ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7598/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

După apariția Legii nr. 10/2001,

reclamantul T.V., împreună cu V.T., au formulat notificarea nr. 301 din 13

august 2001, pe care au transmis-o Prefectului Județului Neamț, prin care

solicitau restituirea în natură a terenului în suprafață de 350 mp, situat în

Piatra Neamț.

Acesta, prin decizia nr. 8899/2001 a

transmis-o Primarului Municipiului Piatra Neamț.

Primarul, constatând că terenul este

deținut de SC T. SA, a înaintat-o, spre soluționare, acestei societăți, prin

adresa nr. 22008 din 26 aprilie 2005.

Această din urmă adresă a fost

comunicată și reclamantului, precum și lui V.T.

Ulterior, după intrarea în vigoare a

Legii nr. 247/2005, petiționarii au formulat o nouă notificare, înregistrată la

executorul judecătoresc sub nr. 68 din 15 martie 2005, aceasta fiind adresată

Primarului Municipiului Piatra Neamț.

Acesta din urmă a soluționat

notificarea respectivă prin dispoziția nr. 2326/2005, respingând-o ca tardiv

introdusă.

Prin sentința civilă nr. 190/2006 a

Tribunalului Neamț, s-a admis contestația formulată împotriva acestei

dispoziții și a fost obligat Primarul Municipiului Piatra Neamț să soluționeze,

în fond, notificarea nr. 68/2005.

Ulterior, prin adresa nr. 7937 din

28 noiembrie 2006, notificarea nr. 68/2005 a fost transmisă de Primarul

Municipiului Piatra Neamț la SC T. SA, acest lucru fiind adus și la cunoștința

reclamantului.

De asemenea, prin adresa nr. 3175

din 18 ianuarie 2007, Primarul Municipiului Piatra Neamț i-a comunicat

reclamantului considerentele care au stat la baza înaintării notificării nr.

68/2005 către SC T. SA.

La data de 11 octombrie 2007,

reclamantul T.V. a solicitat Tribunalului Neamț că prin sentința ce o va

pronunța să-l oblige pe Primarul Municipiului Piatra Neamț la daune cominatorii

în cuantum de 50 lei/zi până la momentul soluționării efective a notificării

nr. 68 din 15 septembrie 2005.

Prin sentința civilă nr. 50 C din 21

ianuarie 2008, a fost respinsă acțiunea reclamantului, reținându-se că Primarul

Municipiului Piatra Neamț și-a îndeplinit obligațiile stipulate în sentința

civilă nr. 190 C/2006 a Tribunalului Neamț, în sensul că a identificat

entitatea deținătoare a imobilului și i-a înaintat notificarea reclamantului,

împreună cu actele depuse, acesta neputând fi obligat să soluționeze pe fond

notificarea, atâta timp cât Municipiul Piatra Neamț nu este deținătorul

imobilului.

Împotriva sentinței nr. 50 C din 21

ianuarie 2008 a Tribunalului Neamț a declarat apel reclamantul T.V.

La termenul din 23 aprilie 2008

instanța de apel a ridicat din oficiu excepția nulității hotărârii primei

instanțe, iar prin decizia civilă nr. 76 din 23 aprilie 2008 a admis apelul, a

anulat sentința apelată și a trimis cauza spre competentă soluționare în primă

instanță la Judecătoria Piatra Neamț, reținând că obiectul cererii îl constituie

obligarea Primarului Municipiului Piatra Neamț la plata de daune cominatorii

până la îndeplinirea obligațiilor stabilite prin sentința civilă nr. 190 din 12

aprilie 2006 a Tribunalului Neamț, iar temeiul acțiunii îl constituie

dispozițiile art. 580

2

și 580

3

alin. (1) C. proc. civ.,

astfel că instanța competentă este judecătoria în circumscripția căreia se va

face executarea și anume Judecătoria Piatra Neamț.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs pârâtul Primarul Municipiului Piatra Neamț, aducându-i următoarea

critică:

- reclamantul, prin cererea

introductivă, a solicitat obligarea Primarului Municipiului Piatra Neamț la

soluționarea notificării nr. 68 din 15 martie 2005 și la plata de daune

cominatorii în cuantum de 50 lei/zi, până la momentul emiterii actului

administrativ, astfel că cererea principală este obligația de a face, în

temeiul Legii nr. 10/2001, iar cererea privind obligarea la daune cominatorii

are caracterul unei cereri accesorii.

Prin urmare, competența de

soluționare nu revine Judecătoriei Piatra Neamț ci Tribunalului Neamț care a și

judecat cauza pe fond. În consecință, instanța de apel trebuia să soluționeze

apelul pe fond și nu să trimită cauza la Judecătoria Piatra Neamț.

Deși recurentul nu a precizat

temeiul juridic, critica formulată poate fi încadrată în dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

Analizând decizia recurată prin

raportare la critica adusă de recurent, Înalta Curte constată că recursul este

fondat, pentru următoarele considerente:

Reclamantul s-a adresat, prin

cererea introductivă, Tribunalului Neamț, solicitând obligarea pârâtului

Primarul Municipiului Piatra Neamț, la daune cominatorii în cuantum de 50

lei/zi de întârziere, până la punerea în aplicare de către acesta a sentinței

civile nr. 190/C/2000 a Tribunalului Neamț, respectiv până la soluționarea pe

fond a notificării nr. 68 din 15 septembrie 2005.

Așadar, deși se realizează pe o cale

separată, cererea sa privind obligarea la daune cominatorii este în strânsă

legătură cu o altă cerere, și anume aceea de obligare a pârâtului să răspundă

la notificarea nr. 68 din 15 septembrie 2005, fiind o cerere accesorie în

raport cu cererea principală.

Cum cererea de obligare a pârâtului

să răspundă la notificarea reclamantului, atrage competența în primă instanță a

Tribunalului Neamț, secția civilă, conform art. 26 alin. (3) din Legea nr.

10/2001, atunci, în baza art. 17 C. proc. civ. competența de soluționare în

primă instanță a cererii de obligare la daune cominatorii, atrage competența în

primă instanță a aceleiași instanțe, cum în mod just a procedat Tribunalul

Neamț.

Prin urmare, Înalta Curte constată

că hotărârea instanței de apel a fost dată cu aplicarea greșită a legii,

respectiv a dispozițiilor art. 17 C. proc. civ., raportat la art. 26 alin. (3)

din Legea nr. 10/2001, astfel că în baza art. 312 alin. (1) și (5) C. proc.

civ. va admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre

rejudecarea apelului la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtul

Primarul municipiului Piatra-Neamț împotriva deciziei nr. 76 din 23 aprilie

2008 a Curții de Apel Bacău, secția civilă.

Casează decizia recurată și trimite

cauza la aceeași instanță pentru rejudecarea apelului (Curtea de Apel Bacău).

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 noiembrie

2008.