CASE OF BURMYCH AND OTHERS v. UKRAINE - [Romanian Translation] summary by the European Institute of Romania
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list (Art. 37) Striking out applications-{general};(Art. 37-1) Striking out applications;(Art. 37-1-c) Continued examination not justified
CASE OF BURMYCH AND OTHERS v. UKRAINE - [Romanian Translation] summary by the European Institute of Romania (CtEDO, 2017)
Tradus și revizuit de IE
R
(
www.ier.
ro
)
CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI
Notă de informare privind jurisprudența Curții nr. 211
Octombrie 2017
Burmych și alții împotriva Ucrainei (scoatere de pe rol) (M
C)
-
46852/13, 47786/13, 54125/13 ș.a.
Hotărârea din 12.10.2017
(MC)
Art. 4
6
Hotărâr
e
-pilot
Repartizarea răspunderii între Curte și Comitetul de Miniștri în ceea ce privește
neexecutarea unei hotăr
âri-pi
lot
Art. 3
7
Art. 37-1
Scoatere de pe rol
Continuarea examinării cauzelor care își au originea într
-
o problemă sistemică
identificată în cauza
Yuriy Nikolayevich Ivanov împotriva Ucrainei
:
scoatere de pe rol
În fapt
-
Primii cinci reclamanți fac parte
dintr-un grup de 12143 de cereri similare pendinte
în fața Curții. Acestea își au originea în problema identificată în hotărârea
-pilot
Yuriy
Nikolayevich Ivanov împotriva Ucrainei
(40450/04, 15 octombrie 2009,
Notă de informare
nr. 123
)
, și anume o problemă sistemică de neexecutare sau de executare tardivă a
deciziilor judiciare interne, combinată cu absența căilor de atac interne efective cu privire
la aceste disfuncționalități.
În drept
– Art. 46
a)
Considerații prelimina
re
La baza acestor cereri se află repartiția competențel
or stabilite
de Convenție între, pe de o parte, Curte, a cărei funcție este „de a asigura respectarea
angajamentelor care rezultă pentru înaltele părți contractante din (...) Convenție din
Protocoalele acesteia” și, pe de altă parte, Comitetul de Miniștri, care supraveghează
executarea hotărârilor definitive ale Curții.
Modul de a concepe această repartizare a responsabilităților a evoluat luându
-se în
considerare jurisprudența Curții și în special creșterea numărului de încălcări structurale
și sistemice ale Convenției. Curtea a introdus procedura hotărârii
-
pilot pentru a face față
fenomenului cererilor repetitive care decurg din aceste încălcări. În prezent se dovedește
neces
ar să se precizeze de către Curte unde se situează responsabilitățile atunci când
trebuie soluționate problemele care decurg din neexecutarea unei hotărâri
-pilo
t.
Deși a trecut un interval de timp important de la pronunțarea hotărârii
-pilot
Ivanov
în
octombrie 2009, guvernul ucrainian încă nu a pus în aplicare măsurile generale necesare
−
2
−
care pot remedia cauzele profunde ale problemei sistemice și nici nu a creat o cale de atac
efectivă care să garanteze o reparație pentru toate victimele la nivel i
ntern. Neadoptarea
într-
o perioadă îndelungată de către statul pârât a măsurilor generale corespunzătoare a
determinat Curtea să adopte o practică constâ
nd în a trata cauzele de tip
Ivanov
în cadrul
unei proceduri prescurtate, simplificate și accelerate pentru a emite hotărâri și decizii de
scoatere de pe rol grupate, care se limitează, în esență, la o declarație de încălcare și la
acordarea unei satisfacții echitabile. Cu toate acestea, acest lucru nu a avut un impact
semnificativ asupra problemei sistemic
e globale și nu a produs progrese evidente în plus
în procedura de executare.
De la introducerea primelor cereri în 1999, Curtea a primit în jur de 29 000 de cereri de
tip
Ivanov
, dintre care 14 430 au fost examinate de diferite form
ațiuni judiciare ale Curții.
Totuși, 12 143 din aceste cereri, majoritatea introduse în perioada 2013
-
2017, sunt încă
în așteptarea unei examinări judiciare. Conform datelor pe care guvernul le
-a furnizat
Comitetului de Miniștrii, în prezent sunt în jur de 1
20 000 de deținători
de decizii judicia
re
neexecutate în Ucraina.
Dacă Curtea examinează în mod identic sau similar prezentele cereri și toate celelalte
cereri de același tip, aceasta va fi invariabil confruntată cu perspectiva unui număr
crescând de reclamanți
ucraineni care
i se adresează pentru a obține o soluționare. Aceasta
riscă să devină un element din sistemul ucrainian de executare a deciz
iilor de justiție și să
se substituie autorităților ucrainene. Această sarcină este incompatibilă cu rolul subsidiar
pe care se cons
ideră că îi are de îndeplinit Curtea în temeiul art. 1 și 19 din Convenție și
aceasta era în opoziție directă cu logica procedurii hotărârii
-
pilot elaborată de Curte.
Aceasta trebuie, deci, să cerceteze cum să acționeze cel mai bine în această situație
res
pectând logica procedurii hotărârii pilot și conformându
-
se principiului subsidiarității
care susține acest raționament. Curtea trebuie, în special, să determine dacă este necesar
să acționeze ca mecanism pentru indemnizații pentru numeroasele cereri repet
itive
introduse în fața acesteia după adoptarea unei hotărâri pilot sau a unei hotărâri de
principiu a cărei executare trebuie supravegheată de Comitetul de Miniștri.
b)
Obiectul și scopul procedurii hotărârii
-pilo
t
: Procedura hotărârii
-pilot a fost conce
put
ă
ca răspuns la creșterea sarcinii de lucru a Curții cauzată de o serie de cauze rezultate din
aceeași disfuncție structurală sau sistemică și pentru a garanta eficacitatea pe termen lung
a mecanismului Convenției. Dublul scop al acestei proceduri este,
pe de o parte, de a
reduce amenințarea pentru buna funcționare a sistemului Convenției și, pe de altă parte,
să faciliteze rezoluția cea mai rapidă și cea mai eficace a unei disfuncții constatate în
protejarea drepturilor care decurg din Convenție în ordinea juridică internă. Integrând în
procesul executării hotărârii pilot interesele tuturor celorlalte victime actuale sau potențiale
ale problemei sistemice identificate, obiectivul procedurii în cauză este să aducă o reparație
adecvată pentru toate victimele actuale sau potențiale ale acestei disfuncții precum și
reclamantului din cauza-pilot.
Hotărârea
-pilot
Ivanov
în mod clar nu a atins acest obiectiv. Cauzele care se înscriu pe
linia cauzei
Ivanov
reprezintă aproape o treime din totalitatea cererilor rep
etitive pen
dinte
în fața Curții, iar volumul de cauze a continuat să crească în ciuda măsurilor luate și a
îndrumărilor oferite. Nu ar fi nimic de câștigat și nu s
-
ar servi mai bine justiția prin
repetarea acelorași concluzii într
-
o serie lungă de cauze asemănătoare, ci ar împovăra
resursele Curții și ar crește și mai mult numărul deja considerabil de cauze aflate pe rol.
Doar printr-
o soluție durabilă pentru cauza fundamentală a problemei, adoptată în cadrul
procedurii de executare, se poate răspunde adecvat situației actuale.
c)
În ceea ce privește problema dacă, având în vedere art. 19 și art. 46 d
in Convenție, se
justifică continuarea examinării cererilor de tip Ivanov
. Sarcina de a pronunța continuu
decizii individuale în cauze în care nu se mai ridică nicio întrebare legată de Convenție nu
poate trece drept compatibilă cu sarcina principală a Curții în temeiul art
. 19. Un astfel de
demers judiciar nu contribuie nici în mod util, nici într-
o altă manieră semnificativă la
−
3
−
consolidarea protecției drepturilor omului în temeiul Convenției. Este timpul să fie redefinit
rolul Curții în situațiile în care statul pârât nu a adoptat măsuri generale de remediere într
-
un termen rezonabil, precum și consecințele care rezultă din aceast
a având în vedere art.
46 din C
onvenție
.
Repartizarea sarcinilor între Curte și Comitetul de Miniștri este clară. Curtea poate ajuta
statul pârât să își îndeplinească obligațiile în privința art. 46 urmărind să indice tipul de
măsuri pe care acesta le
-
ar putea lua pentru a pune capăt un
ei probleme sistemice
identificate. Însă, Comitetului de Miniștri îi revine sarcina de a supraveghea executarea
hotărârii și de a se asigura că statul se achită de obligația sa juridică ce decurge din art.
46, în special prin adoptarea de măsuri generale de reparație pe care le poate solicita
hotărârea
-
pilot în scopul unei reparații pentru toate celelalte victime, actuale sau
potențiale, ale deficienței sistemice constatate.
Situația cu care s
-a confruntat Curtea în cauzele de tip
Ivanov
rezultă din executa
rea
ineficientă a hotărârii definitive a Curții, care solicită adoptarea unor măsuri generale sub
supravegherea Comitetului de Miniștri pentru a elimina cauza profundă a unei probleme
sistemice care generează continuu noi cereri adresate Curții. Dificultățile în cauză sunt
fundamental de ordin financiar și politic, iar rezolvarea acestora nu intră în competența
Curții în temeiul Convenției. Statului pârât și Comitetului de Min
iștri le revine sarcina de a
veghea ca hotărârea
-pilot
Ivanov
să fie deplin pusă în aplicare și ca, în afară de măsurile
generale necesare pentru a trata cauza profundă a problemei, reclamanții beneficiază de
o reparație adecvată la nivel intern, în special de un mecanism prin care să li se ofere o
reparație pentru încălcarea Convenției identificată de către Curte, reparație care să aibă
același rol ca acordarea unei indemnizații în temeiul art. 41 din Convenție.
d)
Concluzie
Problemele juridice pe care le ridică, în temeiul Convenției, neexecutarea
îndelungată a deciziilor judecătorești în Ucraina au fost deja rezolvate de către Curte în
hotărârea
-pilot
Ivanov
. Curtea și
-
a îndeplinit astfel misiunea definită la art. 19 din
Convenție. Prezenta cauză și toate cele 12 143 cereri similare pendinte în fața Curții,
precum și cererile similare
care ar putea fi depuse la Curte în viitor, sunt inseparabile de
procedura de executare a hotărârii
-
pilot. Rezolvarea acestora, inclusiv măsurile individuale
de reparație, trebuie să fie înglobate în măsurile generale de executare pe care statul pârât
treb
uie să le pună în aplicare sub supravegherea Comitetului de Miniștri. În consecință,
toate aceste cauze trebuie tratate în cadrul procedurii de executare și notificate
Comitetului de Miniștri în calitatea sa de organ care are în sistemul Convenției
respons
abilitatea de a veghea ca tuturor persoanelor afectate de problema sistemică
constatată într
-
o hotărâ
re
-
pilot să li se facă dreptate și să li se ofere reparație.
Ținând seama de competențele Curții și de cele ale Comitetului de Miniștri în temeiul art.
19
și 46 din Convenție, Curtea nu poate decât să concluzioneze că nu există nicio utilitate,
din punctul de vedere al obiectivelor Convenției, în a continua examinarea acestor cauze
conform practicii adoptate până în prezent.
Articolul 37: Interesele reclaman
ților și ale tuturor celorlalte victime actuale sau potențiale
ale problemei sistemice în cauză sunt protejate mai adecvat în cadrul procedurii de
executare. Astfel, obiectivele Convenției nu sunt servite cel mai bine dacă aceasta continuă
să examineze cau
zele de tip
Ivanov
; prin urmare, continuarea examinării acestei cauze nu
se justifică în sensul art. 37
lit. c).
Capetele de cerere ridicate în aceste cereri trebuie să fie rezolvate în cadrul măsurilor
generale cerute de executarea hotărârii
-pilot
Ivanov
, în special stabilirea unei reparații
adecvate și suficiente pentru încălcările Convenției constatate în această hot
ărâre, măsuri
care sunt supuse supravegherii Comitetului de Miniștri. În consecință, respectarea
drepturilor omului în sensul art. 37 § 1
in fine
nu solicită continuarea examinării cererilor
în cauză din punct de vedere al reparației individuale. În plus, cauza nu ridică probleme
importante -
altele decât cele deja clarificate în diferitele etape ale procedurii hotărârii
-
−
4
−
pilot - privind ma
i general obligațiile pe care trebuie să le îndeplinească statele
contractante în domeniu. Dimpotrivă, interesul general al funcționării adecvate și eficiente
a sistemului Convenției militează în favoarea abordării stabilite de Curte în aceste cereri.
Concluzie
: scoatere de pe rol (zece voturi pentru și șapte împotrivă).
(Cu privire la chestiunea hotărârilor
-pilot în general, a se vedea
Broniowski împotriva
Poloniei
[MC], 31443/96, 22 iunie 2004,
Notă
de informare nr.
65
)
© Consiliul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului
prezentul rezumat nu obligă Curtea.
Redactat de grefă,
Click aici pentru a accesa
Note de informare privind jurispr
udenț
a