ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2671/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2671/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 21 mai 2019
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba la data de 29.05.2017 sub dosar nr. x/2017 reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta CURTEA DE APEL ALBA IULIA a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună: obligarea pârâtei să aplice Decizia nr. 9022/2013 a Curții de Apel Cluj, respectiv aceea că Sentința administrativă numărul 13040/CAF/2012 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul numărul x/2012,este menținută în întregime, fiind definitivă și irevocabilă investită cu titlu executoriu, în conformitate cu prevederile art. 18, alin. (3) din Legea 554/2004, aprobarea cuantumului despăgubirilor materiale și morale care urmează să le formuleze ulterior, despăgubiri care au fost cauzate de neaplicarea de către pârâtă a Deciziei 9022/2013.
Hotărârea instanței de fond
Prin Sentința Administrativă nr. 4323/CAF/2017 pronunțată la data de 15 noiembrie 2017 de Tribunalul Alba, secția a II -a civilă, de contencios administrativ Fiscal și de Insolvență, a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Alba Iulia.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 7 C. proc. civ.
Hotărârea supusă revizuirii
Prin Decizia nr. 1987/2018 pronunțată la data de 27 martie 2018, în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 4323/2017 pronunțată de Tribunalul Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ fiscal și insolvență în dosarul nr. x/2017.
Hotărârea care se pretinde că este contrară Deciziei nr. 1987/2018 din 27 martie 2018
Prin decizia civilă nr. 9022/2013 pronunțată la data de 25 septembrie 2013, în dosarul nr. x/2012, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 13040 pronunțată în data de 14.12.2012 în dosarul nr. x/2012 al Tribunalului Alba, pe care o menține în întregime. (astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de îndreptare a erorii materiale pronunțată la data de 02 octombrie 2013 în dosarul nr. x/2012).
Calea de atac exercitată în cauză
Prin cererea transmisă prin poștă la data de 04.10.2018 și înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 09.10.2018, revizuientul A. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 1987/2018 din data de 27 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2017, invocând dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
A susținut revizuentul, în esență, că această decizie este potrivnică primei hotărâri, respectiv deciziei civile nr. 9022/2013 emisă în dosarul nr. x/2012, " care este autoritate de lucru judecat și care a fost emisă pentru soluționarea litigiului dintre părți".
Prin Decizia nr. 9022/2013 emisă în dosarul nr. x/2012, instanța de judecată Curtea de Apel Cluj a hotărât că" Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1.751 din 4 martie 2913 pronunțată în dosarul nr. x/2012 al Tribunalului Alba, pe care o menține în întregime."
Menționează revizuientuzl că, în baza Deciziei nr. 9022/2013 emisă în dosarul nr. x/2012, sentința civilă nr. x/2012 emisă în dosarul nr. x/2012 prin dispozitivul stabilit " În baza art. 27 alin. (1) din O.U.G. nr. 137/2000, dispune restabilirea situației anterioare, în sensul acordării în favoarea reclamantului a sporului de instanță de 7% începând cu data de 03.01.2008 și până la apariția Legii 330/2009" a fost învestită ca definitivă și irevocabilă și a fost depusă ca probă la dosarul nr. x/2017. Legalitatea Deciziei nr. 9022/2013 emisă în dosarul nr. x/2012 ca autoritate de lucru judecată este probată de Decizia nr. 468/20.01.2014 emisă în dosarul nr. x/2013. Ulterior, pârâta a solicitat completarea dispozitivului Deciziei nr. 9022/2013, instanța de judecată Curtea de Apel Cluj a stabilit prin Decizia nr. 579/22.01.2014 emisă în dosarul nr. x/2013 că " admite recursul declarat de Curtea de Apel Alba Iulia împotriva sentinței civile nr. 13040/14.12.2012 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2012, pe care o modifică în sensul că respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia".
Prin Hotărârea civilă nr. 1987/27.03.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2017 de către instanța de judecată Curtea de Apel Alba Iulia, instanța de recurs " a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 4323/2017 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2017", respectiv a respins acțiunea reclamantului privind solicitarea acestuia adresată intimatei Curtea de Apel Alba Iulia de a pune în aplicare Decizia nr. 9022/25.09.2013 emisă în dosarul nr. x/2012.
Revizuientul susține că Hotărârea civilă nr. 1987/27.03.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2017 este potrivnică primei hotărâri-Decizia nr. 9022/2013 emisă în dosarul nr. x/2012 care este autoritate de lucru judecat și care a fost emisă pentru soluționarea litigiului dintre părți.
Apărările formulate în cauză
Intimata Curtea de Apel Alba Iulia nu a formulat întâmpinare, ci Note, în cadrul cărora a solicitat respingerea cererii de revizuire, în primul rând, ca tardiv formulată și apoi, ca inadmisibilă.
Soluția Înaltei Curți cu privire la cererea de revizuire
Argumente de fapt și de drept relevante
Înainte de a analiza pe fond cererea de revizuire, respectiv sub aspectul admisibilității sale și al faptelor pe care se întemeiază, instanța va verifica dacă a fost respectat termenul legal de promovare a prezentei cereri de revizuire, ca și condiție de exercitare a acestei căi extraordinare de atac, sens în care, constată următoarele:
Revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare și nedevolutivă, prin care partea interesată poate cere instanței care a pronunțat hotărârea atacată să-și desființeze propria hotărâre, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege și să procedeze la o nouă judecată.
Prin cererea de revizuire formulată, revizuentul A. a invocat motivul de revizuire prev. de art. 509 alin. (1) pct. 8 noul C. proc. civ., în conformitate cu care revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Potrivit art. 511 (1) C. proc. civ.: Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti:
în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
Potrivit art. 181 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:
când termenul se socotește pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare;
când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Potrivit art. 182 alin. (1) din C. proc. civ. termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Din interpretarea logico-juridică a acestor dispoziții rezultă că în cazul termenului de o lună termenul se împlinește în ziua corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă.
Așadar, în ceea ce privește momentul de la care începe să curgă termenul de revizuire pentru contrarietate de hotărâri, art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. prevede că termenul de o lună începe să curgă "de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri."
Fiind vorba de o hotărâre dată în recurs, definitivă, singura dată obiectivă ce se impune a fi avută în vedere în calcularea termenului de o lună, avută în vedere și de legiuitor în conținutul textul de lege sus enunțat, este data pronunțării deciziei instanței de recurs.
Potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ. "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."
În speță, Decizia nr. 1987/2018 a fost pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de Contencios administartiv și Fiscal în dosarul nr. x/2017, la data de 27 martie 2018, așa încât formularea unei cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 punctul 8 din C. proc. civ., la data de 04 octombrie 2018, data poștei, ce rezultă din conținutul ștampilei aplicată pe plicul de expediere, atașat la dosar, depășește termenul legal de o lună, calculat conform art. 181 din același cod, aplicabil în cauză.
Obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților.
Așadar, Înalta Curte reține că Decizia nr. 1987/2018 din 27 martie 2018 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în recurs în dosarul nr. x/2017, este definitivă de la data pronunțării, respectiv de la data de 27.03.2018, în conformitate cu dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 5 și art. 634 alin. (2) C. proc. civ., astfel că, termenul de exercitare a acestei căi extraordinare de atac, de 1 lună de la data rămânerii definitive a hotărârii, s-a împlinit la data de 27.04.2018, aceasta fiind ultima zi în care partea mai putea formula cererea de revizuire.
Prin urmare, depunerea cererii de revizuire la data de 04.10.2018 (conform ștampilei aplicate pe plicul de expediere - dosar) apare ca fiind făcută cu depășirea termenului de o lună de la data rămânerii definitive a Deciziei nr. 1987/2018 termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a mai exercita calea de atac.
Cum revizuentul nu a pretins și nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea în termen a căii extraordinare de atac, printr-o împrejurare mai presus de voința sa, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor legale sancționatorii sus-menționate, respingând cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., ca tardiv formulată.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A., ca tardivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1987/2018 din 27 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, ca tardivă.
Cu recurs la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 mai 2019.