ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 128/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura în fața primei instanțe În Dosarul nr. 739/57/2011, înregistrat pe rolul Curții de Apel Brașov, după strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Alba - Iulia dispusă prin Încheierea nr. 3391 din 12 iulie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, reclamantul Ț.A.N. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Alba - Iulia, să se dispună: - anularea deciziei nr. 138/2011, emiterea unei decizii de încadrare în funcția de specialist I.T.

și stabilirea drepturilor corespunzătoare acestei funcții; - acordarea de despăgubiri constând în diferența dintre drepturile salariale primite, stabilite greșit pentru funcția de grefier și cele neacordate ca urmare a greșitei încadrări, corespunzătoare funcției de specialist I.T., de la data de 1 iunie 2008 și până la data emiterii deciziei de încadrare în funcția de specialist I.T., actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective; - efectuarea în carnetul de muncă a mențiunilor corespunzătoare.

În cadrul acestui dosar, reclamantul a invocat în apărare excepția de nelegalitate a Ordinului Ministrului Justiției nr. 100 din 3 februarie 2005 cu privire la dispozițiile referitoare la poziția reclamantului și transformarea funcției de grefier analist programator în cadrul Curții de Apel Alba - Iulia în funcția de grefier III, începând cu data de 1 ianuarie 2005, precum și excepția de nelegalitate a dispozițiilor din Anexa 1 poziția 7 la Ordinul ministrului Justiției nr. 610/2005. În completarea cererii sale, reclamantul a invocat și excepția de nelegalitate a dispozițiilor care se referă la persoana sa din următoarele acte administrative emise de președintele Curții de Apel Alba - Iulia: Decizia nr. 173/2005, Decizia nr. 260/2005, Decizia nr. 357/2005, Decizia nr. 188/2006, Decizia nr. 336/2006, Decizia nr 23/2007, Decizia nr. 118/2008, Decizia nr. 431/2008, Decizia nr. 299/2009 și Decizia nr. 91/2010.

În motivarea excepției invocate, reclamantul a susținut că actele administrative atacate sunt nelegale, fiind emise cu încălcarea prevederilor Legii nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, statul de funcții și de personal al curților de apel. 2. Soluția instanței de fond Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat încheierea din ședința publică de la 8 aprilie 2013, prin care a respins excepția de nelegalitate invocată de reclamant, constatând că sunt legale actele administrative atacate pe calea excepției de nelegalitate.

Legalitatea Ordinului ministrului Justiției nr. 100/2005 prin care postul ocupat de reclamant de grefier analist programator a fost transformat în post de grefier cu studii superioare juridice a fost constatată de instanța de fond în raport cu dispozițiile Legii nr. 567/2004, reținându-se că, pentru ocuparea funcției de informatician erau necesare studii superioare de specialitate în domeniu: informatic, automatic, cibernetic, matematic, electronic sau electrotehnic, iar reclamantul nu avea niciuna din aceste specializări. Instanța de fond a constatat legalitatea acestui ordin și în raport cu Hotărârea Plenului C.S.M.

nr. 159 din 24 septembrie 2004 de aprobare a Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești și cu Legea nr. 24/2000, reținându-se că, prin măsurile dispuse, nu au fost afectate raporturile juridice născute anterior acestei reglementări, deoarece funcțiile aprobate au fost stabilite pe baza analizei referatelor și propunerilor conducerii instanței, în funcție de necesitățile de personal auxiliar și pentru o bună funcționare a instanței și nici nu au fost încălcate prevederile legale referitoare legale referitoare la promovarea personalului auxiliar, a grefierilor și a personalului IT. Legalitatea Ordinului ministrului Justiției nr. 610/C/2005, Anexa nr. 1, poziția nr. 7, poziția grefier - Ț.A.

a fost constatată de asemenea de instanța de fiind, cu motivarea că numele incomplet al reclamantului nu poate afecta legalitatea actului, cu atât mai mult cu cât nu s-a susținut că nu ar viza o altă persoană. Fiind contestată legalitatea celor două ordine, s-a considerat că nu se mai impune examinarea legalității actelor administrative întocmite în baza acestora, respectiv a deciziilor emise de președintele Curții de Apel Alba - Iulia. 3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs reclamantul Ț.A.N., solicitând ca, în temeiul dispozițiilor art. 304, 304 1 , 312 C. proc. civ., art. 4 și 18 din Legea nr. 554/2004, să se dispună modificarea încheierii atacate, în sensul admiterii excepției de nelegalitate, astfel cum a fost formulată și completată.

În primul motiv de recurs s-a susținut că instanța de fond nu a analizat excepția de nelegalitate și în raport cu susținerea recurentului - reclamant privind inexistența Ordinului ministrului Justiției nr. 100/2005, ca sancțiune pentru că nu a fost publicat sau adus la cunoștința persoanelor față de care urma să-și producă efectele, dat fiind că nu face parte din categoria de acte normative prevăzute expres și limitativ de lege ca fiind exceptate de la publicare.

În cel de-al doilea motiv de recurs s-a susținut că nu a fost analizată nici susținerea privind încălcarea principiului neretroactivității actelor administrative, reținându-se în mod greșit legalitatea Ordinului ministrului Justiției nr. 100/2005, în condițiile în care a fost emis la data de 3 februarie 2005 și produce efecte de la 1 ianuarie 2005, iar măsura de înlăturare a recurentului - reclamant din funcția de specialitate informatică a fost dispusă serviciului de personal fără emiterea unei decizii scrisă și înscrisă în carnetul de muncă la 1 februarie 2005, anterior emiterii ordinului atacat. Recurentul - reclamant a învederat că încălcarea principiului neretroactivității are drept consecință nelegalitatea actului administrativ care încalcă acest principiu.

În ultimul motiv de recurs s-a susținut că instanța de fond nu a analizat, conform dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 554/2004, legalitatea operațiunii administrative care a stat la baza emiterii Ordinului ministrului Justiției nr. 100/2005, respectiv a adresei din 2005 emisă de Curtea de Apel Alba - Iulia cu fraudarea legii, deoarece a aplicat dispozițiile legale care îi conferă dreptul de a propune modificarea numărului de posturi sau transformarea lor, dar nu cu bună - credință în scopul pentru care i-a fost acordat acest drept, ci pentru a-l înlătura pe recurentul - reclamant din funcția de specialitate informatică ocupată în mod legal de către acesta și de a încadra alte persoane în funcții similare, solicitând și ocupând prin concurs 3 posturi de specialitate informatică în anul 2005. În dezvoltarea acestei critici, recurentul a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut apărările intimaților privind neîndeplinirea de către acesta a condițiilor pentru ocuparea funcției de specialitate informatică, motivând că acestea sunt neîntemeiate față de dispozițiile art. 91 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 și că exced analizării excepției de nelegalitate, fiind aspecte care vizează fondul cauzei.

Astfel, s-a arătat că este greșită concluzia primei instanțe că recurentul - reclamant ar fi îndeplinit atribuții specifice funcției de grefier și că acesta nu ar fi fost de bună - credință, datorită utilizării noțiunii de grefier pentru a-și denumi funcția în cuprinsul cererii de aprobare a participării sale la examenul organizat în decembrie 2005 pentru promovarea în gradul imediat superior al funcției deținute. În opinia recurentului - reclamant, această împrejurare nu face dovada cunoașterii și acceptării Ordinului ministrului Justiției nr. 100/2005 sau a măsurilor de transformare a postului și de modificare a funcției sale, întrucât menționarea în cererea de participare la examenul de promovare a noțiunii de grefier se datorează faptului că denumirea de „grefier analist programator cu studii superioare” a fost înlocuită prin lege cu aceea de „informatician” (ulterior „grefier, informatician” și apoi „specialist I.T.”).

În consecință, recurentul - reclamant a înțeles să menționeze în cererea sa de participare la examenul de promovare noțiunea de „grefier” în sensul generic de membru al grefei, fără să existe, nici din partea salariatului și nici din partea angajatorului vreo manifestare de voință, adusă la cunoștința celeilalte părți, care să însemne că s-a modificat ori că urmează să se schimbe natura funcției. O astfel de modificare a funcției nu a fost cunoscută de recurentul - reclamant, pentru că nu i-a fost comunicată și în statele de plată s-a menționat salariul corespunzător funcției de „grefier analist programator”, de specialitate informatică. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând actele și lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente: 1. Aspecte de fapt și de drept relevante Prin Ordinul nr. 100/C din 3 februarie 2005 emis de ministrul Justiției s-a dispus la art. I Anexa IV ca, începând cu data de 1 ianuarie 2005, postul de grefier analist programator la Curtea de Apel Alba - Iulia să fie transformat în postul de grefier. Legalitatea acestui ordin a fost corect constată de instanța de fond prin încheierea recurată și în consecință, sunt neîntemeiate criticile formulate de recurent cu privire la soluția de respingere a excepției de nelegalitate invocată în baza dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Ordinul nr. 100/C din 3 februarie 2005 cuprinde o reglementare conformă actelor normative de valoare superioară în baza cărora a fost admis și deci respectă principiul ierarhiei normelor juridice și subordonării față de actele de nivel superior, potrivit dispozițiilor art. 81 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată.

Astfel, cum rezultă din preambulul actului administrativ contestat pe calea excepției de nelegalitate, acesta a fost emis în baza următoarelor dispoziții legale, care nu au fost încălcate prin reglementarea adoptată: - art. 3 alin. (1), art. 91 alin. (2) și art. 96 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea; - art. 122 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit cărora statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă, cu avizul conform al C.S.M., prin ordin al ministrului justiției; - H.G. nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției.

Măsura dispusă prin acest ordin cu privire la postul deținut de recurentul - reclamant s-a justificat față de adresa din 14 ianuarie 2005, prin care Curtea de Apel Alba - Iulia a optat pentru transformarea postului de analist programator (cu studii superioare) în post de grefier (cu studii superioare), în raport cu necesarul de personal pentru această categorie de personal, volumul de activitate și calificarea prevăzută de Legea nr. 567/2004, cu începere de la data de 1 ianuarie 2005. Nelegalitatea Ordinului ministrului Justiției nr. 100/C din 3 februarie 2005 pentru nepublicare a fost invocată neîntemeiat de către recurentul - reclamant, întrucât această condiție este prevăzută în art. 11 din Legea nr. 24/2000, republicată, numai pentru intrarea în vigoare a actelor normative, nefiind obligatorie în cazul actelor administrative cu caracter individual cum este ordinul dedus judecății în prezenta cauză, care produce efecte prin comunicarea către subiectele de drept cărora li se adresează măsurile adoptate.

Recurentul - reclamant a avut cunoștință de conținutul ordinului contestat și de transformarea postului de analist programator în postul de grefier cel mai târziu la data de 23 noiembrie 2005, când a formulat cererea de înscriere la examenul de promovare în funcția de grefier gradul II și deci nu există nici un temei rezonabil pentru susținerea sa privind inexistența actului administrativ datorită nepublicării sau necomunicării acestuia, cum s-a pretins în prezentul recurs. Nelegalitatea Ordinului ministrului Justiției nr. 100/C din 3 februarie 2005 pentru încălcarea principiului neretroactivității actelor administrative a fost invocată de asemenea neîntemeiat, constatându-se că măsurile dispuse prin acest ordin reprezintă acte de executare a Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul I.N.E.C.

Conform art. 3 din această lege, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2005, corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii, astfel că, transformarea postului de grefier analist programator în post de grefier este o consecință a noii reglementări față de calificarea recurentului - reclamant, de absolvent de studii superioare juridice și fără studii superioare de specialitate în domeniul necesar specializării pentru funcția de informatician: informatic, automatic, cibernetic, matematic, electronic sau electrotehnic.

Nelegalitatea Ordinului ministrului Justiției nr. 100/C din 3 februarie 2005 ca o consecință a fraudei prin care se pretinde că ar fi fost emis actul administrativ preparator - adresa din 14 ianuarie 2005 a Curții de Apel Alba - Iulia a fost invocată fără temei în prezenta cauză, al cărei obiect este excepția de nelegalitate, mijloc de apărare care impune analiza actului administrativ în raport cu normele juridice de nivel superior și nu în raport cu actele administrative premergătoare, astfel că, nu sunt incidente dispozițiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, conform cărora, instanța este competentă să se pronunțe și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății.

Față de specificul controlului judecătoresc exercitat asupra legalității actelor administrative pe calea incidentă, a excepției de nelegalitate, se constată că toate aspectele de fapt și de drept expuse în prezentul recurs cu privire la conținutul adresei din 14 ianuarie2005 a Curții de Apel Alba - Iulia nu pot face obiectul judecății, cu atât mai mult cu cât vizează fondul litigiului în care recurentul - reclamant a invocat excepția de nelegalitate. Sesizată exclusiv cu recursul împotriva soluției de respingere a excepției de nelegalitate a Ordinului ministrului Justiției nr. 100/C din 3 februarie 2005, Înalta Curte constată că încheierea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, nefiind motive de casare sau de modificare, astfel că se va dispune respingerea prezentului recurs ca nefondat.

2. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia În baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. din 1865 și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de Ț.A.N.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Ț.N.A.N. împotriva Încheierii din 8 aprilie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 ianuarie 2015.