ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.12.2004

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5495/2004

HOTĂRÂRE
10.12.2004
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5495/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

data de 22 iulie 2003, reclamanta A.V.A.S. București, fostă A.P.A.P.S.

București, a chemat în judecată pe pârâtul S.M., în calitate de cumpărător al

acțiunilor SC A.A. SA, solicitând instanței ca prin hotărârea care se va

pronunța pârâtul să fie obligat:

- la executarea obligației

asumate prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni din 19 mai 2000,

modificat și completat de actul adițional din 11 octombrie 2000 la cap. 8 pct. 8.6

lit. c), respectiv asigurarea plății datoriilor SC A.A. SA către F.P.S. și

anume, suma de 1.950.000.000 lei reprezentând 300.000.000 lei fonduri

restructurare ce trebuie restituite A.P.A.P.S. conform convenției de

restructurare nr. 136 din 30 martie 1994 și 1.500.000.000 lei, reprezentând

fonduri restructurare ce trebuie restituite A.P.A.P.S., conform convenției de

restructurare nr. 940 din 15 decembrie 1995;

- la plata daunelor

cominatorii de 1.000.000.000 lei pe zi de întârziere de la data rămânerii

definitive a hotărârii judecătorești.

În motivarea acțiunii reclamanta

a invocat contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni din 19 mai 2000 încheiat

de părți, prin care s-a vândut pârâtului 92,3086% din capitalul social al SC A.A.

SA, respectiv clauza 8.6 lit. c) din contract, prin care cumpărătorul s-a

obligat să asigure plata datoriilor restante către F.P.S.

Tribunalul Alba, prin

sentința nr. 1205/ CA din 23 octombrie 2003 a respins acțiunea reclamantei.

Prima instanță a reținut în

considerentele sentinței că pârâtul nu poate fi obligat la plata sumelor

pretinse de reclamantă întrucât acesta a cesionat pachetul de acțiuni către

cesionarul S.J.S.K., care s-a obligat să preia toate drepturile și obligațiile

ca urmare a dobândirii calității de debitor în contractul de vânzare-cumpărare din

19 mai 2000.

Sentința a fost confirmată

de Curtea de Apel Alba Iulia, care prin decizia nr. 173/ A din 31 mai 2004 a

respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta A.V.A.S.

Analizând criticile din apel

ce vizau nerespectarea obligației contractuale asumate de către pârât prin

contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni și care dădea dreptul la dezdăunare

reclamantei, instanța de apel a reținut în considerentele deciziei că obligația

stipulată în contract reprezintă o obligație de a face, intuitu personae,

nesusceptibilă de executare silită și că în speță nu pot fi aplicate

dispozițiile art. 1077 C. civ.

Împotriva acestei decizii, a

declarat recurs reclamanta A.V.A.S. București care a invocat motivele de

nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., solicitând ca în

fond, după admiterea recursului să fie modificate hotărârile atacate și admisă

acțiunea astfel cum a fost formulată.

Recurenta a formulat

următoarele critici:

interpretat greșit legea precum și materialul probator existent în cauză,

ignorând dispozițiile art. 969 C. civ. Pe de altă parte chiar dacă debitul

datorat nu era determinat expres în clauza contractuală acesta a fost dovedit

prin înscrisurile depuse la dosar.

faptul că pârâtul nu a executat întocmai și cu bună-credință obligațiile

contractuale.

Recursul reclamantei este

nefondat.

Din analiza actelor și

lucrărilor dosarului rezultă că între reclamanta F.P.S. București (în prezent A.V.A.S.

București) și S.M. s-au statornicit raporturi contractuale derivând din

achiziționarea de acțiuni ale SC A.A. SA de către pârât, în baza contractul de

vânzare-cumpărare de acțiuni din 19 mai 2000 aflat la dosarul instanței de

fond, încheiat între F.P.S. și S.M.

La capitolul 8 pct. 8.8.3.

din contractul respectiv, părțile au convenit ca în situația în care

cumpărătorul va transmite către o terță persoană unul sau mai multe active,

inclusiv terenuri ale societății comerciale, terțul cumpărător va fi direct

răspunzător față de vânzător, respectiv față de F.P.S., pentru îndeplinirea

obligațiilor de investiții destinate executării programului de conformare

corespunzător activelor respective.

La contractul de mai sus s-a

încheiat ulterior un act adițional privind cesionarea de către S.M. a unui

număr de 1.427.331 acțiuni către S.J.S.K., actul adițional fiind semnat la 11

octombrie 2000 de către F.P.S., direcția teritorială Alba la rubrica vânzător.

În aceste împrejurări,

corect instanța de apel a reținut că nu sunt aplicabile prevederile art. 1077 C.

civ. S-a reținut de asemenea corect în hotărârea recurată că daunele

cominatorii pot fi acordate numai în cazul obligațiilor de „a face”

susceptibile de a fi duse la îndeplinire prin executare silită și nu în cazul

obligației intuitu personae, în care caz creditorul nu poate decât să treacă la

desființarea contractului datorită neexecutării culpabile din partea

debitorului.

Așadar criticile recurentei

sunt nefondate și în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

recursul se va respinge.

Respinge ca nefondat

recursul declarat de reclamanta A.V.A.S., împotriva deciziei nr. 173/ A din 31

mai 2004, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de

contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 10 decembrie 2004.

Sursă