ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2824/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 20 ianuarie 2004, reclamanta S.I.F. T., a chemat în judecată pârâta SC S. SA, solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se dispună anularea pct. 3 al hotărârii A.G.A. a societății pârâte din data de 11 decembrie 2003, referitoare la aprobarea vânzării de active. În susținerea cererii reclamanta a arătat că este acționar al pârâtei și deține 30,93 % din capitalul social al acesteia și că reprezentantul său a participat la lucrările ședinței A.G.A. a pârâtei din data de 11 decembrie 2003 și a notat contra hotărârii A.G.A., pentru că sunt contrare legii și că nu această ședință a fost aprobată cu votul acționarului majoritar B.I.

vânzarea unor active ale pârâtei în condițiile propuse de acesta, cu încălcarea flagrantă a intereselor societății, a dispozițiilor legale și ale actului constitutiv al societății. De asemenea se susține că și convocarea A.G.A. s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale în materie. Prin sentința civilă nr. 396 din 6 februarie 2004, Tribunalul Sibiu a respins acțiunea ca inadmisibilă motivat de faptul că reclamanta nu a respectat dispozițiile art. 131 pct. 4 din Legea nr. 31/1990, în sensul că nu a făcut dovada calității sale procesuale active prin depunerea unei acțiuni, iar în cazul în care acțiunile societății sunt emise în formă dematerializată, dovada se face cu certificatul de acționar prevăzut de art. 97 din Legea nr. 31/1990.

Împotriva acestei soluții a promovat apel reclamanta arătând că potrivit copiei extras din registrul acționarilor de la SC M. SA are calitate procesuală în cauză. Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 158 din 24 mai 2003, a constatat calitatea de acționar al reclamantei și în temeiul dispozițiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ., a admis apelul, a anulat hotărârea atacată și a reținut cauza pentru evocarea fondului litigiului. În evocarea fondului, instanțele de control judiciar prin decizia civilă nr. 206 din 25 iunie 2004 a respins acțiunea ca nefondată. Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că în cauză au fost respectate atât termenul de convocare de cel puțin 15 zile cerut imperativ de lege.

De asemenea s-a precizat că ordinea de zi cuprinde mențiuni clare cu privire la problemele ce vor fi supuse aprobării, acționarul convocat fiind în măsură să se documenteze în deplină cunoștință de cauză. Spre deosebire de reclamantă care nu a depus acte în dovedirea valorii bunurilor supuse vânzării, societatea pârâtă a probat prin raportul depus la dosar că valoarea reală a fost stabilită de un expert evaluator la cererea S.I.F. T. SA, potrivit adresei nr. 328 din 14 ianuarie 2004. Cum expertul a identificat și stabilit prețul de circulație al bunurilor, potrivit practicilor și standardelor A.N.E. criticile formulate nu pot fi luate în considerație. Reclamanta S.I.F. T. a declarat recurs în termen și legal timbrat criticile vizând aspecte de nelegalitate invocând ca temei legal dispozițiile art. 304 pct. 5, 8, 9 și 10 C. proc.

civ. Se susține că au fost încălcate dispozițiile art. 131 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 apelul fiind soluționat în ședință publică și nu în camera de consiliu. Se mai susține că intimata – pârâtă a declarat recurs împotriva deciziei nr. 158 din 24 mai 2004, iar instanța de apel trebuia să înainteze recursul declarat către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării, de a cărei rezolvare depindea soluția pe fond și nu să pronunțe decizia nr. 206 din 25 iunie 2004. Se critică și modul în care s-au interpretat dispozițiile art. 117 din Legea nr. 31/1990, coroborate cu art. 107 – 108 din O.U.G. nr. 28/2002. Astfel fiind vorba de o hotărâre cu efecte modificatoare ale actului constitutiv convocarea potrivit legii trebuia să cuprindă textul integral al propunerilor.

SC S. SA este o societate deținută public și se supune prevederilor specifice dispozițiilor speciale ale O.U.G. nr. 28/2002, respectiv art. 99 și 1000, prin care se interzice acționarului majoritar ca prin votul său să ignore drepturile și interesele societății și ale celorlalți acționari, concretizate în vânzarea acțiunilor la prețurile cele mai avantajoase cu plata imediată și cu folosirea acestor sume în scopul societății, aceasta fiind și propunerea S.I.F. T. SA făcută prin reprezentantul său în A.G.A. Prețul subevaluat de vânzare a acțiunilor și a modalității de vânzare constituie, susține recurenta, motiv de nulitate a hotărârii A.G.A. vânzarea trebuind să aibă loc prin licitație publică și nu prin negociere directă.

Pârâta SC S. SA Sibiu a declarat recurs, criticile vizând aspecte de nelegalitate vizate de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Se susține că în mod eronat instanța de apel a considerat că reclamanta are calitate procesuală activă, având în vedere că nu și-a dovedit calitatea de acționar întrucât nu este proprietarul acțiunilor fiind doar mandatarul persoanelor fizice care sunt titularele acțiunilor schimbate prin cupoanele de privatizare. De asemenea se susține că au fost încălcate dispozițiile art. 274 C. proc. civ., întrucât instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată deși pe fond acțiunea a fost respinsă. Recursul S.I.F. T. este fondat. Din criticile formulate, instanța reține că justificate cele privind modul cum s-a făcut convocarea adunării generale a acționarilor.

Astfel potrivit art. 117 din Legea nr. 31/1990 coroborate cu art. 107 – 108 din O.U.G. nr. 28/2003, convocarea ședinței adunării generale se face prin publicarea convocatorului cu cel puțin 15 zile înainte de data ținerii acestei ședințe. În speță, convocatorul, așa cum rezultă din actele dosarului, nu a fost publicat conform legii, ci a fost expediat prin fax, fără a fi încunoștințați toți acționarii despre lucrările A.G.A. De asemenea sunt justificate și criticile privind modul cum a fost comunicat convocatorul prin omiterea menționării explicite a tuturor problemelor care fac obiectul dezbaterii adunării întrucât vânzarea unor active conduce la modificarea actului constitutiv, situație în care potrivit art. 117 alin. (7) și alin. (8) din Legea nr. 31/1990, precum și art. 107 – 108 din O.U.G.

nr. 2/2002 se impunea ca, convocatorul să cuprindă textul integral al propunerilor. Celelalte critici formulate urmează a fi înlăturate întrucât nu s-au produs dovezi privind modul abuziv al acționarului majoritar, a prețului subevaluat al acțiunilor propuse spre vânzare. Cu privire la faptul că soluția instanței de apel a fost dată în ședință publică, se reține că dispozițiile art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990 face referire la judecarea cererii de anulare la fond și nu asupra căilor de atac. Justificat instanța de apel, nu a înaintat Înaltei Curți recursul declarat, împotriva deciziei civile nr. 158 din 24 mai 2004, prin care s-a anulat hotărârea instanței fond, întrucât această decizie este în fapt o dispoziție a instanței în vederea pregătirii judecății fondului, căile de atac deschise împotriva ei urmând a fi exercitate o dată cu soluționarea pe fond a apelului, adică la momentul la care instanța sesizată se va dezinvesti.

Recursul pârâtei apare nefondat. Așa cum rezultă din înscrisurile anexate respectiv copie extras din registrul acționarilor deținut de SC M. SA, reclamanta are calitatea de acționar, deținând 30,93 % din capitalul social, susținerile privind calitatea de mandatar al persoanelor fizice neavând suport legal. Cu privire la cheltuielile de judecată, față de soluția pronunțată în recurs, criticile au rămas fără obiect. În aceste condiții văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul recurentei S.I.F. T. SA Brașov, modifică decizia civilă 206 din 25 iunie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia și în evocarea fondului admite acțiunea, dispune anularea punctului trei al hotărârii A.G.A. din 11 octombrie 2003, referitoare la vânzarea de active. Respinge ca nefondat recursul declarat de SC S. SA Sibiu, împotriva deciziilor 158 din 24 mai 2004 și 206 din 25 iunie 2004 ale Curții de Apel Alba. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 13 mai 2005.