ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.02.2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 565/2009

HOTĂRÂRE
04.02.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 565/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 5 ianuarie 2008,

reclamanții A.C.Ș., A.D.C. și M.I. au chemat în judecată M.I.R.A., M.P. -

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A. și M.F.P. solicitând

obligarea acestora la plata sporului pentru misiune permanentă aferent

perioadei octombrie 2005 - la zi, sporului de fidelitate pentru perioada 1

ianuarie - 31 decembrie 2005, sporului pentru documente clasificate,

actualizarea acestor sume cu indicele de inflație din momentul achitării,

obligarea M.I.R.A. să facă mențiunile cuvenite în carnetele de muncă, obligarea

M.F.P. să aloce la buget sumele necesare și în fine, obligarea pârâților la

plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr.

1811 din 11 iunie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată

de M.P.; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a M.E.F., a

respins cererile de chemare în garanție formulate de D.N.A. și Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și pe fond a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel

instanța a reținut că M.E.F. nu este parte a raporturilor de serviciu în baza

cărora reclamanții și-au formulat pretențiile, iar împrejurarea că gestionează

bugetul de stat nu îi creează obligația de a plăti drepturi salariale către

angajații altor unități.

Pe fondul cauzei, s-a

reținut că în ce privește sporul pentru misiune permanentă a fost acordat

ofițerilor detașați la D.N.A. până în octombrie 2005, când a intrat în vigoare

O.U.G. nr. 134/2005 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 43/2002,

moment după care ar fi putut beneficia de acest drept numai dacă ar fi optat

pentru drepturile salariale acordate celor încadrați în poliție. În aceleași

condiții ar fi putut beneficia și de sporul de fidelitate. În ce privește

sporul pentru documente clasificate s-a reținut că potrivit art. 3 alin. (3)

din O.G. nr. 19/2006, aprobată de Legea nr. 444/2006, pentru păstrarea

confidențialității, categoriile de personal, condițiile de acordare și

cuantumul acestuia se stabilesc prin ordin al ministrului sau al conducătorului

instituției centrale din sectorul de apărare națională, ordine publică și

siguranță națională. Cum un astfel de ordin nu a fost emis și în cadrul D.N.A.,

nici reclamanții nu puteau beneficia de el.

Împotriva acestei sentințe

au declarat recurs toți reclamanții criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Recurenții au arătat că modificările

aduse O.U.G. nr. 43/2002, prin O.U.G. nr. 134/2005, în sensul că nu mai fac

referire la art. 11 din O.U.G. nr. 38/2003, sunt nerelevante pentru

justificarea înlăturării sporului de misiune permanentă, întrucât art. 11

reglementează procentul ce se aplică salariului pentru funcția îndeplinită.

În ce privește sporul pentru

documente clasificate deși se reține că el este cuvenit prin efectul legii, se

consideră total eronat că nu pot beneficia de el decât în condițiile emiterii

unui ordin.

Analizând legalitatea și

temeinicia sentinței pronunțate în raport de criticile formulate, urmează a se

reține că acestea nu se justifică.

Prin adoptarea Legii nr. 601/2004

pentru aprobarea O.U.G. nr. 24/2004 privind creșterea transparenței în

exercitarea demnităților publice și a funcționarilor publici, precum și

intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției, dispozițiile art.

28 alin. (3) din O.U.G. nr. 43/2002 privind P.N.A. care se refereau la

drepturile bănești și materiale ale ofițerilor de poliție judiciară, s-au

modificat în sensul că li s-a recunoscut acestora dreptul de a beneficia de

sporul pentru misiune permanentă prevăzut de art. 11 din O.U.G. nr. 38/2003.

Prin O.U.G. nr. 134/2005

pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 43/2002, prin care P.N.A. a fost

transformat în D.N.A., ca structură autonomă cu personalitate juridică proprie

în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a

prevăzut că ofițerii de poliție judiciară beneficiază doar de drepturile prevăzute

prin anexa 4 la O.U.G. nr. 38/2003, fără a se mai referi la art. 11 din O.G. nr.

38/2003, ceea ce în mod evident dovedește că această categorie a fost exclusă

de la beneficiul acestui spor.

Că este așa rezultă și din

faptul că în prezent salarizarea ofițerilor de poliție judiciară se efectuează

potrivit prevederilor O.U.G. nr. 27/2006, care stabilește că salariul de bază

pentru ofițerii de poliție judiciară din cadrul D.N.A. se calculează potrivit art.

11 alin. (4) din ordonanță, în funcție de coeficientul de multiplicare 13,500

prevăzut la pct. 28 anexa 1 cap. A, pentru judecătorii și procurorii cu 3 - 4

ani vechime în funcția de magistrat.

Este evident că prin

dispozițiile legale enunțate sporul de misiune permanentă nu mai este de

actualitate în ce-i privește pe ofițerii de poliție judiciară din cadrul D.N.A.,

ei fiind asimilați din punct de vedere al salarizării cu categoria profesională

a procurorilor, fapt ce constituie o dovadă clară că nu se mai află în misiune

permanentă.

În ce privește sporul de

fidelitate, de reținut că el este recunoscut funcționarilor publici cu statul

special prin dispozițiile art. 6 din O.U.G. nr. 38/2003. Pentru perioada pentru

care a fost solicitat respectiv ianuarie - decembrie 2005, de reținut că

aplicarea sa a fost suspendată prin O.U.G. nr. 118/2004 privind acordarea unor

drepturi salariale personalului M.A.I.

În măsura în care recurenții

ar fi optat pentru drepturile salariale cuvenite celor încadrați în unitățile

de poliție, în condițiile pct. 1 lit. c) anexa 4 din O.U.G. nr. 28/2003 ar fi

putut beneficia de plata acestui spor.

În ce privește sporul pentru

documente clasificate acesta a fost prevăzut prin art. 3 din Legea nr. 444/2006

pentru aprobarea O.U.G. nr. 19/2006 privind creșterile salariale ce se vor

acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din

instituțiile publice de apărare națională, odine publică și siguranță

națională.

Potrivit dispozițiilor art. 3

alin. (3) „unitățile, categoriile de personal, condițiile de acordare și

cuantumul acestui spor, se stabilesc prin ordin al ministrului sau

conducătorului instituției centrale din sectorul de apărare națională, ordine

publică și siguranță națională”.

Faptul că

reclamanților-recurenți nu li s-a recunoscut beneficiul acestui spor, nu

reprezintă o încălcare a legii atât timp cât legiuitorul nu a înțeles să-l

acorde și M.J. sau altor instituții din sistemul judiciar.

De altfel, de acest spor nu

pot beneficia în bloc toți angajații - prin lege - numai ordonatorul de credite

fiind cel care stabilește categoria de personal și cuantumul acestui spor.

În raport de aceste

considerente, urmează a se aprecia ca fiind legală și temeinică hotărârea

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

motiv pentru care având în vedere și dispozițiile art. 312 C. proc. Civ

Respinge recursul declarat

de A.C.Ș., A.D.C. și M.I., împotriva sentinței civile nr. 1811 din 11 iunie 2008

a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 februarie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-03-25
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1673/2009
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1017 din 1 aprilie 2008 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis în parte cererea
ÎCCJ 2009-01-30
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 479/2009
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1570 din 21 mai 2008 a Curții de Apel București a fost respinsă acțiunea reclamanților N.N., N.E.V., B.M.D., P.M. și S. L. în con
ÎCCJ 2010-09-22
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3752/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 3647 din 3 noiembrie 2009, a respins excepția presc
ÎCCJ 2009-01-21
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 293/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 10 iunie 2008 la Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, M.L., a declarat recurs împ
ÎCCJ 2009-03-13
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1427/2009
Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și D.N.A. și obligați pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul pentru misiune permanentă
Sursă