ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.01.2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 292/2007

HOTĂRÂRE
23.01.2007
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 292/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Reclamanta SC T.C. SA, a

chemat în judecată pe pârâta SC C.M.C. D.F. SA, solicitând rezoluțiunea

contractului de vânzare-cumpărare de active, A.M.”, repunerea părților în

situația anterioară și obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.

Pârâta, prin cererea

reconvențională, a solicitat obligarea reclamantei să predea terenul și

construcțiile cumpărate sub sancțiunea daunelor cominatorii.

Tribunalul Constanța, prin

sentința civilă 679/ Com din 24 februarie 2005, a respins acțiunea principală,

a admis în parte cererea reconvențională obligând pe reclamantă să predea

imobilul A.M. și să încheie proces-verbal de predare-primire și a respins

cererea pentru acordarea daunelor cominatorii.

Instanța de fond a reținut,

în esență că, prin contractul de vânzare - cumpărare, părțile au consimțit ca

plata prețului să se efectueze prin avansul de 10 % și 2 rate, obligația de

plată fiind executată prin oferta reală urmată de consemnațiune. În privința

cererii reconvenționale, vânzătorul e obligat de prevederile legale (art. 1313 C.

civ.) să predea lucrul vândut iar notificarea remisă are mai degrabă caracterul

unei intenții de reziliere a contractului.

Curtea de Apel Constanța,

prin decizia civilă 295/ Com din 24 octombrie 2005, a respins, ca nefondat,

apelul reclamantei considerând că obligația de plată a fost îndeplinită prin

achitarea avansului și notificarea în vederea ridicării filei C.E.C. incluzând

rata II și III, rezoluțiunea contractului fiind sancțiunea aplicată de instanță

pentru neexecutarea culpabilă a contractului. Pe de altă parte, obligația

reclamantei de predare a lucrului vândut la momentul perfectării contractului

nu s-a realizat.

Împotriva deciziei astfel

pronunțate, reclamanta SC T.C. SA a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art.

304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

Recurenta susține că pârâta

nu a îndeplinit obligația de plată a prețului lucrului vândut, propunerea

cesiunii de creanță fiind respinsă de consiliul de administrație. În privința

predării lucrului, recurenta susține că nu a fost în culpă întrucât noul sediu

al pârâtei i-a fost comunicat abia la 28 septembrie 2004.

Consemnarea la dispoziția

executorului judecătoresc a C.E.C. - urilor avalizate de B.P. SA nu reprezintă

consemnarea unor sume de bani ci numai a unor instrumente de plată pentru care

nu s-a făcut dovada provizionului. În același timp C.E.C. urile nu erau

scadente, iar suma nu era certă și nu acoperea în totalitate prețul stabilit.

Neexecutarea contractului

s-a datorat culpei pârâtei care nu a respectat condițiile art. 1362 C. civ.,

situație în care vânzătorul nu era obligat să predea bunul.

Recursul este nefondat și va

fi respins pentru considerentele ce se vor expune:

Prin contractul de

vânzare-cumpărare autentificat, la 9 octombrie 2003, părțile au convenit

transmiterea dreptului de proprietate a imobilului, autocoloană marfă” din

municipiul Constanța pentru prețul de 2.147.100.000 lei la care se adaugă TVA,

preț ce se va achita în 3 tranșe, ultima fiind scadentă la 30 martie 2004 (art.

4 și 5 din contract). Contractul a prevăzut o clauză penală la art. 9 și pact

comisoriu de gradul IV la art. 10, fără însă a fi stipulat un termen de predare

a lucrului vândut.

Avansul în sumă de

2.14.710.000 lei, a fost completat de pârâtă cu fila C.E.C. scadentă la 5 ianuarie

2005, avalizată de B.P. SA și pusă la dispoziția reclamantei, prin executorul

judecătoresc, pentru suma de 1.935.000.000 lei, stabilită prin art. 5 din

contract.

Termenul ca modalitate a

actului juridic astfel cum a fost prevăzut în contract, amâna numai executarea

obligației de plată a unei părți din prețul lucrului vândut, fără însă a afecta

și obligația vânzătorului de predare.

Dispozițiile art. 1362 C.

civ., prevăd într-adevăr simultaneitatea obligațiilor părților, numai în

situația în care actul nu e afectat de condiție sau termen. Astfel, vânzătorul

este obligat să pună la dispoziția cumpărătorului lucrul vândut chiar în

momentul încheierii acordului de voință (art. 1314art. 1334 C. civ.) dacă nu

a fost prevăzută o modalitate a actului juridic. Acesta nu mai poate invoca

neîndeplinirea la termen a obligației cumpărătorului, cât timp propria

obligație de predare a lucrului nu a îndeplinit-o.

Prevederile contractului

stabileau plata de către cumpărător a unui avans în sumă de 214.710.000 lei,

achitată de acesta și a două rate, însumând 1.932.390.000 lei, pusă la

dispoziția vânzătorului prin fila C.E.C. avalizată de B.P. SA.

Instanțele de fond au

apreciat judicios că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a

rezoluțiunii judiciare întrucât reclamanta nu a respectat obligația prioritară

de predare a imobilului, la momentul încheierii contractului.

Art. 6 din contract, stipula

răspunderea pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a

obligațiilor, constând în plata unor daune moratorii sau daune interese, așa

încât derogând de la dispozițiile art. 1365 C. civ., părțile au înțeles

aplicarea altor sancțiuni decât rezoluțiunea contractului pentru neexecutare.

Pe de altă parte C.E.C.-ul

reprezintă un titlu de credit pentru exercitarea drepturilor literale și

autonome menționate în el.

Avalizând acest titlu

nominativ, B.P. SA nu a făcut decât să garanteze plata, scadentă la 5 ianuarie

2005, așa încât suspiciunea existenței C.E.C.-ului fără acoperire este

înlăturată.

Așa fiind, în temeiul dispozițiilor

art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca

nefondat, recursul declarat împotriva deciziei 295/ Com din 24 octombrie 2005

pronunțată de Curtea de Apel Constanța.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta SC T.C. SA Constanța împotriva deciziei nr. 295/ COM din

24 octombrie 2005 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială,

de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 ianuarie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-05-19
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1469/2009
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 7 octombrie 2005, reclamanții V.P.N. și V.G. au chemat în judecată pe pârâtă SC I. SA Constanța pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să s
ÎCCJ 2009-05-12
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1384/2009
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 5396/COM din 19 octombrie 2007, Tribunalul Constanța, secția comercială, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC N.C. SRL î
ÎCCJ 2008-10-08
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2767/2008
. 7/1996 pârâta-reclamantă fiind îndreptățită să solicite înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit asupra construcției. Cu privire la cel de al doilea capăt de cerere, a susținut valoarea de antecontract de vânzare-
ÎCCJ 2007-06-15
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2394/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 625/COM/2005 pe rolul Tribunalului Constanța, secția comercială, reclamanta A.P. în contradictoriu cu pârâta SC V. SA C
ÎCCJ 2009-02-24
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 584/2009
Asupra recursurilor de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la data de 10 iulie 2007 reclamanta SC P.S. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC A. SA, sucur
Sursă