ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.01.2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 369/2007

HOTĂRÂRE
25.01.2007
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 369/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 124 din 2

martie 2005, Tribunalul Vâlcea, secția comercială, a anulat acțiunea formulată

de SC S. SRL Râmnicu Vâlcea împotriva pârâtei SC S.G.R. SA București ca

netimbrată, în temeiul art. 20 din Legea nr. 146/1997.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel reclamanta.

Prin decizia nr. 82 din 1

iunie 2005, Curtea de Apel Pitești, în complet de divergență, a admis apelul, a

anulat sentința nr. 129/2005 și s-a fixat termen la data de 22 iunie 2005.

Instanța de apel a reținut

că împotriva reclamantei s-a dispus declanșarea procedurii prevăzute de Legea nr.

64/1995 la data de 13 ianuarie 2005 și că la data de 16 februarie 2005 când s-a

pus în discuție plata taxei de timbru aceasta intra sub incidența art. 58 din

Legea nr. 64/1995, fiind scutită de plata taxei de timbru.

Prin decizia nr. 99 din 29

iunie 2005, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ,

a respins acțiunea reclamantei pentru lipsa calității procesuale active.

În motivarea deciziei s-a

reținut, în esență, că în baza art. 44 din H.G. nr. 802/1999, cu modificările

ulterioare, reclamanta a procedat la regularizarea obligației de înscriere în A.E.G.R.M.,

la data de 20 iulie 2004, a cesiunii obligațiilor de plată/despăgubiri ale SC S.G.R.

SA decurgând din contractul de subînchiriere a celor 6 autovehicule marca M.A.N.

18224, încheiat la începutul anului 1998, pe o perioadă de 5 ani cu reclamanta

către deținătorul extern C.A.L. Viena – Austria.

A fost cesionată

finanțatorului extern și factura nr. 9878107 din 31 mai 2004 conform

înscrisului de la fila X intitulat „Alte bunuri în garanție”.

Întrucât finanțatorul extern

nu a indicat alte modalități de derulare a raporturilor juridice ce au implicat

inițial trei părți, proprietar (extern), chiriaș (reclamanta) și subchiriaș (pârâta)

și nu a dat un mandat în acest sens, s-a reținut că reclamanta nu mai era în

măsură să acționeze cu privire la operațiunile comerciale desfășurate.

În ceea ce privește

cesionarea drepturilor decurgând din contractul de mandat nr. 16/1997, s-a

apreciat că aceasta nu se referă la contractul de subînchiriere a celor 6

autovehicule.

Reclamanta a formulat

cererea de revizuire a deciziei nr. 99 din 29 iunie 2005 în temeiul art. 322 pct.

5 C. proc. civ.

Prin Decizia nr. 155 din 21

decembrie 2005, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ,

s-a respins cererea de revizuire.

În motivarea deciziei s-a

reținut că întrucât revizuienta se afla în procedura falimentului societatea nu

avea capacitatea de a formula cererea în nume propriu.

De asemenea, s-a reținut că

excepția inadmisibilității cererii de revizuire invocată de intimata-pârâtă

este întemeiată întrucât hotărârea atacata a fost pronunțată în apel pe baza

excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, astfel că împotriva

acesteia nu se poate exercita calea de atac prevăzută de art. 322 C. proc. civ.

Reclamanta, prin lichidator

U.I., a declarat recurs împotriva acestei decizii în temeiul art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., susținând că s-au încălcat dispozițiile art. 133, art. 161 și art. 322

alin. (1), art. 69 alin. (2) C. proc. civ., și art. 3 din Legea nr. 51/1995.

Recursul este neîntemeiat.

Într-adevăr, potrivit art. 322

alin. (1) C. proc. civ., se poate solicita revizuirea unei hotărâri rămasă

definitivă în instanța de apel sau prin neapelare precum și a unei hotărâri

date de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul.

În speță, cauza fiind

rezolvată pe excepția lipsei calității procesuale s-a considerat în mod

întemeiat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 322 alin. (1) C.

proc. civ.

De altfel, din certificatul

depus la dosar de intimată rezultă că prin decizia nr. 102 din 11 ianuarie 2007

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, în

dosarul nr. 14168/1/2005, s-a admis recursul declarat de pârâta SC S.G.R. SA

București, s-au modificat Decizia nr. 99/ A/C din 29 iunie 2005 a Curții de

Apel Pitești și Decizia nr. 82/ A/C din 1 iunie 2005 a Curții de Apel Pitești

în sensul respingerii apelului declarat de reclamanta SC S. SRL Râmnicu Vâlcea

împotriva sentinței nr. 124/ C din 2 martie 2005 pronunțată de Tribunalul

Vâlcea, ca nefondat.

Pentru aceste considerente

recursul urmează să fie respins ca nefondat.

Respinge recursul declarat

de revizuienta SC S. SRL Râmnicu Vâlcea prin lichidator U.I. împotriva deciziei

nr. 155/ A-C din 21 decembrie 2005 a Curții de Apel Pitești, secția comercială

și de contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 25 ianuarie 2007.

Sursă