ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 282/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la 30

ianuarie 2006, reclamantul M.D. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul

Justiției - Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă,

solicitând anularea deciziei de respingere a cererii de constatare a calității

de luptător în rezistența anticomunistă, comunicată cu adresa nr. 4122/2000 din

20 decembrie 2005.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că îndeplinește condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 214/1999,

pentru acordarea acestei calități.

Pârâtul a solicitat prin

întâmpinare, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, nefiind îndeplinite

prevederile art. 1, 2 și 3 din O.U.G. nr. 214/1999, cel care a fost arestat, a

fost tatăl reclamantului.

Reclamantul nu a suferit

nicio condamnare și nu a fost supus unei măsuri administrative din motive

politice.

Prin sentința civilă nr. 1068

din 17 mai 2006, pronunțată în dosarul nr. 1472/2/2006, Curtea de Apel

București, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca

neîntemeiată, acțiunea formulată.

Pentru a se pronunța astfel,

Curtea a reținut că reclamantul nu a făcut dovada că în perioada 6 martie 1945 -

22 decembrie 1989 au fost luate împotriva sa măsuri administrativ abuzive

dispuse de organele fostei miliții sau securități, de natura celor prevăzute de

art. 1, 2 și 3 din O.U.G. nr. 214/1999.

Împotriva acestei sentințe a

formulat recurs, reclamantul, invocând motivele prevăzute de art. 8, 9 și 10 C. proc. civ.

Recurentul consideră că

instanța de fond nu a analizat hotărârea nr. 327 din 5 ianuarie 1996, dosar nr.

1331 al Comisiei Județene Brăila pentru aplicarea Decretului - lege nr. 118/1990

din care rezultă că a fost strămutat.

Intimatul-pârât a formulat

întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece

hotărârea Comisiei județene pentru aplicarea Decretului - lege nr. 118/1990 nu

poate constitui prin ea însăși un act care să facă dovada calității de luptător

în rezistența anticomunistă.

Recursul urmează a fi

analizat din perspectiva art. 304

1

C. proc. civ., întrucât

încadrarea în drept făcută de recurent, este pe de o parte greșită, iar pe de

altă parte, dispozițiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ. au fost abrogate prin art. I pct. 111 din O.U.G. nr. 138/2000.

Analizat în acest mod

recursul, se va constata netemeinicia sa.

Astfel, prin O.U.G. nr. 214/1999

se recunoaște calitatea de luptător în rezistența anticomunistă desfășurată în

perioada 1945 - 1989, persoanelor condamnate pentru infracțiuni din motive

politice sau supuse din același motive, unor măsuri administrative abuzive.

Prin măsuri administrative

se înțelege orice măsuri luate de organele fostei miliții sau securități ori de

alte organe în baza cărora s-a dispus lipsirea de libertate-strămutarea în altă

localitate.

Recurentul a prezentat drept

dovadă a susținerilor sale, hotărârea nr. 327 din 5 ianuarie 1996 a Comisiei Județene Brăila pentru aplicarea Decretului - lege nr. 118/1990.

Condițiile acordării drepturilor

prevăzute de cele două acte normative (O.U.G. nr. 214/1999 și Decretul - lege nr.

118/1990) sunt diferite.

În prezenta cauză,

recurentul-reclamant este ținut să facă dovada strămutării sale de către

organele indicate expres, din motive politice.

Dacă recurentul a fost

strămutat, aceasta a intervenit ca urmare a faptei tatălui și nu a propriei

fapte.

Mai mult decât atât, din

actele dosarului rezultă că tatăl reclamantului a fost învinuit pentru crime

săvârșite contra populației civile din Odesa în timpul războiului.

Față de considerentele

arătate, Înalta Curte apreciază că în mod legal a fost înlăturată ca probă

pertinentă cauzei hotărârea nr. 327 din 5 ianuarie 1996, la care a făcut

referire recurentul în motivele de recurs, acest înscris neputând fi coroborat

cu alte probe.

Urmează ca, în temeiul art. 20

din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.,

recursul analizat să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de către recurentul-reclamant M.D. împotriva sentinței civile

nr. 1068 din 17 mai 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, în contradictoriu cu intimatul-pârât Ministerul

Justiției - Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 18 ianuarie 2007.