ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3360/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 242/ C din 7 noiembrie 2006, Tribunalul Sibiu, secția comercială și contencios administrativ, a respins acțiunea formulată de reclamanta S.I.F. T. SA BRAȘOV împotriva pârâtei SC C. SA MEDIAȘ. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin hotărârea A.G.E.A. nr. 30 din 11 iulie 2006 s-a finalizat doar procesul de fuziune a celor două societăți și că termenul prevăzut de art. 243 din Legea nr. 31/1990 nu a putut fi respectat ca urmare a faptului că reclamanta a atacat hotărârea de majorare a capitalului social al pârâtei, cauza fiind soluționată irevocabil prin decizia nr. 5976/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta S.I.F. T. SA și prin decizia nr. 48/ A din 30 martie 2007, Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondat, apelul, a obligat reclamanta să plătească pârâtei suma de 2500 lei cheltuieli de judecată în apel. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că hotărârea nu este lovită de nulitate față de dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990 care prevăd că cererea împotriva hotărârii adunării generale se judecă în camera de consiliu, că proiectul de fuziune a fost aprobat prin hotărârea A.G.E.A. din 5 mai 2005 și a fost publicat în Monitorul Oficial, iar această hotărâre de aprobare a fuziunii din 5 iulie 2005 nu a fost atacată de către reclamantă, că nu s-au încălcat dispozițiile art. 241, 243 , 244 din Legea nr. 31/1990, dispozițiile Legii nr. 247/2004 și ale Regulamentului nr. 1/2006 al C.N.V.M.

Împotriva acestei decizii în termenul legal prevăzut de art. 301 C. proc. civ., a formulat recurs reclamanta S.I.F. T. SA invocând dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat în principal admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Alba Iulia, iar în subsidiar modificarea hotărârii în sensul admiterii apelului și pe cale de consecință admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. În dezvoltarea motivelor de recurs s-a susținut, în esență, că cererea de anulare a hotărârii se judecă în camera de consiliu însă în conformitate cu art. 121 alin. (3) C. proc. civ., hotărârea se pronunță în ședință publică sub sancțiunea nulității, că instanța de apel a aplicat și interpretat greșit dispozițiile art. 224 din Legea nr. 297/2004, Regulamentului nr. 1/2006 al C.N.V.M.

(anexa 18) și art. 243 din Legea nr. 31/1990 că hotărârea a fost dată cu interpretarea eronată a dispozițiilor art. 241 și 244 din Legea nr. 31/1990 republicată privitoare la modalitatea de stabilire a raportului de schimb al acțiunilor între acționarii celor două societăți și că proba cu expertiză contabilă era pertinentă și utilă cauzei. Intimata-pârâtă SC C. SA MEDIAȘ a formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Recursul este nefondat. Motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., nu este incident în cauză. Potrivit art. 105 alin. (2) C. proc. civ., actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se declară nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor.

Textul, care reprezintă dreptul comun în materia nulității actelor de procedură impune îndeplinirea cumulativă a condițiilor enumerate, instanței de judecată revenindu-i facultatea de a aprecia asupra existenței vătămării și implicit asupra caracterului de neînlăturat al acesteia. În cauză reclamanta nu a făcut dovada unei vătămări, sub forma unui prejudiciu patrimonial sau prin încălcarea altor drepturi procesuale recunoscute părții în cadrul procesului, prin nerespectarea cerințelor art. 121 alin. (3) C. proc. civ., de natură a atrage nulitatea hotărârii. Motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este nefondat întrucât instanța de apel a aplicat și interpretat corect dispozițiile art. 224 din Legea nr. 297/2004 și Regulamentului nr. 1/2006 al C.N.V.M.

(anexa 18) prin raportare la faza fuziunii și având în vedere că proiectul de fuziune a fost aprobat prin hotărârea A.G.E.A. din 5 mai 2005 și nu a fost atacat de către reclamantă, iar după publicarea lui în Monitorul Oficial nu a fost atacat cu opoziție în condițiile art. 62 din Legea nr. 31/1990. Se reține, de asemenea, că Legea nr. 297/2004 și anexa 18 din Regulamentul nr. 1/2006 al C.N.V.M. nu sancționează cu nulitatea hotărârea adunării generale în cazul nedepunerii acelor documente. Nu este întemeiat nici motivul de nelegalitate ce vizează aplicarea dispozițiilor art. 241 și 244 din Legea nr. 31/1990 deoarece așa cum corect a reținut și instanța de apel situația financiar-contabilă la 31 mai 2005 a intimatei a fost stabilită printr-o expertiză contabilă realizată de SC A. SRL SIBIU ce a fost aprobată de A.G.E.A.

din 11 iulie 2006 conform ordinei de zi publicată în Monitorul Oficial, expertiză ce a determinat raportul de schimb al acțiunilor. Critica ce vizează utilitatea expertizei contabile nu este susceptibilă de a fi încadrată în vreunul din cazurile de casare sau de modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Acestea se circumscriu aspectelor de netemeinicie și nu de nelegalitate a hotărârii atacate încât nu pot fi cenzurate în recurs. În ceea ce privește aplicarea și interpretarea dispozițiilor art. 246 din Legea nr. 31/1990 s-a reținut în mod corect pe de o parte că acest termen nu a fost încălcat din culpa intimatei, ci ca urmare a faptului că reclamanta a atacat hotărârea de majorare a capitalului social luată de pârâtă și pe de altă parte că termenul este de recomandare și nu poate atrage nulitatea hotărârii.

Pentru aceste considerente în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat. În temeiul dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., se va obliga recurenta-reclamantă S.I.F. T. SA BRAȘOV la plata sumei de 8.061,30 lei cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă SC C. SA MEDIAȘ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta S.I.F. T. BRAȘOV împotriva deciziei nr. 48/ A din 30 martie 2007 a Curții de Apel Alba – Iulia, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Obligă recurenta-reclamantă a plata sumei de 8.061,30 lei cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă SC C. SA MEDIAȘ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2007.