ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5012/2008

Constată că prin cererea formulată, reclamanții T.S. și T.E. au chemat în judecată Primarul Municipiului Piatra Neamț, Statul Român prin Ministerul Finanțelor și Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor de pe lângă Cancelaria Primului Ministru solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea Primarului municipiului Piatra Neamț de a pune în executare propria dispoziție cu nr. 3895/2004 așa cum a fost modificată prin decizia Curții de Apel Bacău nr. 564 din 28 noiembrie 2005; în temeiul art. 580 3 C. proc.

civ., amendarea primarului Municipiului Piatra Neamț, cu 50 RON pentru fiecare zi de întârziere începând cu data introducerii acțiunii și până la îndeplinirea tuturor obligațiilor și obținerea efectivă a despăgubirilor; obligarea statului, a Ministerului Finanțelor Publice și a Comisiei Centrale de Stabilire a Despăgubirilor de a le preda titlurile de despăgubire și a elibera sumele de 808.954.680 ROL și 1.159.776.750 ROL actualizate cu indicele de inflație începând cu data rămânerii definitive a sentinței civile nr. 73/C/2005 a Tribunalului Neamț; obligarea intimaților la cheltuieli de judecată. Prin sentința civilă nr. 513 din 30 aprilie 2007 Tribunalul Neamț a admis excepția de necompetență materială cu privire la cererea având ca obiect predarea titlurilor de despăgubire bănească și plata sumelor pretinse, declinând judecata acestei cereri către Curtea de Apel Bacău.

A fost respinsă, ca rămasă fără obiect, cererea privind obligația de a face și ca neîntemeiată cererea privind plata amenzii civile și a cheltuielilor de judecată de către Primarul municipiului Piatra-Neamț. Pentru pronunțarea acestei soluții, pe aspectul competenței s-a reținut incidența dispozițiilor legale (art. 19 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005) care stabilesc atribuțiunea instanțelor de contencios administrativ în cenzurarea actelor emise de Comisia Centrală. În ce privește cererea îndreptată împotriva pârâtului Primarul municipiului Piatra-Neamț, s-a apreciat că este lipsită de obiect solicitarea de obligare a acestuia la punerea în executare a dispoziției emise (nr. 3895/2004), având în vedere că a fost executată deja, prin emiterea dispoziției nr. 6778 din 21 decembrie 2006, în care au fost înscrise toate modificările aduse dispoziției anterioare prin hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești.

În același sens, pârâtul și-a îndeplinit obligația reglementată de art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, înaintând dispoziția împreună cu dosarul notificării Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. De asemenea, au fost achitate cheltuielile de judecată stabilite în sarcina pârâtului prin hotărârile judecătorești. Cererea privind obligarea primarului la plata amenzii civile până la obținerea efectivă a despăgubirilor de către reclamanți a fost respinsă ca neîntemeiată, față de împrejurarea că pârâtul nu are atribuții legate de plata despăgubirilor.

S-a reținut totodată că pârâtul a achitat reclamanților cheltuielile de judecată la care a fost obligat prin hotărârile judecătorești, așa cum rezultă din dispoziția de plată nr. 1360 din 14 decembrie 2006. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, susținând că în mod greșit nu s-a realizat o judecată pe fondul cererii, față de împrejurarea că nu au fost încasate efectiv despăgubirile, astfel încât nu se poate susține că ar fi avut loc executarea dispoziției emise. De asemenea, a fost criticată soluția de declinare a competenței în favoarea instanței de contencios administrativ, în condițiile în care nu era contestat un act al Comisiei Centrale. Apelul a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 369/2007 a Curții de Apel Bacău.

În considerentele deciziei s-a reținut că soluția primei instanțe, de respingere a cererii ca rămasă fără obiect este corectă, având în vedere că, supunându-se dispozițiilor hotărârilor judecătorești irevocabile, intimatul-pârât a modificat dispoziția emisă inițial și a înaintat dosarul notificării Comisiei Centrale. Împrejurarea că reclamanții nu au intrat în posesia efectivă a sumelor de bani nu înseamnă neexecutarea obligațiilor de către intimat, având în vedere atribuțiile reglementate de Legea nr. 10/2001 în sarcina acestuia. Pe aspectul necompetenței materiale a tribunalului s-a apreciat ca fiind corectă soluția, în raport de procedura specială reglementată de Titlul VII al Legii nr. 10/2001.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs apelanții-reclamanți (poziția procesuală a reclamantului T.S., decedat, fiind preluată de moștenitoarea acestuia S.E.) care au formulat critici sub următoarele aspecte: - Instanțele au apreciat greșit asupra îndeplinirii obligației de către intimat, având în vedere că nu s-a depus la dosar o confirmare a primirii actelor transmise de către Fondul Proprietatea; - Plata despăgubirilor trebuia să se facă în numerar, intimatul împiedicând posibilitatea ca recurenții să fie despăgubiți; - În mod greșit intimatul nu a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată și la plata amenzii civile, conform art. 580 3 C. proc. civ. Criticile, neîncadrate în drept de către recurenți, fac posibilă examinarea recursului [în temeiul art. 306 alin. (3) C. proc.

civ.], din perspectiva motivului reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., având în vedere că se invocă nesocotirea unor dispoziții legale în soluționarea cauzei. Intimatul Primarul municipiului Piatra-Neamț a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului având în vedere că și-a îndeplinit, așa cum corect au reținut instanțele, obligațiile ce îi reveneau potrivit Legii nr. 10/2001 și Legii nr. 247/2005. În faza recursului s-a administrat proba cu înscrisuri, depunându-se la dosar decizia nr. 2349 din 28 mai 2008 întocmită de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (filele 31,32, recurs) privind emiterea titlurilor de despăgubiri pe numele recurentelor. Recursul este nefondat.

Susținerea recurentelor potrivit căreia intimatul-pârât nu și-ar fi îndeplinit obligațiile ce îi reveneau potrivit legii în legătură cu soluționarea notificării și ca atare, cererea formulată nu ar fi trebuit respinsă ca rămasă fără obiect, este lipsită de fundament. Intimatul-pârât s-a conformat celor statuate prin hotărâri judecătorești irevocabile, emițând dispoziția nr. 6778 din 21 decembrie 2006 prin care a modificat dispoziția inițială (nr. 3895 din 7 iulie 2004), în sensul înscrierii valorii terenului imposibil de restituit și a construcției demolate, potrivit celor rezultate din verificarea jurisdicțională. De asemenea, a fost menționată ca modalitate de acordare a despăgubirilor, „drepturile bănești”.

Totodată, potrivit art. 16 alin. (1) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, intimatul-pârât s-a conformat dispoziției de a transmite dispoziția în care au fost consemnate sumele de bani, Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Că această obligație a fost efectiv îndeplinită, chiar în absența unei confirmări a primirii actelor, așa cum pretind recurenții, rezultă cu evidență din emiterea deciziei de către entitatea menționată, În ce privește modalitatea de despăgubiri, menționarea acesteia în dispoziția primarului s-a făcut în conformitate cu hotărârea judecătorească (decizia civilă nr. 564 din 28 noiembrie 2005 a Curții de Apel Bacău).

Faptul că prin decizie a Comisiei Centrale au fost emise titluri de despăgubiri nu înlătură dreptul la despăgubiri bănești al recurentelor având în vedere că acestea pot opta, potrivit Cap. V 1 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 pentru emiterea unui titlu de plată !conform art. 3 lit. A) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, modificat prin O.U.G. nr. 81/2007], Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților având obligația să efectueze plata despăgubirilor bănești,cu respectarea termenelor și condițiilor reglementate de art. 3 lit. H) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, introdus prin O.U.G. nr. 81/2007. Referitor la neobligarea intimatului-pârât la plata cheltuielilor de judecată, soluția este de asemenea, corectă, față de dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc.

civ. și de împrejurarea că pârâtul nefiind parte căzută în pretenții și deci, neputându-i-se reține vreo culpă procesuală, nu datorează cheltuielile judecății. Potrivit considerentelor arătate, criticile de nelegalitate formulate au fost găsite nefondate, recursul urmând să fie respins în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții T.E. și S.E. împotriva deciziei nr. 369 din 21 noiembrie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția civilă, minori și familie, conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 septembrie 2008.