ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 212/2008

Asupra recursului de

față;

În baza actelor și

lucrărilor din dosar, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 178 din 3 aprilie

2007 pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 1151/63/2006, în baza art.

255 alin. (1) C.

pen., a fost condamnat

inculpatul B.E.

, la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare.

În baza art.  78 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002,

același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de un an închisoare.

În baza art.  33 – art.  34 lit. b) C. pen.,

s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de un an și 6 luni

închisoare.

În baza art.  83 C. pen., a fost revocat

beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare

aplicată inculpatului prin sentința penală 83 din 19 februarie 2004 a

Judecătoriei Băilești și s-a dispus ca inculpatul să execute această pedeapsă

alături de pedeapsa aplicată în cauza de față, urmând ca inculpatul să execute

în total 2 ani închisoare.

În baza art.  81 C. pen., s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare.

S-a aplicat art.  82 C. pen. și s-a atras

atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

În baza art.  254 alin. (3) raportat la dispozițiile

art.  255 alin. (4) C. pen., s-a dispus confiscarea sumei de 390 lei consemnată

la C.E.C. prin recipisa nr. 517245/1 din 15 mai 2006.

A fost obligat inculpatul la 700 lei

cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța

această sentință, prima instanță pe baza probelor

administrate atât în faza de urmărire penală, cât și

în faza de cercetare judecătorească a reținut, în esență, că în data de 17

aprilie 2006, inculpatul B.E. a fost surprins conducând autoturismul marca Opel

Vectra, pe distanța Barca - Boureni, pe DJ 561A fără a avea permis de

conducere.

S-a mai reținut că fiind condus la sediul

Poliției Afumați, pentru a nu i

se întocmi

dosar penal, inculpatul i-a oferit agentului de poliție S.F.

suma de 100

ron.

Urmare comportamentului învinuitului B.E.,

din data de

17 aprilie 2006 si 10 mai 2006,

la data de 11 mai 2006, agentul de politie S.

F.I. a denunțat comiterea

infracțiunii de dare de mita la S.T.A. Craiova - Biroul Anticorupție Dolj,

fiind organizat un flagrant la data de 11 iunie 2006.

Fiind citat la poliție pentru a da

declarații, inculpatul a insistat în cererea de a nu i se întocmi dosar penal,

oferind în schimb o masă la restaurant, apoi o instalație de gaz pentru

autoturism, ca în cele din urmă să introducă sub dosarul la care lucra agentul

S.F.l. suma de 390 ron în bancnote de câte 10 ron.

Faptele au fost dovedite cu denunțul și

declarația denunțătorului, procesele verbale de prindere în flagrant,

declarația inculpatului care în mod constant a recunoscut comiterea faptelor,

declarațiile martorilor V.C., R.C., F.I., S.F.I., D.P., P.A.

Reținând vinovăția inculpatului, prima

instanță a stabilit că faptele săvârșite de inculpat, întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunilor de, conducere pe drumurile publice a unui

autoturism de către o persoana ce nu poseda permis de conducere, prevăzută de art.

78 alin. (

I)

din O.U.G. nr. 195/2002 și dare de mita, prevăzută de

art. 255 alin. (I) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei

instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.

72 C. pen., respectiv dispozițiile părții generale ale codului penal, limitele

de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptelor

săvârșite, persoana inculpatului dar și împrejurările care atenuează sau

agravează răspunderea penală.

Având în vedere că infracțiunea prevăzută de art.

255 C. pen., a fost săvârșita pentru ascunderea și zădărnicirea angajării

răspunderii penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 78 alin. (1) din O.U.G.

nr. 195/2002, în cauza s-a aplicat regula concursului de infracțiuni, prevăzute

de art. 33 lit. a) C. pen.

De asemenea, având în vedere că, inculpatul B.E.

a fost condamnat prin sentința penală 83 din 19 februarie 2004 a Judecătoriei

Băilești, la pedeapsa de 6 luni închisoare, cu

aplicarea art. 81

C. pen., pentru comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 78 alin. (I) din O.U.G. nr. 195/2002, iar infracțiunile de

față au fost comise în perioada de încercare stabilită prin sentința

menționată, instanța a dispus revocarea suspendării executării pedepsei,

conform art. 83 C. pen.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel

Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul.

În apelul său, parchetul a critica sentința

pentru nelegalitate și netemeinicie, privind pedeapsa rezultantă care se

impunea a fi executată în regim de detenție în condițiile art. 64 și 71 C. pen.,

deoarece revocându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni

închisoare aplicată inculpatului anterior, de Judecătoria Băilești, singura

modalitate de executare a acesteia era detenția; de asemenea, s-a arătat că

există neconcordanță între minută și dispozitivul hotărârii, solicitând

admiterea apelului, desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare

la instanța de fond.

În motivele sale de apel, inculpatul a

solicitat reducerea pedepsei până la minimul special prevăzut de lege, față de

circumstanțele sale personale.

Prin decizia penală nr. 172 din 26 septembrie

2007, Curtea de Apel Craiova a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă

Tribunalul Dolj împotriva sentinței apelate, pe care a desființat-o în parte și

a înlăturat dispozițiile art. 81 – art. 83 C. pen.

A interzis inculpatului exercițiul

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

teza

11-3 și lit. b) C. pen., pe durata prevăzută de art.  71 C. pen.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale

sentinței.

Apelul declarat

împotriva aceleiași sentințe, de inculpat, a fost respins

ca nefondat, și ca urmare apelantul inculpat a fost

obligat la 60 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această decizie, instanța

de apel, a reținut că prima instanță a făcut o interpretare corectă și

judicioasă a probelor, pe baza cărora a stabilit o corectă stare de fapt,

reținând că vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită.

Cu privire la

individualizarea pedepsei s-a reținut că prima instanță a

făcut o corectă aplicare a criteriilor generale de

individualizare a

pedepselor, prevăzute de art.

72 C. proc. pen., stabilind pedepse

orientate spre minimul special, dar

în mod greșit a făcut din nou aplicarea art. 81 C. pen., deși dispusese

revocarea suspendării executării condiționate a unei pedepse anterioare de 6

luni închisoare.

Împotriva acestei

decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul

B.E.

Î

n motivele de recurs depuse în scris la dosar, a solicitat casarea

deciziei instanței de apel și menținerea sentinței primei instanțe, întrucât

aceasta a dat finalitate condițiilor impuse de art. 81 lit. b) C. pen. și

anume inculpatul nu a mai fost condamna, la

pedeapsa închisorii mai mare

de 6 luni afară de cazul când condamnarea

intră în vreunul din cazurile prevăzute de art. 37 C. pen. Cum, el nu este

recidivist, legiuitorul i-a acordat șansa de a beneficia din nou de aplicarea art.

81 C. pen.

Examinând recursul declarat de inculpatul B.E.

împotriva deciziei instanței de apel, în raport de motivele invocate ce se vor

analiza prin prisma cazului de casare prevăzut de art.  385

9

pct. 14

C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursul inculpatului nefondat pentru

considerentele ce se vor arăta.

Art. 83 C. pen., reglementează situația

revocării suspendării condiționate a executării unei pedepse, dacă în cursul

termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru

care s-a pronunțat o hotărâre de condamnare. în această situație, revocarea

suspendării condiționate este obligatorie,

indiferent de cuantumul pedepsei

suspendate. Potrivit aceluiași text,

pedeapsa a cărei suspendare a fost revocată, nu se contopește ci se execută

alăturat de pedeapsa aplicată pentru cea de a doua infracțiune.

Obligativitatea revocării suspendării

condiționate, exclude posibilitatea aplicării art. 81 lit. b) C. pen., chiar

dacă pedeapsa a cărei suspendare se revocă, nu este mai mare de 6 luni.

Acceptând această

posibilitate ar însemna să

se dispună o a doua suspendare pentru aceeași

pedeapsă.

Dacă legiuitorul ar fi înțeles să reglementeze

și o astfel de situație, ar fi spus-o expres așa cum a făcut în art. 83 alin. (3)

C. pen., în cazul în

care infracțiunea ulterioară este săvârșită

din culpă, se poate aplica suspendarea condiționată a executării pedepsei,

chiar dacă, infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei. în acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendări.

Astfel, în mod corect instanța de apel a

înlăturat aplicarea art. 81 C. pen.

Pe de aptă parte, având în vedere că inculpatul

a mai comis același gen de fapte, perseverând în conducerea pe drumurile

publice a unui autoturism fără a avea permis de conducere, că în loc să

înțeleagă posibilitatea pe care i-au acordat-o primele instanțe care l-au

condamnat,

de a se reeduca fără privare de

libertate, a încercat să corupă organele de

poliție pentru a nu-i

întocmi cel de al doilea dosar penal.

În aceste condiții instanța și-a format

convingerea că reeducarea inculpatului nu se poate realiza decât prin privare

de libertate, fiindcă lăsarea sa în libertate, prezintă pericolul comiterii de

noi fapte penale.

Fată de aceste considerente, Înalta Curte

constată că recursul inculpatului B.E. este nefondat, urmând să-l respingă, ca

atare, în baza art.  385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În baza art.  192 alin. (2) C. proc. pen.,

recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul B.E. împotriva deciziei penale nr. 172 din 26 septembrie 2007 a

Curții de Apel Craiova, secția penală.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de

200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 22 ianuarie

2008.