ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 604/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Buzău, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC C.A.V.V. SA București, a constatat că între reclamantă și pârâta SC L. SA Pogoanele a intervenit vânzarea și respectiv cumpărarea imobilului situat în Rm.Sărat, județul Buzău, cu următorii vecini: la nord N.A.; la est N.A. și P.D.; la sud S.D.

și S. și la vest aleea acces bloc și domeniu public, format din teren, curți construcții în suprafață de 970 mp, construcția C6 și C7, așa cum au fost descrise în planul de situație anexat la antecontractul de vânzare-cumpărare, urmând ca sentința să țină loc de act de vânzare-cumpărare, așa cum rezultă din sentința civilă 189 din 24 mai 2007. Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că la data de 20 aprilie 2007 între reclamantă și pârâtă a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 209 de către Biroul Notarilor Publici V.V.

și V.R.C., prin care pârâta se obliga să vândă până la data de 30 mai 2006 suprafața de 970 mp împreună cu construcțiile C6 și C7 situate în Rm.Sărat, județul Buzău, că reclamanta a plătit prețul de 20.000 lei conform promisiunii de vânzare, pârâta declarând că nu mai are nicio pretenție față de cumpărătoare și cu toate acestea pârâta a refuzat să-și onoreze obligația de a se prezenta în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, motiv pentru care a considerat că cererea reclamantei este întemeiată. Împotriva sentinței instanței de fond pârâta a declarat apel, care a fost admis de către Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 221 din 5 noiembrie 2007 conform căreia a fost schimbată în tot sentința și pe fond respinsă acțiunea.

Curtea, analizând sentința pronunțată de instanța de fond a reținut că promisiunea de vânzare-cumpărare este lovită de nulitate deoarece prin încheierea judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului nr. 2618 din 3 mai 2006 s-a constatat dizolvată de drept societatea vânzătoare ca urmare a incidenței dispozițiilor art. 237 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, societatea intrând în lichidare, iar potrivit art. 233 din Legea nr. 31/1990, din momentul dizolvării administratorii nu mai pot întocmi noi operațiuni, actul de vânzare-cumpărare încheiat între părți fiind lovit de nulitate. La data de 13 decembrie 2007 reclamanta SC C.A.V.V. SA București a formulat recurs împotriva deciziei instanței de apel pe care l-a întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.

civ. și a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei atacate în sensul admiterii cererii introductive. A arătat în recursul său că antecontractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat la 20 aprilie 2006 iar încheierea de dizolvare a societății are nr. 6218 din 30 mai 2006, astfel că atât hotărârea AGA cât și antecontractul de vânzare-cumpărare au dată anterioară datei la care s-a dispus dizolvarea societății și de la care hotărârea este opozabilă părților.

Urmare închiderii procedurii insolvenței debitoarei și radierii acesteia din Registrul Comerțului, Înalta Curte va lua în examinare excepția lipsei capacității de folosință a debitoarei, reținând următoarele: Prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 stabilesc că societățile comerciale cu sediul în România sunt învestite cu personalitate juridică, iar unul dintre efectele personalității juridice este dreptul societății de a sta în justiție ca reclamantă sau pârâtă, drept care subzistă până la radierea societății din registrul comerțului, acesta fiind în realitate și momentul încetării existenței sale ca persoană juridică. Din sentința nr. 87 din 21 ianuarie 2010 a Tribunalului Buzău, secția comercială și de contencios administrativ, aflată la fila 36 din dosarul de recurs rezultă că împotriva pârâtei SC L. SA Pogoanele - prin lichidator avocat R.E.

a fost dispusă închiderea procedurii insolvenței și radierea acesteia din Registrul Comerțului, fiind descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități și în temeiul art. 135 din Legea nr. 85/2006 a fost dispusă notificarea sentinței debitorului, creditorilor D.G.F.P. și O.R.C. Buzău pentru efectuarea mențiunii de radiere și publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență. În speța de față, se constată că debitoarea a fost radiată din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Buzău, ca urmare a dispunerii închiderii procedurii insolvenței de către Tribunalul Buzău, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința mai sus menționată, rămasă definitivă și irevocabilă (filele 36-37 dosar recurs), lipsindu-i astfel capacitatea de a avea drepturi și obligații în plan procesual, motiv pentru care Înalta Curte, în raport de prevederile art. 41 alin. (1) C. proc.

civ., va admite excepția lipsei capacității de folosință, urmând a respinge recursul ca fiind formulat împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția lipsei capacității de folosință a intimatei SC L. SA Pogoanele - prin lichidator avocat R.E. Respinge recursul declarat de reclamanta SC C.A.V.V. SA București împotriva deciziei nr. 221 din 5 noiembrie 2007 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și contencios administrativ, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără capacitate de folosință. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 10 februarie 2011.