în vigoare la data săvârșirii infracțiunii, text de lege care se referă la fapta de dare de mită săvârșită față de una din persoanele prevăzute la alin. (1), respectiv o persoană care, potrivit legii, are atribuții de constatare ale infracțiunii, așa cum s-a întâmplat în cauza de față.

În ceea ce privește critica vizând modalitatea de executare a pedepsei, a apreciat că aceasta este neîntemeiată, deoarece, a proceda la schimbarea modalității de executare a pedepsei așa cum s-a solicitat, ar însemna ca aceasta să nu-și atingă finalitatea înscrisă în art. 52 C. pen., în condițiile în care inculpatul este un element tânăr, a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, a regretat faptele comise în fața instanței de apel, iar perioada de detenție preventivă, de aproximativ 5 luni, a fost apreciată, în mod corect, ca suficientă pentru ca acesta să-și analizeze faptele și să se hotărască să adopte o conduită compatibilă cu interesele societății.

Împotriva ambelor hotărâri, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul confiscării speciale în baza unor temeiuri greșite, precum și a individualizării necorespunzătoare a modalității de executare a pedepsei. În concret, s-a motivat că are prioritate norma specială cuprinsă în art. 19 din Legea nr. 78/2000 în ceea ce privește suma de 2000 Euro oferită ca mită, în loc de dispozițiile art. 118 lit. b) C. pen., iar în ceea ce privește dispozitivele electronice, ele nu au fost dobândite prin săvârșirea infracțiunii, pentru a se face aplicarea art. 118 lit. d) C. pen., ci, dimpotrivă, prin deținerea lor au fost realizate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, fiind incidente, așadar, dispozițiile art. 118 lit. e) C. pen.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei s-a apreciat că, în mod greșit, instanțele au aplicat dispozițiile art. 86 1 și urm. C. pen., în condițiile în care pericolul social al faptei de corupție, ce rezultă din modalitatea comiterii acesteia și scopul urmărit, este ridicat și impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție. Examinând hotărârile recurate prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 17 1 și 14 C. proc. pen., Curtea constată că recursul este fondat.

1. Criticile privind aplicarea unor temeiuri greșite ale confiscării speciale sunt întemeiate, întrucât, pe de o parte, în ceea ce privește suma de 2000 Euro ce a fost oferită ca mită polițiștilor, sunt incidente dispozițiile art. 19 din Legea nr. 78/2000, în loc de art. 118 lit. b) C. pen., norma cuprinsă în legea specială având prioritate față de norma generală; pe de altă parte, dispozitivele electronice găsite în autoturismul inculpatului au fost confiscate în baza art. 118 lit. b) C. pen., deși este vădit că ele nu au fost dobândite prin săvârșirea infracțiunii, ci le deținea împotriva unor dispoziții legale, fiind apte să servească la săvârșirea unei infracțiuni. Ca atare, cum prin deținerea lor au fost realizate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002, sunt incidente dispozițiile art. 118 lit. e) C. pen., respectiva aparatură fiind deținută contrar dispozițiilor legale cuprinse în acest act normativ.

2. În ceea ce privește critica vizând modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului, Înalta Curte apreciază că și aceasta este întemeiată, în raport de pericolul social concret ridicat ce rezultă din modul de săvârșire a faptelor, în principal a celei de dare de mită, comisă în scopul de a scăpa de răspunderea penală pentru cealaltă faptă, de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice, precum și față de datele ce caracterizează persoana inculpatului.

Astfel, inculpatul a abandonat în trecut cursurile școlare și a prezentat dezinteres pentru studii și calificarea profesională; este lipsit de un loc de muncă; a folosit sume substanțiale de bani, obținute în străinătate, nejustificate prin natura muncilor ocazionale declarate a fi sursa licită (cules de portocale și construcții), pentru a achiziționa autoturisme de lux (BMW), recurgând la simulații, prin înmatricularea pe numele prietenei sale minore, fără venituri, precum și pentru a duce un trai la un standard ridicat, conjugat cu petrecerea timpului într-un anturaj format din tineri care cheltuiesc sume mari de bani și prezintă situații de risc infracțional.

Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte apreciază că scopul preventiv și educativ al pedepsei, cerut de art. 52 C. pen., nu poate fi atins prin suspendarea pedepsei sub supraveghere, cu atât mai mult cu cât inculpatul are și o relație deficitară cu familia sa, astfel cum reiese din referatul de evaluare întocmit de S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul Mehedinți. Pentru toate aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursul formulat de parchet, va casa în parte hotărârile atacate, în sensul că va dispune executarea pedepsei în regim de detenție și va face aplicarea temeiurilor sus menționate pentru confiscarea specială, menținând celelalte dispoziții.

Conform dispozițiilor art. 192 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 285 din 23 septembrie 2005 a Curții de Apel Craiova, privind pe intimatul inculpat M.D.C. Casează în parte decizia penală sus-menționată și sentința penală nr. 359 din 6 iulie 2005 a Tribunalului Dolj, numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei și temeiurile confiscării speciale. Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 86 1 și următoarele C. pen. Face aplicarea dispozițiilor art. 71 – art. 64 C. pen. și dispune executarea pedepsei de 2 ani închisoare în regim de detenție. Dispune confiscarea sumelor de bani, în temeiul art. 19 din Legea nr. 78/2000 și a aparaturii electronice în baza art. 118 lit. e) C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 25 ianuarie 2006.