ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 336/2006

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 18 iunie 2004, reclamanta S.I.F. T. SA Brașov a chemat în judecată pe pârâta SC H.D. SA Sebeș ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea hotărârii A.G.E.A. din 31 mai 2004 a societății pârâte prin care s-a decis vânzarea activelor H.R. și F.Z., cu cheltuieli de judecată. Prin sentința civilă nr. 447 din 31 august 2004, Tribunalul Alba a respins acțiunea reclamantei, cu obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată de 5.000.000 lei. Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia civilă nr. 308 din 10 decembrie 2004 a respins apelul reclamantei, ca nefondat. Împotriva acestei soluții, reclamanta a solicitat, în esență, rejudecarea cauzei întrucât judecata s-a făcut în ședință publică, contrar art. 131 din Legea nr. 31/1990, iar pe fond vânzarea celor două active nu era justificată economic, nefiindu-i acceptată o expertiză.

Recursul reclamantei este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare. Din examinarea probatoriilor administrate în cauză în raport de criticile pe care reclamanta le reiterează prin recursul de față, se constată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ., pentru a conduce la casarea hotărârii atacate. În speță, se constată că susținerea reclamantei privind judecarea cauzei în ședință publică și nu în camera de consiliu conform art. 131 din Legea nr. 31/1990, privind societățile comerciale, nu poate fi primită, întrucât în lege nu este prevăzută o sancțiune legală expresă, iar potrivit art. 105 alin. (2) C. proc. civ., nu s-a făcut dovada unei vătămări suferite de parte în această situație.

De altfel, conform art. 121 C. proc. civ., pronunțarea hotărârii este întotdeauna în ședință publică, iar de principiu, regula în litigiile comerciale este publicitatea acestora. Nici susținerile privind fondul cauzei, nu pot fi primite, întrucât, corect instanțele au reținut că hotărârea A.G.E.A. a cărei nulitate s-a cerut prin acțiune, nu încalcă obiectul de activitate, fiind de natură să redreseze societatea pentru evitarea insolvabilității. În această situație, corect a fost respinsă și cererea de efectuare a unei expertize, cât timp prin hotărâre s-a menționat expres că vânzarea activelor va respecta procedurile legale. Astfel că, devine nerelevantă aprecierea reclamantei că vânzarea de active nu ar fi fost pe deplin justificată economic.

În consecință, recursul reclamantei se privește ca nefondat și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta S.I.F. T. SA Brașov, împotriva deciziei nr. 308 din 10 decembrie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și contencios administrativ, ca nefondat. I revocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 31 ianuarie 2006.