ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 128/2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 128/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

În

Dosarul nr. 739/57/2011, înregistrat pe rolul Curții de Apel Brașov, după

strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Alba - Iulia dispusă prin Încheierea nr.

3391 din 12 iulie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, reclamantul Ț.A.N.

a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de

Apel Alba - Iulia, să se dispună:

- anularea deciziei nr. 138/2011, emiterea

unei decizii de încadrare în funcția de specialist I.T. și stabilirea

drepturilor corespunzătoare acestei funcții;

- acordarea de despăgubiri constând în

diferența dintre drepturile salariale primite, stabilite greșit pentru funcția de

grefier și cele neacordate ca urmare a greșitei încadrări, corespunzătoare

funcției de specialist I.T., de la data de 1 iunie 2008 și până la data emiterii

deciziei de încadrare în funcția de specialist I.T., actualizată cu indicele de

inflație până la data plății efective;

- efectuarea în carnetul de muncă a mențiunilor

corespunzătoare.

În cadrul acestui dosar, reclamantul a

invocat în apărare excepția de nelegalitate a Ordinului Ministrului Justiției nr.

100 din 3 februarie 2005 cu privire la dispozițiile referitoare la poziția

reclamantului și transformarea funcției de grefier analist programator în

cadrul Curții de Apel Alba - Iulia în funcția de grefier III, începând cu data

de 1 ianuarie 2005, precum și excepția de nelegalitate a dispozițiilor din Anexa

1 poziția 7 la Ordinul ministrului Justiției nr. 610/2005.

În completarea cererii sale, reclamantul a

invocat și excepția de nelegalitate a dispozițiilor care se referă la persoana

sa din următoarele acte administrative emise de președintele Curții de Apel

Alba - Iulia: Decizia nr. 173/2005, Decizia nr. 260/2005, Decizia nr. 357/2005,

Decizia nr. 188/2006, Decizia nr. 336/2006, Decizia nr 23/2007, Decizia nr. 118/2008,

Decizia nr. 431/2008, Decizia nr. 299/2009 și Decizia nr. 91/2010.

În motivarea excepției invocate, reclamantul

a susținut că actele administrative atacate sunt nelegale, fiind emise cu încălcarea

prevederilor Legii nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de

specialitate al instanțelor judecătorești și ale Legii nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară, statul de funcții și de personal al curților de apel.

Curtea de Apel Brașov, secția de contencios

administrativ și fiscal, a pronunțat încheierea din ședința publică de la 8

aprilie 2013, prin care a respins excepția de nelegalitate invocată de

reclamant, constatând că sunt legale actele administrative atacate pe calea

excepției de nelegalitate.

Legalitatea Ordinului ministrului Justiției

nr. 100/2005 prin care postul ocupat de reclamant de grefier analist

programator a fost transformat în post de grefier cu studii superioare juridice

a fost constatată de instanța de fond în raport cu dispozițiile Legii nr. 567/2004,

reținându-se că, pentru ocuparea funcției de informatician erau necesare studii

superioare de specialitate în domeniu: informatic, automatic, cibernetic,

matematic, electronic sau electrotehnic, iar reclamantul nu avea niciuna din

aceste specializări.

Instanța de fond a constatat legalitatea acestui

ordin și în raport cu Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 159 din 24 septembrie 2004

de aprobare a Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești

și cu Legea nr. 24/2000, reținându-se că, prin măsurile dispuse, nu au fost

afectate raporturile juridice născute anterior acestei reglementări, deoarece

funcțiile aprobate au fost stabilite pe baza analizei referatelor și

propunerilor conducerii instanței, în funcție de necesitățile de personal

auxiliar și pentru o bună funcționare a instanței și nici nu au fost încălcate

prevederile legale referitoare legale referitoare la promovarea personalului

auxiliar, a grefierilor și a personalului IT.

Legalitatea Ordinului ministrului Justiției nr.

610/C/2005, Anexa nr. 1, poziția nr. 7, poziția grefier - Ț.A. a fost

constatată de asemenea de instanța de fiind, cu motivarea că numele incomplet

al reclamantului nu poate afecta legalitatea actului, cu atât mai mult cu cât

nu s-a susținut că nu ar viza o altă persoană.

Fiind contestată legalitatea celor două

ordine, s-a considerat că nu se mai impune examinarea legalității actelor administrative

întocmite în baza acestora, respectiv a deciziilor emise de președintele Curții

de Apel Alba - Iulia.

Împotriva acestei încheieri, a declarat

recurs reclamantul Ț.A.N., solicitând ca, în temeiul dispozițiilor art. 304,

304

1

, 312 C. proc. civ., art. 4 și 18 din Legea nr. 554/2004, să se

dispună modificarea încheierii atacate, în sensul admiterii excepției de

nelegalitate, astfel cum a fost formulată și completată.

În primul motiv de recurs s-a susținut că

instanța de fond nu a analizat excepția de nelegalitate și în raport cu

susținerea recurentului - reclamant privind inexistența Ordinului ministrului Justiției

nr. 100/2005, ca sancțiune pentru că nu a fost publicat sau adus la cunoștința

persoanelor față de care urma să-și producă efectele, dat fiind că nu face

parte din categoria de acte normative prevăzute expres și limitativ de lege ca

fiind exceptate de la publicare.

În cel de-al doilea motiv de recurs s-a

susținut că nu a fost analizată nici susținerea privind încălcarea principiului

neretroactivității actelor administrative, reținându-se în mod greșit legalitatea

Ordinului ministrului Justiției nr. 100/2005, în condițiile în care a fost emis

la data de 3 februarie 2005 și produce efecte de la 1 ianuarie 2005, iar măsura

de înlăturare a recurentului - reclamant din funcția de specialitate

informatică a fost dispusă serviciului de personal fără emiterea unei decizii

scrisă și înscrisă în carnetul de muncă la 1 februarie 2005, anterior emiterii

ordinului atacat.

Recurentul - reclamant a învederat că

încălcarea principiului neretroactivității are drept consecință nelegalitatea

actului administrativ care încalcă acest principiu.

În ultimul motiv de recurs s-a susținut că

instanța de fond nu a analizat, conform dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 554/2004,

legalitatea operațiunii administrative care a stat la baza emiterii Ordinului ministrului

Justiției nr. 100/2005, respectiv a adresei din 2005 emisă de Curtea de Apel

Alba - Iulia cu fraudarea legii, deoarece a aplicat dispozițiile legale care îi

conferă dreptul de a propune modificarea numărului de posturi sau transformarea

lor, dar nu cu bună - credință în scopul pentru care i-a fost acordat acest

drept, ci pentru a-l înlătura pe recurentul - reclamant din funcția de specialitate

informatică ocupată în mod legal de către acesta și de a încadra alte persoane

în funcții similare, solicitând și ocupând prin concurs 3 posturi de

specialitate informatică în anul 2005.

În dezvoltarea acestei critici, recurentul a arătat

că în mod greșit instanța de fond a reținut apărările intimaților privind

neîndeplinirea de către acesta a condițiilor pentru ocuparea funcției de

specialitate informatică, motivând că acestea sunt neîntemeiate față de

dispozițiile art. 91 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 și că exced analizării

excepției de nelegalitate, fiind aspecte care vizează fondul cauzei.

Astfel, s-a arătat că este greșită concluzia

primei instanțe că recurentul - reclamant ar fi îndeplinit atribuții specifice funcției

de grefier și că acesta nu ar fi fost de bună - credință, datorită utilizării

noțiunii de grefier pentru a-și denumi funcția în cuprinsul cererii de aprobare

a participării sale la examenul organizat în decembrie 2005 pentru promovarea

în gradul imediat superior al funcției deținute.

În opinia recurentului - reclamant, această

împrejurare nu face dovada cunoașterii și acceptării Ordinului ministrului Justiției

nr. 100/2005 sau a măsurilor de transformare a postului și de modificare a

funcției sale, întrucât menționarea în cererea de participare la examenul de

promovare a noțiunii de grefier se datorează faptului că denumirea de „grefier

analist programator cu studii superioare” a fost înlocuită prin lege cu aceea

de „informatician” (ulterior „grefier, informatician” și apoi „specialist I.T.”).

În consecință, recurentul - reclamant a

înțeles să menționeze în cererea sa de participare la examenul de promovare

noțiunea de „grefier” în sensul generic de membru al grefei, fără să existe,

nici din partea salariatului și nici din partea angajatorului vreo manifestare

de voință, adusă la cunoștința celeilalte părți, care să însemne că s-a

modificat ori că urmează să se schimbe natura funcției.

O astfel de modificare a funcției nu a fost

cunoscută de recurentul - reclamant, pentru că nu i-a fost comunicată și în

statele de plată s-a menționat salariul corespunzător funcției de „grefier

analist programator”, de specialitate informatică.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra

recursului

Examinând actele și lucrările dosarului, în

raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ.,

Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele

considerente:

Prin Ordinul nr. 100/C din 3 februarie 2005

emis de ministrul Justiției s-a dispus la art. I Anexa IV ca, începând cu data de

1 ianuarie 2005, postul de grefier analist programator la Curtea de Apel Alba -

Iulia să fie transformat în postul de grefier.

Legalitatea acestui ordin a fost corect

constată de instanța de fond prin încheierea recurată și în consecință, sunt

neîntemeiate criticile formulate de recurent cu privire la soluția de

respingere a excepției de nelegalitate invocată în baza dispozițiilor art. 4

din Legea nr. 554/2004.

Ordinul nr. 100/C din 3 februarie 2005

cuprinde o reglementare conformă actelor normative de valoare superioară în

baza cărora a fost admis și deci respectă principiul ierarhiei normelor

juridice și subordonării față de actele de nivel superior, potrivit

dispozițiilor art. 81 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată.

Astfel, cum rezultă din preambulul actului administrativ

contestat pe calea excepției de nelegalitate, acesta a fost emis în baza

următoarelor dispoziții legale, care nu au fost încălcate prin reglementarea

adoptată:

- art. 3 alin. (1), art. 91 alin. (2) și art.

96 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de

specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă

acestea;

- art. 122 din Legea nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară, potrivit cărora statele de funcții și de personal pentru

curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se

aprobă, cu avizul conform al C.S.M., prin ordin al ministrului justiției;

- H.G. nr. 736/2003 privind organizarea și

funcționarea Ministerului Justiției.

Măsura dispusă prin acest ordin cu privire la

postul deținut de recurentul - reclamant s-a justificat față de adresa din 14

ianuarie 2005, prin care Curtea de Apel Alba - Iulia a optat pentru

transformarea postului de analist programator (cu studii superioare) în post de

grefier (cu studii superioare), în raport cu necesarul de personal pentru

această categorie de personal, volumul de activitate și calificarea prevăzută

de Legea nr. 567/2004, cu începere de la data de 1 ianuarie 2005.

Nelegalitatea Ordinului ministrului Justiției

nr. 100/C din 3 februarie 2005 pentru nepublicare a fost invocată neîntemeiat

de către recurentul - reclamant, întrucât această condiție este prevăzută în art.

11 din Legea nr. 24/2000, republicată, numai pentru intrarea în vigoare a

actelor normative, nefiind obligatorie în cazul actelor administrative cu

caracter individual cum este ordinul dedus judecății în prezenta cauză, care

produce efecte prin comunicarea către subiectele de drept cărora li se

adresează măsurile adoptate.

Recurentul - reclamant a avut cunoștință de

conținutul ordinului contestat și de transformarea postului de analist programator

în postul de grefier cel mai târziu la data de 23 noiembrie 2005, când a

formulat cererea de înscriere la examenul de promovare în funcția de grefier

gradul II și deci nu există nici un temei rezonabil pentru susținerea sa

privind inexistența actului administrativ datorită nepublicării sau necomunicării

acestuia, cum s-a pretins în prezentul recurs.

Nelegalitatea Ordinului ministrului Justiției

nr. 100/C din 3 februarie 2005 pentru încălcarea principiului

neretroactivității actelor administrative a fost invocată de asemenea neîntemeiat,

constatându-se că măsurile dispuse prin acest ordin reprezintă acte de

executare a Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de

specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea

și al personalului care funcționează în cadrul I.N.E.C.

Conform art. 3 din această lege, în vigoare

de la data de 1 ianuarie 2005, corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu

studii superioare și grefieri cu studii medii, astfel că, transformarea

postului de grefier analist programator în post de grefier este o consecință a noii

reglementări față de calificarea recurentului - reclamant, de absolvent de

studii superioare juridice și fără studii superioare de specialitate în

domeniul necesar specializării pentru funcția de informatician: informatic,

automatic, cibernetic, matematic, electronic sau electrotehnic.

Nelegalitatea Ordinului ministrului Justiției

nr. 100/C din 3 februarie 2005 ca o consecință a fraudei prin care se pretinde că

ar fi fost emis actul administrativ preparator - adresa din 14 ianuarie 2005 a Curții

de Apel Alba - Iulia a fost invocată fără temei în prezenta cauză, al cărei

obiect este excepția de nelegalitate, mijloc de apărare care impune analiza

actului administrativ în raport cu normele juridice de nivel superior și nu în

raport cu actele administrative premergătoare, astfel că, nu sunt incidente dispozițiile

art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, conform cărora, instanța este competentă

să se pronunțe și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat

la baza emiterii actului supus judecății.

Față de specificul controlului judecătoresc

exercitat asupra legalității actelor administrative pe calea incidentă, a excepției

de nelegalitate, se constată că toate aspectele de fapt și de drept expuse în

prezentul recurs cu privire la conținutul adresei din 14 ianuarie2005 a Curții

de Apel Alba - Iulia nu pot face obiectul judecății, cu atât mai mult cu cât

vizează fondul litigiului în care recurentul - reclamant a invocat excepția de

nelegalitate.

Sesizată exclusiv cu recursul împotriva

soluției de respingere a excepției de nelegalitate a Ordinului ministrului Justiției

nr. 100/C din 3 februarie 2005, Înalta Curte constată că încheierea pronunțată de

instanța de fond este legală și temeinică, nefiind motive de casare sau de

modificare, astfel că se va dispune respingerea prezentului recurs ca nefondat.

juridic al acesteia

În baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C.

proc. civ. din 1865 și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge

ca nefondat recursul declarat de Ț.A.N.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de Ț.N.A.N. împotriva

Încheierii din 8 aprilie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21

ianuarie 2015.