ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2824/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 20 ianuarie 2004, reclamanta S.I.F. T., a chemat în judecată pârâta SC S. SA,

solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se dispună anularea pct. 3

al hotărârii A.G.A. a societății pârâte din data de 11 decembrie 2003, referitoare

la aprobarea vânzării de active.

În susținerea cererii reclamanta a

arătat că este acționar al pârâtei și deține 30,93 % din capitalul social al

acesteia și că reprezentantul său a participat la lucrările ședinței A.G.A. a

pârâtei din data de 11 decembrie 2003 și a notat contra hotărârii A.G.A.,

pentru că sunt contrare legii și că nu această ședință a fost aprobată cu votul

acționarului majoritar B.I. vânzarea unor active ale pârâtei în condițiile

propuse de acesta, cu încălcarea flagrantă a intereselor societății, a

dispozițiilor legale și ale actului constitutiv al societății.

De asemenea se susține că și

convocarea A.G.A. s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale în materie.

Prin sentința civilă nr. 396 din 6

februarie 2004, Tribunalul Sibiu a respins acțiunea ca inadmisibilă motivat de

faptul că reclamanta nu a respectat dispozițiile art. 131 pct. 4 din Legea nr. 31/1990,

în sensul că nu a făcut dovada calității sale procesuale active prin depunerea

unei acțiuni, iar în cazul în care acțiunile societății sunt emise în formă

dematerializată, dovada se face cu certificatul de acționar prevăzut de art. 97

din Legea nr. 31/1990.

Împotriva acestei soluții a promovat

apel reclamanta arătând că potrivit copiei extras din registrul acționarilor de

la SC M. SA are calitate procesuală în cauză.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 158 din 24

mai 2003, a constatat calitatea de acționar al reclamantei și în temeiul

dispozițiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ., a admis apelul, a anulat

hotărârea atacată și a reținut cauza pentru evocarea fondului litigiului.

În evocarea fondului, instanțele de

control judiciar prin decizia civilă nr. 206 din 25 iunie 2004 a respins

acțiunea ca nefondată.

Pentru a se pronunța astfel instanța

a reținut că în cauză au fost respectate atât termenul de convocare de cel

puțin 15 zile cerut imperativ de lege. De asemenea s-a precizat că ordinea de

zi cuprinde mențiuni clare cu privire la problemele ce vor fi supuse aprobării,

acționarul convocat fiind în măsură să se documenteze în deplină cunoștință de

cauză.

Spre deosebire de reclamantă care nu

a depus acte în dovedirea valorii bunurilor supuse vânzării, societatea pârâtă

a probat prin raportul depus la dosar că valoarea reală a fost stabilită de un

expert evaluator la cererea S.I.F. T. SA, potrivit adresei nr. 328 din 14

ianuarie 2004.

Cum expertul a identificat și

stabilit prețul de circulație al bunurilor, potrivit practicilor și

standardelor A.N.E. criticile formulate nu pot fi luate în considerație.

Reclamanta S.I.F. T. a declarat

recurs în termen și legal timbrat criticile vizând aspecte de nelegalitate

invocând ca temei legal dispozițiile art. 304 pct. 5, 8, 9 și 10 C. proc. civ.

Se susține că au fost încălcate

dispozițiile art. 131 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 apelul fiind soluționat

în ședință publică și nu în camera de consiliu.

Se mai susține că intimata – pârâtă

a declarat recurs împotriva deciziei nr. 158 din 24 mai 2004, iar instanța de

apel trebuia să înainteze recursul declarat către Înalta Curte de Casație și

Justiție în vederea soluționării, de a cărei rezolvare depindea soluția pe fond

și nu să pronunțe decizia nr. 206 din 25 iunie 2004.

Se critică și modul în care s-au

interpretat dispozițiile art. 117 din Legea nr. 31/1990, coroborate cu art. 107

– 108 din O.U.G. nr. 28/2002.

Astfel fiind vorba de o hotărâre cu

efecte modificatoare ale actului constitutiv convocarea potrivit legii trebuia

să cuprindă textul integral al propunerilor.

SC S. SA este o societate deținută

public și se supune prevederilor specifice dispozițiilor speciale ale O.U.G. nr.

28/2002, respectiv art. 99 și 1000, prin care se interzice acționarului

majoritar ca prin votul său să ignore drepturile și interesele societății și

ale celorlalți acționari, concretizate în vânzarea acțiunilor la prețurile cele

mai avantajoase cu plata imediată și cu folosirea acestor sume în scopul

societății, aceasta fiind și propunerea S.I.F. T. SA făcută prin reprezentantul

său în A.G.A.

Prețul subevaluat de vânzare a

acțiunilor și a modalității de vânzare constituie, susține recurenta, motiv de

nulitate a hotărârii A.G.A. vânzarea trebuind să aibă loc prin licitație

publică și nu prin negociere directă.

Pârâta SC S. SA Sibiu a declarat

recurs, criticile vizând aspecte de nelegalitate vizate de dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

Se susține că în mod eronat instanța

de apel a considerat că reclamanta are calitate procesuală activă, având în

vedere că nu și-a dovedit calitatea de acționar întrucât nu este proprietarul

acțiunilor fiind doar mandatarul persoanelor fizice care sunt titularele

acțiunilor schimbate prin cupoanele de privatizare.

De asemenea se susține că au fost

încălcate dispozițiile art. 274 C. proc. civ., întrucât instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra cheltuielilor de judecată deși pe fond acțiunea a fost

respinsă.

Recursul S.I.F. T. este fondat.

Din criticile formulate, instanța

reține că justificate cele privind modul cum s-a făcut convocarea adunării

generale a acționarilor.

Astfel potrivit art. 117 din Legea nr.

31/1990 coroborate cu art. 107 – 108 din O.U.G. nr. 28/2003, convocarea

ședinței adunării generale se face prin publicarea convocatorului cu cel puțin

15 zile înainte de data ținerii acestei ședințe.

În speță, convocatorul, așa cum

rezultă din actele dosarului, nu a fost publicat conform legii, ci a fost

expediat prin fax, fără a fi încunoștințați toți acționarii despre lucrările A.G.A.

De asemenea sunt justificate și

criticile privind modul cum a fost comunicat convocatorul prin omiterea

menționării explicite a tuturor problemelor care fac obiectul dezbaterii

adunării întrucât vânzarea unor active conduce la modificarea actului

constitutiv, situație în care potrivit art. 117 alin. (7) și alin. (8) din

Legea nr. 31/1990, precum și art. 107 – 108 din O.U.G. nr. 2/2002 se impunea

ca, convocatorul să cuprindă textul integral al propunerilor.

Celelalte critici formulate urmează

a fi înlăturate întrucât nu s-au produs dovezi privind modul abuziv al acționarului

majoritar, a prețului subevaluat al acțiunilor propuse spre vânzare.

Cu privire la faptul că soluția

instanței de apel a fost dată în ședință publică, se reține că dispozițiile art.

132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990 face referire la judecarea cererii de

anulare la fond și nu asupra căilor de atac.

Justificat instanța de apel, nu a

înaintat Înaltei Curți recursul declarat, împotriva deciziei civile nr. 158 din

24 mai 2004, prin care s-a anulat hotărârea instanței fond, întrucât această

decizie este în fapt o dispoziție a instanței în vederea pregătirii judecății

fondului, căile de atac deschise împotriva ei urmând a fi exercitate o dată cu

soluționarea pe fond a apelului, adică la momentul la care instanța sesizată se

va dezinvesti.

Recursul pârâtei apare nefondat.

Așa cum rezultă din înscrisurile

anexate respectiv copie extras din registrul acționarilor deținut de SC M. SA,

reclamanta are calitatea de acționar, deținând 30,93 % din capitalul social,

susținerile privind calitatea de mandatar al persoanelor fizice neavând suport

legal.

Cu privire la cheltuielile de

judecată, față de soluția pronunțată în recurs, criticile au rămas fără obiect.

În aceste condiții văzând

dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul recurentei S.I.F. T.

SA Brașov, modifică decizia civilă 206 din 25 iunie 2004 a Curții de Apel Alba

Iulia și în evocarea fondului admite acțiunea, dispune anularea punctului trei

al hotărârii A.G.A. din 11 octombrie 2003, referitoare la vânzarea de active.

Respinge ca nefondat recursul

declarat de SC S. SA Sibiu, împotriva deciziilor 158 din 24 mai 2004 și 206 din

25 iunie 2004 ale Curții de Apel Alba.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 13 mai 2005.