ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 761/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 761/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Iași,
reclamanta
R.A.J.A.C.
Iași a chemat
în
judecată pe
pârâții:
Primăria Iași, Consiliul Local al Municipiului Iași și primarul Municipiului
Iași, solicitând ca aceștia să fie obligați să-i plătească suma de 79.766,69
lei, cu titlul de preț neachitat, suma de 27.878,82 lei, cu titlu de penalități
și suma de 3.405,11 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Secția comercială a
Tribunalului Iași, prin sentința civilă nr. 154/E, pronunțată la data de 18
ianuarie 2007, a respins, ca inadmisibilă, excepția privind nelegalitatea
Hotărârii Consiliului Județean Iași nr. 28/2000, invocată de pârâți; a respins,
ca neîntemeiată, excepția litispendenței invocată pârâți; a admis excepția
lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local Iași și lipsa
capacității de folosință a Primăriei Iași; a admis acțiunea formulată de
reclamantă, în contradictoriu cu primarul Municipiului Iași, pe care l-a
obligat să plătească reclamantei suma de 79.766,69 lei, reprezentând diferență
preț, conform facturii din 30 septembrie 2003; suma de 27.878,82 lei,
reprezentând penalități aferente facturii din 31 august 2003 și suma de
3.405,11 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Spre a hotărî astfel,
tribunalul a reținut, cu referire la excepții, că excepția de nelegalitate a
unui act administrativ poate fi invocată doar pentru actele administrative
emise după data intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, respectiv 7 ianuarie
2005; că obiectul Dosarului nr. 13143/99/2006 diferă de cel al dosarului dedus
prezentei judecăți; că în contractul invocat de reclamantă nu este parte
Consiliul Local Iași, iar primăria nu reprezintă o instituție distinctă,
capabilă de a-și asuma drepturi și obligații, neavând capacitate procesuală de
folosință. În ce privește fondul cauzei, prima instanță a reținut că între
reclamanta R.A.J.A.C. Iași și pârâtul primarul Municipiului Iași, ca
reprezentant al primăriei, s-a încheiat
contractul din 15 martie 2002, în baza căruia
reclamanta se obliga să furnizeze apă potabilă industrială, să evacueze apele
uzate și meteorice și să epureze apele uzate și că primăria nu a achitat, în
întregime, factura aferentă lunii septembrie, datorând, potrivit art. 969, 970
și 1361 C. civ., diferența de preț neachitată, iar, potrivit art. 1082 C. civ.,
în raport cu art. 6 din menționatul contract, pentru neachitarea facturii în
termen de 30 de zile de la înmânarea acesteia, majorări de 0,2 % pentru fiecare
zi de întârziere.
Secția de contencios
administrativ și fiscal a Curții de Apel Iași a respins, ca tardiv, recursul
formulat de primarul Municipiului Iași și Primăria Iași împotriva sentinței
tribunalului, în partea referitoare la respingerea, ca inadmisibilă, a
excepției privind
nelegalitatea
Hotărârii Consiliului Județean Iași nr. 28/2000, invocată de pârâți, și a
trimis dosarul secției comerciale, a acestei instanțe, în vederea soluționării
apelului declarat împotriva sentinței nr. 154/E din 18 ianuarie 2007, care a
respins apelul, ca nefondat, prin
decizia nr. 64, pronunțată la data de 4 iunie
2007, casată prin Decizia nr. 214, pronunțată la data de 29 ianuarie 2008 de secția
comercială, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, urmare a recursului
formulat de apelant împotriva deciziei instanței de apel, cu consecința
trimiterii cauzei pentru rejudecare, motivat de nepronunțarea instanței de apel
pe excepția
lipsei
calității procesuale pasive, invocată de
apelantul pârât prin motivele de apel.
Instanța de
trimitere, prin
decizia
nr. 16,
pronunțată
la data de
2 martie 2009 a respins
excepția
lipsei
calității procesuale pasive a primarului Municipiului Iași, iar, pe fond, a
respins apelul pe care acesta l-a formulat în cauză, ca nefondat.
Pentru a pronunța
această decizie, în rejudecare, instanța de apel a reținut, cu referire la
excepția
lipsei calității
procesuale pasive, că, în mod corect, prima instanță a reținut că primarul Municipiului
Iași, în calitate de reprezentant al Municipiului Iași, are calitate procesuală
pasivă, contractul dintre
R.A.J.A.C. Iași și Primăria Municipiului Iași, ca
structură funcțională cu activitate permanentă, fiind semnat de acesta ca
reprezentant legal al
unității administrativ - teritoriale.
În ce privește fondul
cauzei, instanța de control a reținut că
Municipiul Iași, în calitate de beneficiar al
serviciilor de alimentare cu apă potabilă și canalizare, datorează reclamantei
prețul aprobat de
Consiliul
Județean Iași și penalități, conform art. 6 din contractul părților, aspectele
invocate în apărare, neputând constitui temei al refuzului de plată.
Împotriva acestei din
urmă decizii a formulat recurs apelantul pârât,
primarul Municipiului Iași, fără a
indica temeiul de drept al cererii sale.
În motivarea
recursului s-a arătat, în esență, că instanța de apel a dat o greșită
soluționare
excepției
lipsei
calității procesuale pasive a primarului și fondului cauzei, întrucât
pretențiile deduse judecății nu au temei legal sau contractual, critici care
pot fi încadrate, cu aplicarea dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ.,
în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Intimata a solicitat,
prin întâmpinarea formulată în cauză, respingerea recursului și menținerea ca
legală și temeinică a Deciziei civile nr. 16 din 2 martie 2009, pronunțată de
Curtea de Apel Iași, întrucât la data încheierii contractului de furnizare din 2002,
cât și la data acționării în judecată,
Municipiul Iași era înregistrat la finanțele
locale sub denumirea de
Primăria
Iași, iar, conform prevederilor Legii nr. 215/2001, primarul este
reprezentantul legal al unității administrativ - teritoriale; că prețul ce face
obiectul prezentei judecăți a fost achitat la data de 3 ianuarie 2008, iar
contractul din 1 ianuarie 1995 a fost reactualizat în 2002.
Recursul este
nefondat.
Cum contractul în
litigiu, invocat prin cererea introductivă, este încheiat de
Primăria Municipiului
Iași, ca beneficiară a serviciilor contractate și semnat de primar și cum,
potrivit art. 21 din
Legea
nr. 215/2001, municipiul este persoană juridică de drept public, cu capacitate
juridică deplină și patrimoniu propriu, iar primăria, instituție publică cu
activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile
Consiliului Local,
care îl include și pe primar ca organ executiv al administrației publice locale
și ca reprezentant legal al
unității administrativ - teritoriale
- acesta fiind cel
care exercită drepturile și asigură îndeplinirea obligațiilor ce revin
acesteia,
în
calitate de persoană juridică - se constată că, în mod corect, instanța de
control judiciar a apreciat că Primarul Municipiului Iași are legitimare
procesuală în cauză, știut fiind că raportul de drept procesual se leagă
valabil între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material
dedus judecății, ca și din existența unei legături de conexitate cu un astfel
de raport.
Este de observat că
ipoteza pronunțării unei hotărâri lipsite de temei legal, invocată de recurent,
nu se justifică, față de prevederile legale ce au fundamentat soluția admiterii
pretențiilor reclamantei, iar lipsa temeiului contractual nu poate fi reținută,
atât timp cât serviciile ce constituie obiectul contractului au fost prestate,
iar obligația de plată a acestora nu a fost îndeplinită în totalitate, la
termenul convenit, inducând astfel aplicarea art. 6 din acest act juridic - cum
cu justețe a reținut instanța de apel, aspecte ce înlătură incidența motivului
prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Așa fiind, în temeiul
art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul
declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de
pârâtul
primarul
Municipiului Iași,
împotriva Deciziei Curții de Apel Iași nr. 16 din 2 martie 2009
, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
24
februarie
2010.