ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8426/2006

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 73/C din 23 februarie 2005, Tribunalul Neamț a admis în parte contestația formulată de contestatorii T.S. și T.E. în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Piatra Neamț. A fost modificată în parte dispoziția nr. 3825 din 7 iulie 2004, emisă de Primarul Municipiului Piatra Neamț, în sensul că a stabilit că valoarea terenului a cărui restituire în natură nu este posibilă, este de 808.954.680 lei, în loc de 393.613.376 lei. A fost stabilită valoarea pentru construcția a cărei restituire s-a solicitat la suma de 1.159.776.750 lei. S-au menținut celelalte prevederi ale dispoziției nr. 3895 din 7 iulie 2004 și s-au respins ca nefondate capetele de cerere privind acordarea penalităților de întârziere.

Intimatul a fost obligat să plătească contestatorilor suma de 9.000.000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 1035/2004 la Tribunalul Neamț, reclamanții T.S. și T.E. au formulat contestație împotriva dispoziției nr. 3825 din 7 iulie 2004 în contradictoriu cu Primarul Municipiului Piatra Neamț. În motivarea contestației au arătat că, prin Decretul nr. 279/1987, li s-a expropriat pentru utilitate publică o casă cu anexe gospodărești și suprafața de 600 mp teren, pentru care s-au acordat despăgubiri în cuantum de 72658 lei, sumă pe care nu au ridicat-o nici în prezent, iar scopul pentru care s-a efectuat exproprierea nu s-a realizat.

Prin notificarea nr. 696 din 9 noiembrie2001, contestatorii au solicitat restituirea în natură a suprafeței de 600 mp și despăgubiri bănești pentru construcțiile demolate. Prin dispoziția nr. 3895 din 7 iulie 2004, emisă de primarul municipiului Piatra Neamț s-a respins cererea pentru restituirea în natură a imobilului situat în Piatra Neamț, cu motivarea că terenul este ocupat de construcții autorizate și au destinație de utilitate publică, iar imobilul construcție a fost demolat în totalitate. Prin aceeași dispoziție, s-a stabilit valoarea imobilului în sumă de 393.631.376 lei, în limita căreia să se acorde măsuri reparatorii, cu mențiunea că persoana îndreptățită poate opta pentru acordarea de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital sau pentru acordarea de titluri de valoare nominală, folosite exclusiv în procesul de privatizare.

Această dispoziție a fost contestată pentru motivul că s-au stabilit valori prea mici pentru imobilele preluate abuziv de stat și nu li s-a acordat contestatorilor posibilitatea de a opta pentru despăgubiri în formă bănească. Modul de stabilire a despăgubirilor s-a reținut din fișa de evaluare atașată la dosarul de fond, fila 26. Astfel, potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, și a completării sale ulterioare, valoarea terenului, așa cum a fost calculată în raport de disp. art. 11 din Legea nr. 10/2001 și a Normelor de aplicare unitară a acestei legi, s-a stabilit la suma de 806.954.680 lei, valoare în limita căreia contestatorii pot opta pentru acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital sau pentru titluri de valoare nominală, folosite în procesul de privatizare.

S-a reținut că, persoanele îndreptățite pot primi despăgubiri bănești, deoarece, potrivit art. 11 din Legea nr. 10/2001, pentru imobilele expropriate pentru cauză de utilitate publică, se acordă despăgubiri prin echivalent în forma arătată anterior. Cu privire la construcția preluată de stat și apoi demolată, s-a constat că, potrivit fișei de evaluare ce a stat la baza emiterii dispoziției contestate, pentru acest imobil nu s-au acordat despăgubiri, apreciindu-se că, la momentul exproprierii, foștii proprietari au primit despăgubiri într-o sumă rezonabilă. Prin expertiza efectuată în cauză, construcția demolată a fost evaluată conform dispozițiilor art. 11 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 la suma de 1.159.776.750 lei.

Întrucât și construcția face parte din categoria imobilelor prevăzute de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, s-a reținut că pentru acest bun contestatorilor li se cuvin tot titluri de valoare nominală folosite în procesul de privatizare sau acțiuni tranzacționate pe piața de capital, în limita sumei arătate anterior. În privința cererii pentru acordarea penalităților de 0,1% de întârziere, formulată de contestatori, instanța a reținut că potrivit art. 30 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, acestea se acordă de Ministerul Finanțelor Publice și numai în cazul în care persoanele îndreptățite, care au optat pentru titluri de valoare nominală, nu li s-au eliberat aceste titluri în termen de trei luni de la data depunerii cererii, cerere ce s-a apreciat a fi nefondată.

La fel a fost caracterizată și cererea pentru pretențiile solicitate ca efect al nesoluționării în termen de 60 de zile a notificării, cu motivarea că, aceștia nu au depus de la început toate actele necesare, ceea ce a impus solicitarea lor de către Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 și tergiversarea soluționării notificării. Curtea de Apel Bacău, secția civilă, prin decizia nr. 564 din 28 noiembrie2005, a respins ca nefondat apelul formulat de Primăria Municipiului Piatra Neamț împotriva sentinței civile nr. 73 din 23 februarie 2005, pronunțată de Tribunalul Neamț. A fost admis apelul contestatorilor T.S. și T.E. împotriva aceleiași hotărâri pe care a schimbat-o în parte, în sensul că, a fost modificată dispoziția contestată și în ceea ce privește modalitatea de acordare a despăgubirilor, acestea fiind acordate în drepturi bănești și nu în acțiuni sau titluri de valoare.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii apelate, iar Primăria Municipiului Piatra Neamț a fost obligată să plătească apelanților contestatori 2.000.000 lei cheltuieli de judecată. Instanța de apel a reținut în esență că, cei doi contestatori au investit instanța de fond cu contestație împotriva dispoziției nr. 3895/2004, emisă de Primarul Municipiului Piatra Neamț, prin care s-a soluționat notificarea vizând restituirea terenului în suprafață de 600 mp și acordarea de despăgubiri pentru locuința demolată. În aceste împrejurări, s-a reținut că, apelanții nu pot formula în această cale de atac, o nouă cerere, ce nu a fost introdusă la Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001, pentru a se restitui suprafața de 727 mp, în loc de 600 mp.

Instanța de apel, verificând legalitatea soluționării notificării, a reținut că prin decizia contestată s-au acordat despăgubiri pentru întreaga suprafață de teren, solicitată prin notificare, respectiv 600 mp. Față de modificările apărute ca efect al Legii nr. 247/2005, s-a reținut că cei doi contestatori aveau posibilitatea să se adreseze cu cerere, comisiei de la nivelul Primăriei, constituită pentru soluționarea cererilor formulate în baza Legii nr. 10/2001 și numai decizia pronunțată de acea comisie putea fi atacată în instanță. În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor acordate pentru construcție și teren, s-a reținut că valoarea este corect stabilită prin expertize, care au avut în vedere Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, aprobate prin H.G.

nr. 498/2005, la cursul leu-dolar, așa cum se prevede și prin O.U.G. nr. 184/2002, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 48/2004. Referitor la cererea apelanților T.S. și T.E. privind acordarea despăgubirilor în raport de standardele internaționale, astfel cum prevede Legea nr. 247/2005, corect s-a reținut că, nu poate fi soluționată la această dată, deoarece nu s-au elaborat norme de aplicare a acestor dispoziții. A fost reținută ca întemeiată cererea apelanților de a li se acorda despăgubirile sub formă de despăgubiri bănești, avându-se în vedere modificările aduse în acest sens Legii nr. 10/2001. Și cererea contestatorilor privind acordarea de penalități pentru fiecare zi de întârziere a fost corect soluționată, deoarece, astfel de sume pot fi acordate numai în situațiile în care persoanele îndreptățite optează pentru titluri de valoare nominală, ceea ce nu s-a întâmplat în speță.

Împotriva deciziei civile nr. 564 din 28 noiembrie2005, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, în termen legal, a declarat recurs pârâtul Primarul Municipiului Piatra Neamț, care, invocând motivul prev. de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. a susținut că, greșit instanța de apel a aplicat dispozițiile art. 24, art. 33-40 din Legea nr. 10/2001, prin acordarea despăgubirilor bănești pentru imobilele cu destinație de locuință, ce nu s-au putut restitui în natură texte ce s-au abrogat prin modificările aduse conform Legii nr. 247/2005, noua reglementare înlăturând acordarea despăgubirilor bănești. Examinând recursul, în limita criticilor formulate de recurent prin prisma motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., se reține că este nefondat, având în vedere următoarele considerente: Instanța de recurs este abilitată să verifice legalitatea hotărârilor pronunțate de către instanțele de fond și de apel, respectiv dacă au aplicat corect legea în vigoare la data soluționării cauzelor. Astfel, nu există niciun dubiu cu privire la aplicarea corectă a dispozițiilor Legii nr. 10/2001, în sensul acordării despăgubirilor bănești contestatorilor din cauză, pentru bunurile expropriate și a căror restituire în natură nu mai este posibilă. Orice expropriere trebuie făcută după o dreaptă și prealabilă despăgubire, principiu ce a fost respectat de către instanța de apel prin hotărârea recurată. La data apariției Legii nr. 247/2005, intimații contestatori se aflau în posesia hotărârii prin care li s-au acordat despăgubiri bănești, în baza Legii nr. 10/2001, lege ce permitea instanței să stabilească pe bază de expertiză valoarea despăgubirilor.

Noua lege nu retroactivează și nici nu prevede ca hotărârile pronunțate anterior să fie desființate. Având în vedre că, la momentul soluționării cauzei, instanța de apel a aplicat și interpretat corect dispozițiile Legii nr. 10/2001, incidente în speță, la data sesizării instanței de către contestatori, hotărârea recurată este în afara criticii formulate de recurent. Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGH

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul primarul municipiului Piatra Neamț împotriva deciziei nr. 564 din 28 noiembrie 2005 a Curții de Apel Bacău, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 octombrie 2006.