CASE OF ȘTEFAN-GABRIEL MOCANU AND OTHERS v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania

CASE OF ȘTEFAN-GABRIEL MOCANU AND OTHERS v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania (CtEDO, 2023)

Tradus și revizuit de IER

(

http://ier.gov.ro/

)

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECȚIA A PATRA

CAUZA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII

ÎMPOTRIVA ROMÂNIE

I

(Cererea nr.

34323/21 și alte 8 –

a se vedea lista din anexă)

HOTĂRÂRE

Art. 46 • Forța obligatorie și executarea hotărârilor • Art. 46 nu constituie un obstacol în calea

examinării de către Curte a cererilor nr. 34323/21 și 34900/21 • Concluziile Înaltei Curți privind

neregularitatea rechizitoriului, anularea actelor de urmărire penală, excluderea tuturor probelor

examinate și restituirea cauzei la organele de urmărire penală constituie „noi elemente” în ceea ce

privește hotărârea

Mocanu și alții împotriva României

(MC), care trebuie examinate de Curte în

prezenta cauză

Art. 2

și

a

rt. 3 (procedural) • Anchetă efectivă • Ineficacitatea anchetei efectuate după pronunțarea

hotărârii

Mocanu și alții

, care nu a respectat cerințele care decurg din Convenție, ceea ce a dus la

anularea anumitor acte de procedură și excluderea unor pro

be, impunând astfel

–

la mai mult de treizeci

de ani de la deschiderea anchetei inițiale – deschiderea unei noi anchete • Anchetă cu lacune și

deficiențe care au afectat calitatea acesteia și au compromis capacitatea autorităților, pe de o parte, de

a sta

bili dacă utilizarea forței a fost sau nu justificată și, pe de altă parte, de a identifica responsabilii

pentru aceste evenimente precum și, dacă este cazul, de a

-

i pedepsi • Interesele de a participa la anchetă

insuficient protejate • Lipsa unei plângeri penale separate nu este de natură să afecteze statutul de

persoane vătămate al reclamanților și depunerea unei astfel de cereri ar fi modificat în mod semnificativ

desfășurarea anchetei deschise din oficiu

Pregătită de grefă Nu obligă Curtea.

STRASBOURG

12 decembrie 2023

Hotărârea va rămâne definitivă în condițiile prevăzute la art.

44 § 2 din

Convenție. Poate suferi modificări de formă.

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

În cauza Ștefan

-

Gabriel Mocanu și alții împotriva României

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într

-o

cameră compusă din:

Gabriele Kucsko-Stadlmaye

r

, președinte

,

Faris Vehabović

,

Branko Lubarda

,

Armen Harutyunyan

,

Ana Maria Guerra Martins,

Anne Louise Bormann,

Sebastian Rădulețu

, judecător

i

,

ș

i Andrea Tamietti,

grefier de secție

,

Având în vedere cererile (nr.

34323/21 și alte 8) introduse de reclamanții

ale căror nume și informații sunt incluse în tabelul din anexă („reclamanții”)

,

Având în vedere decizia de a aduce prezentele cereri la cunoștința

Guvernului român („Guvernul”)

,

Având în vedere observațiile părților

,

După ce a deliberat în camera de consiliu, la 21 noiembrie 2023,

pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată:

INTRODUCE

RE

le vătămate

sau de avânzii

cauză ai persoanelor vătămate în timpul represiunii manifestațiilor

antiguvernamentale care au avut loc

în București în iunie 1990, se referă la

acuzații privind lipsa unei anchete efective. Sunt în cauză art. 2 și/sau art. 3

din Convenție (aspect procedural).

ÎN FAPT

2.

Informațiile referitoare la reclamanți sunt incluse în tabelul atașat la

anexă.

3.

Guvernul a fost reprezentat de agentul său guvernamental, doamna O.F.

Ezer, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

I. EVENIMENT

ELE

DIN 13,

14 ȘI 15 IUNIE 1990

principale pri

vind represiunea manifestațiilor guvernamentale

care a avut loc în România între 13-

15 iunie 1990 sunt descrise în hotărârea

Mocanu și alții împotriva României

[(MC), nr. 10865/09 și alte 2, pct. 14

-49,

55-72, CEDO 2014 (extrase)].

5.

La scurt timp după căderea regimului comunist, în primele luni ale

anului 1990, Piața Universității, loc simbolic al luptei împotriva fostului

regim totalitar, a devenit un loc de întâlnire pentru membrii mai multor

asociații care intenționau să protesteze. În special, alegerea președintelui

1

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

republicii a dat naștere la mai multe manifestații maraton neautorizate

(cincizeci și două de zile) în aceeași piață. Manifestanții, majoritatea

nonviolenți, cereau excluderea din viața politică a personalităților care

fuseseră la putere în timpul regimului totalitar, o televiziune independentă

politic, identificarea persoanelor responsabile pentru represiunea armată din

decembrie 1989 și demisia conducătorilor aflați la putere. În aprilie 1990,

anumiți protestatari au fost arestați de poliție pentru manifestație neautorizată,

dar au fost eliberați câteva zile mai târziu, ca urmare a reacției unei părți a

populației care a decis să se alăture manifestanților. În mai 1990, au avut loc

alegerile prezidențiale și parlamentare, iar mișcarea de protest a continuat în

Piața Universității (

Mocanu și alți

i

, citată anterior, pct. 23

-32).

6.

La 11 iunie 1990, Guvernul nou instalat a decis să ia măsuri pentru a se

degaja Piața Universității și, la 13 iunie 1990, forțele de ordine au atacat cu

brutalitate manifestanții, reținând 263 de persoane (manifestanți sau studenți

care nu participaseră la manifestații). Muncitorii unei uzine s

-au îndreptat

atunci în masă către Piața Universității pentru a ajuta forțele de ordine să îi

aresteze pe manifestanți și, potrivit rezoluției parchetului, emisă la 16

septembrie 1998, aceștia au acționat haotic și brutal, au lovit la întâmplare,

fără să facă distincție între manifestanți și simpli trecători. În plus, la sediul

Ministerului de Interne, unde între 4 000 și 5 000 de manifestanți încercuiseră

clădirea, au fost trase focuri de armă spre tavanul sălilor de către militarii

aflați în interiorul sediului, și trei persoane au fost ucise de gloanțele care au

ricoșat (inclusiv domnul Velicu

-

Valentin Mocanu, soțul reclamantei din

cauza Mocanu și alții sus

-

menționată și tatăl reclamanților din cererile nr.

34323/21 și nr. 34900/21). Alte persoane au fost bătute și reținute de forțele

de ordine la s

ediul televiziunii publice, care era protejată de un important

dispozitiv militar. Nu s-

au înregistrat persoane vătămate din partea

militarilor, care au tras 1466 de cartușe în acea zi (

Mocanu și alții

, citată

anterior, pct. 33-46).

14 iunie 1990, mii de mineri provenind în cea mai mare parte

dintr-

o regiune minieră au fost conduși în convoaie la București pentru a lua parte

la represiunea manifestanților. Aceștia au fost invitați de preșe

dintele român

din acea perioadă să preia controlul Pieței Universității și să o apere împotriva

manifestanților, ceea ce au făcut pe parcursul orelor următoare. Aceste

violențe au făcut peste o mie de persoane vătămate, ale căror nume sunt

incluse într-o l

istă atașată la o rezoluție care a fost emisă la 29 aprilie 2008 de

către Secția Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație. Din actele autorităților interne reiese că 467 de persoane s

-au

prezentat la spital între 13 și 15 iunie 1990 la ora 6 dimineața ca urmare a

violențelor comise. Printre acestea, 112 au fost internate pentru îngrijiri

medicale, și au fost înregistrate 5 decese. În plus, forțele de ordine au recurs

la violență excesivă împotriva a 574 de manifestanți și a alt

or persoane

reținute și arestate (

Mocanu și alții

, citată anterior, pct. 60

-81).

2

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

II.

CERCETAREA PENALĂ

A.

Desfășurarea cercetării penale, astfel cum a fost expusă de Curte în

cauza

Mocanu și alți

i

8.

Informațiile relevante cu privire la desfășurarea cercetării până la 2

octombrie 2013 sunt prezentate în hotărârea

Mocanu și alții

(citată anterior,

pct. 82-

189). După cum a constatat Curtea în hotărârea respectivă, cercetarea

penală a fost deschisă din oficiu în urma evenimentelor în cauză. Inițial,

aceasta privea uciderea prin împușcare a domnului Velicu

-Valentin Mocanu

și a altor persoane, precum și relele tratamente la care au fost supuse alte

persoane în aceleași circumstanțe. Inițial, cercetarea a fost împărțită în câteva

sute de dosare separate, care în 1997 au fost conexate într-

o singură cauză,

care a fost ulterior împărțită de mai multe ori în patru, două și apoi trei dosare.

Din rezoluția din 14 octombrie 1999 a Ș

efului

Secției

Parchetelor Militare a

Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție

(care în 2003 a devenit

Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare „Înalta Curte”)

reiese clar că scopul urmăririi a fost, de asemenea, acela de a identifica toate

persoanele vătămate ale represiunii din perioada în cauză (a se vedea

Mocan

u

și alții

, citată anterior, pct. 109

-

10). La nivel național, au fost deschise mai

multe dosare referitoare la una și aceeași cercetare.

a ultimelor informații de care dispune Curtea (2

octombrie 2013), urmărirea era încă în curs de desfășurare în ceea ce privește

faptele referitoare la doamna Mocanu (

Mocanu și alții

,

citată anterior, pct.

124), și, prin urmare, se desfășura de mai bine de douăzeci și trei de ani, adică

la mai mult de nouăsprezece ani de la ratificarea Convenției de către România

(20 iunie 1994). Între 1997 și începutul anului 2008, ancheta fusese condusă

de

Secția Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de

Justiție

(inclusiv partea privind-o pe doamna Mocanu, pentru care parchetul

ordinar și

-

a declinat competența la 6 iunie 2013) și, în opinia Curții, au existat

semne de întrebare serioase în ceea ce privește obiectivitatea și imparțialitatea

anchetel

or pe care procurorii militari au fost solicitați să le realizeze (

ibidem,

pct. 334).

10.

De asemenea, Curtea a constatat, pe de o parte, că ancheta fusese

marcată de perioade importante de inactivitate (nu s

-a înregistrat niciun

progres semnificativ din 20 iunie 1994, dată la care Convenția a intrat în

vigoare în ceea ce privește România, până la 20 octombrie 1997, dată la care

a început conexarea numeroaselor dosare care se înscriau în același context

factual), pe

de altă parte, că nu

s

-

a realizat nicio măsură de cercetare cu priv

ire

la plângerile persoanelor agresate la sediul televiziunii publice până la 16

septembrie 1998 și, în sfârșit, că singurele acte de procedură efectuate în

legătură cu plângerea doamnei Mo

canu de la ultima trimitere la parchet la 17

decembrie 2007 au fost o rezoluție de încetare a urmăririi penale, pronunțată

la 6 iunie 2013 cu privire la doi inculpați care decedaseră între timp, și două

3

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

declarații de declinare a competenței emise la 30 aprilie 2009 și, respectiv, 6

iunie 2013 (

Mocanu și alții

, citată anterior, pct. 338

-341).

11.

Autoritățile naționale înseși au constatat numeroase deficiențe în

ancheta respectivă, pe care ancheta ulterioară nu a reușit să le remedieze

(ibid., pct. 342-343).

În ceea ce privește cercetările efectuate în privința

violențelor săvârșite împotriva numeroșilor manifestanți și a altor persoane

prezente întâmplător la locul represiunii, acestea s

-

au încheiat cu o rezoluți

e

de scoatere de sub urmărire penală, dispusă la 17 iunie 2009 și confirmată

prin hotărârea Înaltei Curți din 9 martie 2011, fără ca instanțele să fi reușit să

stabilească circumstanțele relelor tratamente pe care mai multe persoane au

afirmat că le

-au suf

erit în incinta televiziunii publice, această parte a cauzei

fiind închisă ca urmare a prescripției răspunderii penale (ibid., pct. 344

-346).

12.

De asemenea, Curtea a constatat că autoritățile responsabile cu

anchet

a nu au luat toate măsurile care ar fi permis în mod rezonabil

identificarea și pedepsirea persoanelor responsabile pentru evenimentele

incriminate, și că interesele doamnei Mocanu de a participa la cercetare nu au

fost suficient protejate. A concluzionat

că doamna Mocanu nu a beneficiat de

o anchetă efectivă în sensul art. 2 din Convenție și că domnul Stoica a fost

privat de o anchetă efectivă în sensul art. 3 (ibid., pct. 335

-351).

B.

Desfășurarea anchetei după pronunțarea hotărârii

Mocanu și alți

i

1.

Urmărirea penală

13.

După 17 septembrie 2014, data pronunțării hotărârii Mocanu și alții

(citată anterior), au fost efectuate o serie de acte de cercetare:

a) în decembrie 2014, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Î

nalta

Curte (denumit în continuare „Procurorul General”) a dispus ca dosarul penal

24/P/2014 al Parchetului Militar București să fie transferat la Parchetul

Militar de pe lângă Înalta Curte, unde a fost înregistrat sub nr. 47/P/2014 ;

b) în ianuarie 2015,

anularea a trei rezoluții (175/P/2008,

7335/3341/II/2/2009, 7301/3419/11/2/2009) a fost susținută în fața

Procurorului General de către autoritățile competente;

c) în februarie 2015, Procurorul General a anulat parțial rezoluția

175/P/2008 în ceea ce prive

ște respingerea acuzațiilor de infracțiuni contra

păcii și omenirii și de omor prevăzute de vechiul Cod penal, dispunând

redeschiderea procedurilor cu privire la aceste infracțiuni, și a anulat în

totalitate celelalte două rezoluții menționate la lit.

b)

;

d) în martie 2015, un judecător de cameră preliminară al Înaltei Curți a

confirmat, în dosarul nr. 22/P/2015, o ordonanță a procurorului general

(3/C3/2015);

e) în octombrie 2015, Biroul de urmărire penală și criminalistică de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s

-a desesizat în favoarea Parchetului

Militar de pe lângă Înalta Curte, care a creat un nou dosar (nr. 22/P/2015),

care a fost conexat cu dosarul nr. 47/P/2014 menționat la lit. a

)

;

4

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

f) În perioada octombrie 2015 - mai 2017,

încadrarea juridică a faptelor a

fost schimbată de două ori, iar urmărirea penală a fost prelungită de cinci ori.

2.

Măsuri de instrucție privind reclamanții

Guvernului, înainte de rechizitoriul din 12 iunie 2017, au fost

efectuate măsuri de instrucție privind în mod specific o parte dintre

reclamanți (infra, pct.

1

5

).

Astfel, din informațiile furnizate de statul pârât

reiese că, cu excepția reclamanților din cererile nr. 34323/21 și nr. 34900/21,

în privința cărora actele de instrucție au fost efectuate abia după 4 iunie 2021,

organele de instrucție au luat declarații de la reclamanți și au luat act de

constituirea ac

e

stora ca părți civile (majoritatea dintre ei s

-

au constituit părți

civile între 2016 și 2017) înaintea rechizitoriului din 12 iunie 2017.

[supra, pct.

13

lit. a)], în care toți reclamanții s

-

au constituit părți civile,

Parchetul Militar de pe lângă Înalta Curte a dispus:

a) trimiterea în judecată a paisprezece inculpați pentru infracțiuni contra

umanității [art. 439 alin. 1 lit. a), g) și j) din Codul penal, „C. pen.”, citat

supra, pc

t. 27

]

în legătură cu evenimentele din 1

3-15 iunie 1990

;

b) încetarea urmăririi penale în privința, pe de o parte, a mai multor

inculpați care au decedat în timpul cercetărilor și, pe de altă parte, în privința

inculpaților pentru care nu existau suficiente dovezi de comitere a unei

infracțiuni sau faptele imputate nu erau susținute de probele adunate, precum

și în ceea ce privește inculpații urmăriți penal pentru fapte care nu constituiau

o infracțiune

;

c) disjungerea unei părți din dosar privind un inculpat și un suspect în

vederea trimiterii a

cesteia la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel

București;

d) citarea Ministerului Finanțelor Publice în calitate de parte responsabilă

civilmente; și

e) citarea în fața Înaltei Curți a paisprezece inculpați, a mai multor sute de

părți civile (inclusiv a reclamanților), a Ministerului Finanțelor Publice, a mai

multor sute de persoane vătămate și, după caz, a moștenitorilor acestora, a

reprezentanților persoanelor vătămate sau a moștenitorilor acestora, precu

m

ș

i a mai multor sute de martori.

ocedura în fața Camerei preliminare a Înaltei Curți

16.

Rechizitoriul a fost trimis judecătorului de cameră preliminară de la

Înalta Curte la 14 iulie 2017. În octombrie 2017, acesta a primit o serie de

obiecții preliminare din partea anumitor inculpați, persoane vătămate și părți

responsabile civilmente. În martie 2018, acesta a solicitat Parchetului Militar

de pe lângă Înalta Curte să întocmească o descriere a tuturor cauzelor

5

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

menționate în cadrul urmăririi penale, care să includă în special obiectul

fiecărei cauze, data la care au fost înregistrate și data la care au fost inițiate

procedurile

.

a)

Hotărârea pronunțată de Camera preliminară

o încheiere din 8 mai 2019, judecătorul de cameră preliminară

al Înaltei Curți, în virtutea competențelor care i

-au fost conferite în materie

de legalitate a urmării penale (a se vedea dispozițiile relevante din Codul de

procedură penală, denumit

în continuare C. proc. pen., citate infra, pc

t. 28):

a) a admis în parte cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată

de Parchetul de pe lângă Înalta Curte cu privire la excepția de

neconstituționalitate a dispozițiilor legale care reglementează funcționarea

procurorilor din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție

(dispoziții care au fost abrogate) și a respins ca inadmisibil restul cererii;

b) a ad

mis în parte excepțiile preliminare formulate de șase inculpați și

excepțiile invocate

ex officio

de Camera preliminară; a constatat

neregularitatea rechizitoriului din 12 iunie 2017, întrucât nu îndeplinea

cerințele legale, având în vedere, pe de o parte, lipsa unei rezoluții de începere

a urmăririi penale împotriva a cinci dintre inculpați pentru evenimente care

au avut loc între 11 și 12 iunie 1990 și, pe de altă parte, urmărirea penală

inițiată pentru infracțiuni contra umanității (în special în ceea ce privește

crimele comise împotriva anumitor persoane vătămate) după redeschiderea

procedurii [art. 439 alin. 1 lit. a) C. pen., citat infra, pct.

2

7

]

și, în sfârșit,

deficiențele constatate în expunerea faptelor și în examinarea mijloacelor de

probă;

c) a anulat zece acte de urmărire penală, și anume trei rezoluții care au fost

emise în perioada 2005-

2007 și care se refereau la începerea urmăririi penale

împotriva anumitor inculpați, și șapte ordonanțe emise în perioada 2015

-

2017, unele dintre acestea vizând extinderea urmăririi penale, altele

modificarea încadrării juridice a faptelor și altele trimiterea în judecată a

anumitor inculpați.

n consecință, judecătorul de cameră preliminară a anulat rechizitoriul

și a dispus excluderea tuturor probelor care fuseseră examinate în cadrul

urmăririi penale, precum și anularea mai multor acte de urmărire penală. În

cele din urmă, acesta a retrimis cauza la Parchetul Militar de pe lângă Înalta

Curte.

19.

Pentru a lua această decizie, judecătorul de cameră preliminară s

-a

bazat, printre altele, pe următoarele observații:

a) o parte dintre faptele de care erau acuz

ați unii dintre inculpați avuseseră

deja loc la data precizată de procurori, și anume înainte de perioada 13

-15

iunie 1990, ceea ce pune la îndoială data la care au fost comise unele dintre

faptele de care erau acuzați inculpații;

6

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

b) faptele imputate ca in

fracțiuni contra umanității erau neclare și

echivoce, iar descrierea lor nu conținea informații detaliate referitoare la

fiecare dintre inculpați și nu dezvăluia natura penală a faptelor imputat

e;

c) anumite acte premergătoare urmăririi penale nu aveau dec

ât valoarea

unei simple constatări, deoarece procurorii nu le

-au consemnat în procese-

verbale, așa cum prevedea vechiul Cod de procedură penală, care se aplica în

prezenta cauză, și, prin urmare, nu puteau fi folosite ca probe ;

d) recalificarea faptelor î

n ceea ce privește anumiți inculpați a fost

efectuată într

-

o manieră nelegală și nu s

-

a bazat pe o descriere a faptelor și

circumstanțelor specifice inculpaților în cauză, ci doar pe o simplă enunțare

a dispozițiilor procedurale aplicabile

;

e) toate actele

de urmărire penală (inclusiv strângerea de probe) referitoare

la dosarul nr. 74/P/1998 erau lovite de nulitate absolută în virtutea unei

hotărâri pronunțate în iunie 2008 de Înalta Curte

și nu mai puteau fi folosite

ca temei pentru acuzațiile formulate î

n dosarul nr. 47/P/2014 [supra, pc

t. 13

lit. a)];

f) actele de urmărire penală care fuseseră realizate de procurorul militar

D.V. în timp ce se afla într-

o situație de incompatibilitate legală și care

deveniseră lovite de nulitate absolută în urma unei hotărâri din 23 iunie 200

8

a Înaltei Curți (care a

trimis dosarul nr. 74/P/1998 pentru ca actele respective

să poată fi din nou efectuate într

-

o manieră compatibilă cu dispozițiile C.

proc. pen.), nu au fost regularizate;

g) având în vedere neregulile constatate în descrierea sumară a faptelor și

nerespectarea dreptului la apărare al unora dintre inculpați, precum și

restituirea ulterioară a cauzei la organele de urmărire penală, acestea din urmă

au trebuit să redeschidă ancheta pentru a reface actele de urmărire penală și

pentru a strânge din nou probe, cu respectarea drepturilor inculpaților;

h) organele de urmărire penală și

-

au întemeiat raționamentul juridic pe

supoziții, în timp ce, având în vedere gravitatea lor, faptele de care erau

acuzați inculpații ar fi trebuit să fie stabilite cu certitudine;

i) în timp ce, între 2005 și 2006, organele de urmărire penală au procedat

la audierea a 148 de martori cu ignora

rea dreptului unuia dintre inculpați de

a fi informat imediat cu privire la natura și cauza acuzației aduse împotriva

sa, majoritatea martorilor în cauză nu au fost reaudiați de organele respective

după pronunțarea hotărârii

Mocanu și alții

(citată anteri

o

r) în 2014;

j) după februarie 2015, Parchetul General de pe lângă Înalta Curte nu a

anulat, deși avea posibilitatea de a face acest lucru, rezoluția de neîncepere a

urmăririi penale nr. 1122/P/2007 emisă în 2008 în favoarea unuia dintre

acuzați în legătură cu uciderea a patru persoane vătămate;

k) unele dintre actele de urmărire penală nu au fost motivate, cu încălcarea

dispozițiilor C. proc. pen.

7

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

b)

Contestarea hotărârii pronunțate de camera preliminară

pe lângă Înalta Curte, unul dintre inculpați, mai multe

persoane vătămate și părți civile, precum și anumiți moștenitori, au contestat

pe rând încheierea pronunțată la 8 mai 2019 de către judecătorul de cameră

preliminară de la Înalta Curte.

o încheiere nesusceptibilă de nicio cale de atac din 10

decembrie 2020, Înalta Curte, întrunită într

-un complet format din doi

judecători, a respins contestațiile ca nefondate pentru următoarele motive:

a)

ca răspuns la argumentul parchetului potrivit căruia „se impunea o

concluzie pe fondul cauzei, indiferent dacă autorii prezumați erau sau nu

responsabili penal”, Înalta Curte a subliniat, în primul rând, că rolul

Ministerului Public este de a se asigura că drepturile tuturor părților din cadrul

procedurii penale sunt respectate, astfel încât procedura să se desfășoare în

mod legal, rolul camerei preliminare fiind mai degrabă acela de a acționa ca

un „filtru” în scopul de a sancționa, înainte de judecată, ev

entualele nereguli

comise în cursul urmăririi penale (a se vedea dispozițiile relevante din Codu

l

de procedură penală, citate infra, pc

t.

2

8

).

Criticând apoi dorința exprimată

de reprezentanții parchetului de a vedea pronunțată, cu orice preț, o decizie

asupra temeiniciei acuzațiilor, Înalta Curte a considerat că o asemenea

abordare echivala cu o veritabilă denegare de dreptate și că aceasta constituia

o atingere adus

ă prezumției de nevinovăție precum și dreptului persoanelor

vătămate de a cunoaște adevărul despre evenimentele în cau

ză

;

b) parchetul nu a furnizat o expunere detaliată a faptelor pe care se bazau

acuzațiile cu privire la fiecare dintre inculpați, s

-a limitat la descrierea unor

aspecte generale fără să prezinte într

-

o manieră concretă infracțiunile care li

se imputau și modul în care acestea fuseseră comise, ceea ce făcea imposibilă

orice înțelegere atât a obiectului cauzei cât și a limitelor actului de

sesizare a

autorităților judiciare în privința acestei

a;

c) rechizitoriul nu conținea elementele necesare și obligatorii cu privire la

legătura de cauzalitate dintre, pe de o parte, acțiunile care vizau împiedicarea

manifestațiilor și, pe de altă parte, crimele, violențele și privarea de libertate

a persoanelor vătămate;

d) urmărirea penală referitoare la evenimentele din 11 și 12 iunie 1990 nu

a fost inițiată împotriva anumitor inculpați și nici nu a fost extinsă la aceștia

;

e) două rezoluții de începere a urmăririi penale adoptate de procurori în

2005 și, respectiv, 2007 nu au fost motivate, ceea ce i

-

a privat pe inculpații în

cauză de posibilitatea de a cunoaște, în mod efectiv, acuzațiile care

le

-au fos

t

aduse, și aceasta împotriva cererilor repetate pe care aceștia le

-au formulat

ulterior în acest sens;

f) după martie 2015, parchetul avea obligația de a efectua o urmărire

penală completă, efectivă și echitabilă, cu respectarea garanțiilor procedurale

ale inculpaților, inclusiv prin asigurarea implicări

i efective a acestora în

urmărirea penală;

8

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

g) procedura în ansamblul său nu a fost echitabilă, având în vedere datel

e

respective ale evenimentelor în cauză (1990), începerea urmăririi penale

(2005-

2007), schimbarea încadrării faptelor (2015), extinderea urmăririi

penale la anumiți inculpați (2016) și rechizitoriul (2017);

h) actele de urmărire penală efectuate în dosarul nr. 47/P/2014 [supra, pct.

13

lit. a)], inclusiv cele efectuate de procurorul D.V. în timp ce acesta se afla

într-

o situație de incompatibilitate legală [infra, pct.

19

lit. f)], erau

neregulamentare și, prin urmare, trebuiau refăcute într

-

o manieră care să

respecte legislația în vigoare.

5.

Desfășurarea

anchetei

d

upă

constatarea

neregularității

rechizitoriului

22.

Potrivit Guvernului, la 4 iunie 2021, adică după ce Înalta Cur

te a

pronunțat încheierea din 10 decembrie 2020, dosarul a fost transferat la Secția

Parchetelor Militare de pe lângă Înalta Curte, unde a fost deschisă o anchetă

penală pentru infracțiuni contra umanității [art. 439 alin. (1) lit. a), e), g) și j)

din C. pen., infra, p

c

t. 27

]

. În consecință, rezoluția nr. 1122/P/2007 din 2008

[supra, pct.

19

lit. j)] a fost anulată, urmărirea penală privind dosarul nr.

14/P/2014 [supra, pct.

1

3

,

lit. a)] a fost reluată, au fost examinate probele

inițial anulate, precum și

noi elemente probatorii, iar parchetul a stabilit un

calendar pentru audierile care urmau să aibă loc. Guvernul a subliniat în acest

sens că organele de urmărire penală au fost obligate să adune probe care să

facă lumină asupra situației în ansamblu, și n

u doar asupra aspectelor legate

de reclamanți, întrucât ancheta a vizat modul în care s

-

a desfășurat atacul

generalizat asupra populației civile, împușcăturile care au provocat moartea

mai multor persoane, actele de tortură comise împotriva persoanelor afl

ate î

n

mâinile agenților statului, atentatul la integritatea a peste 1 000 de persoane,

cât și privarea de libertate a acestora, și a implicat peste 1 000 de persoane

vătămate, aproximativ 500 de martori, precum și numeroși experți.

23.

În ceea ce privește reclamanții, din informațiile furnizate de Guvern

reiese că au fost examinate noi probe constând în special în documente scrise,

documente medicale, imagini audio și video și depoziții și că persoanele în

cauză au fost audiate personal, deși reclamantul Cătălin Cuatu (cererea nr.

32936/21) nu a răspuns la citația care i

-

a fost trimisă în acest scop. În plus,

Guvernul a declarat că reclamanții Liliana Dimitriu (cererea nr. 34877/21),

Viorel Frijanu (cererea nr. 34336/21), Niculae Alecu (cererea nr. 30168/21),

Ecaterina

Ș

tefoglu (cererea nr. 31914/21), Petre Muraru (cererea nr.

31924/21) și Cătălin Cuatu (cererea nr. 32936/21) nu au depus plângeri

penale, și că reclamantul Nicolae Neș

cu (cererea nr. 35510/21) s-a constituit

tardiv în procedura internă ca parte civilă (la 21 februarie 2017). La data

ultimelor informații furnizate de Guvern (iunie 2022), procedurile erau încă

în curs de desfășurare, iar autoritățile interne trebuiau încă să examineze

probe în vederea s

tabilirii circumstanțelor factuale referitoare la fiecare dintre

reclamanți

.

9

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

CADRUL JURIDIC RELEVANT

I. CADRUL

JURIDIC INTER

NAȚIONAL

24.

Documentele juridice internaționale relevante, provenind de la

Organizația Națiunilor Unite și din jurisprudența Comisiei Interamericane

pentru Drepturile Omului și a Curții Interamericane a Drepturilor Omului,

sunt expuse în cauza

Mocanu și alții împotriva României

[(MC), nr. 10865/09

ș

i alte 2, pct. 190-192, CEDO 2014 (extrase)].

25.

În plus, rezoluția adoptată la 7 iunie 2018, în cadrul celei de

-a 1318-a

reuniuni a Delegaților Miniștrilor, de către Comitetul de Miniștri al

Consiliului Europei în legătură cu executarea hotărârii

Mocanu și alții

(

citată

anterior), prevede următoarele

:

„Comitetul de Miniștri, în temeiul art. 46 § 2 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede monitorizarea de către

Comitet a executării hotărârilor definitive ale Curți

i Europene a Drepturilor Omului

(denumite în continuare „Convenția” și „Curtea”),

Având în vedere hotărârea definitivă transmisă de Curte Comitetului în această cauză

și încălcările art. 2 și 3 din Convenție constatate ca urmare a neefectuării unei anche

te

efective cu privire la decesul soțului reclamantei, doamna Mocanu, și a relelor

tratamente suferite de reclamant, domnul Stoica, în timpul represiunii manifestațiilor

antiguvernamentale din București din iunie 1990; având în vedere, de asemenea,

încălca

rea art. 6 § 1 din cauza duratei excesive a anchetei privind jefuirea sediului

asociației reclamante în timpul acelorași evenimente;

Reamintind obligația statului pârât, în temeiul art. 46 § 1 din Convenție, de a respecta

hotărârile definitive în cauzele în care este parte și că această obligație presupune, pe

lângă plata reparației echitabile acordate de Curte, adoptarea de către autoritățile

statului pârât, dacă este cazu

l:

-

a unor măsuri individuale care să pună capăt încălcărilor constatate și să el

imine

consecințele, dacă este posibil prin

restitutio in integrum

; și

-

a unor măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări simi

lare;

După ce a invitat Guvernul statului pârât să informeze Comitetul cu privire la

măsurile luate pentru a se conforma obligației sus

-

menționate; după ce a examinat

informațiile furnizate în acest sens [a se vedea DH

-DD(2017)3

66-

rev și DH

-

DD(2018)346], inclusiv în ceea ce privește plata reparației echitabile acordate de Curte;

Constatând, în ceea ce privește măsurile individuale luate în privința doamnei

Mocanu și a domnului Stoica, că ancheta respectivă în prezenta cauză, care a fost

redeschisă în ceea ce privește faptele denunțate de domnul Stoica, a fost finalizată,

conducând în iunie 2017 la trimiterea în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție a 14

persoane acuzate de infracțiuni contra umanității;

Reamintind că ancheta privind faptele denunțate de asociația reclamantă fusese

definitiv închisă înainte de data pronunțării hotărârii Cu

rții;

După ce a luat act cu satisfacție, în cadrul supravegherii executării acestei hotărâr

i și

a celorlalte hotărâri ale grupului

Asociația „21 decembrie 1989” și alții

, de măsurile

generale luate pentru a garanta independența statutară a procurorilor militari

, accesul

judecătorilor și al procurorilor la informații clasificate și cooperarea autorităților

10

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

statului și a altor persoane juridice cu autoritățile de urmărire penală în cadrul anchetelor

penale; după ce a considerat că aceste măsuri erau de natură să prevină deficiențe

similare celor constatate de Curte în ancheta respectivă în aceas

tă cauză;

Reamintind că aspectele legate de durata excesivă a procedurilor penale și de

caracterul efectiv al căilor de atac disponibile în această privință sunt examinate

în

cadrul grupului de cauze

Vlad și alții

;

După ce s

-

a asigurat că au fost adoptate toate măsurile prevăzute la art.

46 § 1,

DECLARĂ că și

-

a îndeplinit atribuțiile care îi revin în temeiul art. 46 § 2 din

Convenție în acest caz

și

DECIDE încheierea

examinării cauzei.”

plus, în cadrul celei de-a 1451-a reuniuni, care a avut loc în perioada

6-

8 decembrie 2022, Secretariatul Comitetului de Miniștri a examinat în

special cauza

Asociația „21 Decembrie 1989” și alții împotriva României

(cererea nr. 33810/07). În ceea ce privește evenimentele care au avut loc în

iunie 1990, Secretariatul a regretat faptul că neregulile din ancheta realizată

între 1990 și 2017 au obligat Înalta Curte să excludă toate probele car

e

fuseseră adunate și să retrimită cauza la parchet pentru ca acesta să inițieze o

nouă anchetă

1

. Comitetul a decis următoarel

e

2

:

„[...] Cu privire la ancheta represiunii violente a manifestațiilor din iun

ie 1990

[...]

6.

reamintind informația primită în timpul ultimei examinări potrivit căreia această

anchetă a fost finalizată și paisprezece persoane au fost trimise în judecată în fața Înaltei

Curți de Casație și Justiție pentru a răspunde acuzațiilor de infracțiuni contra umanității;

semenea, decizia Comitetului, pe baza acestor evoluții, de a

încheia monitorizarea măsurilor individuale în cauza

Mocanu și alții

, în ceea ce îi

privește pe reclamanții doamna Mocanu și domnul Stoica [Rezoluția finală

CM/ResDH(2018)22

9];

8.

regretă profund faptul că neregulile din cadrul anchetei au obligat între timp

Înalta

Curte de Casație și Justiție să excludă toate probele strânse și să retrimită cazul la

parchet; luând act de faptul că, în consecință, sunt efectuate noi investigații cu privire

la ev

enimentele în cauză, solicită autorităților să furnizeze informații actualizate cu

privire la progresele înregistrate, precum și indicații privind următoarele măsuri de

cercetare prevăzute și calendarul preconizat pentru finalizarea acestora...;

[...

]

10.

solicită autorităților să furnizeze informații cu privire la aspectele menționate

supra, pct. 4, 8 și 9 cel târziu până la 15 iunie 2023 și să informeze ulterior în mod

corespunzător Comitetul cu privire la evoluția investigațiilor sau a proceduril

or

judiciare, după caz;

11.

decid să reia examinarea acestor cazuri la cea de

-a 1483-a reuniune a lor

(decembrie 2023) (DH); decid, de asemenea, să analizeze în cadrul acelei

reuniuni, în

lumina informațiilor primite cu privire la progresul anchetei relevante, dacă este cazul

1

Détails du résultat (coe.i

nt)

2

Détails du résultat (coe.i

nt)

11

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

să redeschidă monitorizarea măsurilor individuale în cauza

Mocanu și alții

, în ceea ce

îi privește pe reclamanții doamna Mocanu și domnul Stoica.”

II. CADRUL

JURIDIC INTERN

A. Codul

penal

27.

Dispozițiile relevante în speță ale noului Cod penal, în versiunea sa în

vigoare începând cu 1 februarie 2014, se citesc după cum urmează:

Art. 439

Infracțiuni contra umanității

„(1) Săvârșirea,

în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei

populații civile, a uneia dintre următoarele fapt

e:

a) uciderea unor persoane;

[...]

e) torturarea unei persoane aflate sub paza făptuitorului sau asupra căreia acesta

exercită controlul în orice alt mod, cau

zându

-

i vătămări fizice sau psihice, ori suferin

țe

fizice s

au psihice grave, ce depășesc consecințele sancțiunilor admise de către dreptul

internațional;

g) vătămarea integrității fizice sau psihice a unor persoa

ne;

[...]

j) persecutarea unui grup sau a unei colectivități determinate, prin privare de drepturile

fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe

motive de ordin politic, rasial, național, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcț

ie de

alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internațional

[...]

se pedepsește cu

detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor

drepturi

.

”

B.

Codul de procedură penală

28.

Dispozițiile relevante în speță ale Codului de procedură penală

, în

versiunea sa în vigoare începând cu 1 februarie 2014, se citesc după cum

urmează:

Art. 3

Separarea funcțiilor judiciare

„(1) În

procesul penal se exercită următoarele funcții judiciare:

a) funcția de urmărire penală

;

b) funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale pe

rsoanei în

faza de urmărire penală;

c) funcția de verificare a legalității trimiterii sau netrimiterii în j

udecată;

d) funcția de judecat

ă.

[...]

12

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

(6)

Asupra legalității actului de trimitere în judecată și probelor pe care se bazează

acesta, precum și a legalității soluțiilor de netrimitere în judecată se pronunță

judecătorul de cameră preliminară, în condițiile legii. [...]”

Art. 54

Competența judecătorului de cameră preliminară

„Judecătorul de cameră preliminară este judecătorul care, în cadrul instanței, potrivit

competenței acesteia:

a) verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de proc

uror;

b) verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de

către

organele d

e urmărire penală;

c) soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în

judecată

;

d) soluționează alte situații expres prevăzute de lege.”

Art. 342

Obiectul procedurii în camera preliminară

„Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în

judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității

administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.”

Articolul 345

Proce

d

ura în camera preliminară

„(1) Dacă

s

-

au formulat cereri și excepții ori a ridicat din oficiu excepții, ju

decătorul

de cameră preliminară se pronunță asupra acestora, prin încheiere motivată, în camera

de consiliu, fără participarea procurorului și a

inculpatului, la expirarea termenului

prevăzut la art. 344 alin. (

4).

(2)

Judecătorul de cameră preliminară se pronunță

în camera de consiliu, prin

încheiere, care se comunică de îndată procurorului, pârților ș

i

persoanei vătămate.

(3) În cazul în care

judecătorul de cameră preliminară constată neregularități

ale

actului de sesizare sau în cazul în care

sancționează

[....]

actele de urmărire penală

efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, în

termen de 5 zile

de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularitățile

actului de sesizare

ș

i

comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține

dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.”

Articolul 346

Soluțiile

(1)

Dacă nu

s-au formulat cereri

ș

i

excepții

[....]

ș

i nici nu a ridicat din oficiu

excepți

i

,

la expirarea acestor termene, judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea

sesizării instanței, a administrării probelor ș

i

a efectuării actelor de urmărire penală ș

i

dispune începerea

judecății. Judecătorul de cameră preliminară se pronunță

în camera

de consiliu [...].

(2)

Dacă respinge cererile ș

i

excepțiile

invocate ori ridicate din oficiu, [....],

judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanței, a administrării

probelor

ș

i

a efectuării actelor de urmărire penală ș

i dispune începerea

judecăți

i

.

13

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

(3)

Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet

dacă:

a) rechizitoriul este neregu

lamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată

de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage

imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății;

b) a exclus toate probele administrate în cur

sul u

rmăririi penale;

c) procurorul solicită restituirea cauzei [...]

(4)

În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularități ale actului de sesiz

are, a

exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancționat [...] actele de urmărire

penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune

începerea judecății.

(4^1)

În cazurile prevăzute la alin. (3) lit. a) ș

i c)

ș

i

la alin. (4), judecătorul de cameră

preliminară se pronunță

prin încheiere, în camera de consiliu, cu citarea

pârților ș

i a

persoanei vătămate ș

i cu participarea procurorului.

Încheierea se comunică de îndată

procurorului,

pârților ș

i

persoanei vătămate.

(4^2)

În cazul prevăzut la alin. (3) lit. b), restituirea cauzei la procuror se dispune prin

încheierea pr

evăzută la art. 345 alin. (2

).

(5) Probele

excluse nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauz

ei. [...]

”

Articolul 347

Contestați

a

„(1) În

termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 346 alin. (1),

procurorul și inculpatul pot face contestație Contestația

poate privi

ș

i modul de

soluționare

a cererilor

ș

i a

excepțiilo

r

.

(2)

Contestația se judecă de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța

ierarhic superioară celei sesizate. Când instanța sesizată este Înalta Curte de Casație și

Justiție, contestația se judecă de către completul competent, potrivit le

gii.

(3)

Contestația

se

soluționează

în camera de consiliu, cu citarea

pârților ș

i a persoanei

vătămate ș

i cu participarea procurorului. [...]

(4)

Atunci când se judecă contestația, nu pot fi formulate sau invocate din

oficiu alte

cereri sau excepții decât cele formulate sau ridicate din oficiu în fața judecătorului de

cameră preliminară în cadrul procedurii în fața instanței la care a fost depusă cererea,

cu excepția [celor referitoare la] viciile care atrag nulitatea absolută.”

Art. 425^1

„

[...] (7)

Contestația

se

soluționează

prin decizie, care n

u este supusă niciunei căi de

atac [...]

”

ÎN DREPT

I. CONEXAREA

CERERILO

R

29.

Având în vedere similitudinea obiectului cererilor, Curtea consideră

potrivit să dispună conexarea acestora (art. 42 § 1 din Regulamentul Curții).

14

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

II.

OBSERVAȚII PRELIMI

NA

RE

30.

Guvernul a precizat că doamna Ecaterina Ștefoglu

, reclamanta în

cererea nr. 31914/21, a decedat după data sesizării Curții și că niciun eventual

moștenitor nu și

-

a exprimat dorința de a continua procedura în fața Curții în

numele său. În sprijinul afirmațiilor sale, acesta a prezentat o copie a unui

rap

ort din 13 decembrie 2021 în care un inspector de poliție delegat la Secți

a

Parchetelor Militare de pe lângă Înalta Curte certifica, după consultarea bazei

de date a Serviciului Central de Stare Civilă, că doamna Ecaterina Ștefogl

u a

decedat la 31 octombrie 2021.

31.

La invitația grefei, la 23 martie 2023, de a preciza dacă vreunul dintre

moștenitorii reclamantei dorea să continue procedura în numele acesteia,

reprezentanții reclamantei nu au furnizat nicio informație relevantă în a

cest

sens.

32.

Curtea observă că, în urma decesului reclamantei, nimeni nu și

-a

exprimat dorința de a continua procedura în numele acesteia. În plus, Curtea

nu identifică nicio circumstanță specială privind respectar

ea drepturilor

omului garantate de Convenție și de protocoalele la aceasta care ar impune,

în sensul art. 37 § 1

in fi

ne

, continuarea examinării cererii în ceea ce o privește

pe doamna Ecaterina Ștefoglu [a se vedea,

mutatis mutandis

,

Léger împotriva

Franț

ei

(radiere) (MC), nr. 19324/02, pct. 44, 50 și 51, 30 martie 2009, și

Borovská împotriva Slovaciei

(revizuire), nr. 48554/10, pct. 8-10, 16

februarie 2016)].

Cererea nr. 31914/21 trebuie, prin urmare, să fie scoasă

de

pe rol [art. 37 § 1 lit. c) din Co

nv

enție].

III. CU PRIVIRE LA PRETIN

SA ÎNCĂLCARE A ART. 2 ȘI ART. 3 DIN

CONVENȚI

E

33.

Reclamanții au susținut că, în prezenta cauză, a fost încălcată latura

procedurală a art. 2 și art. 3 din Convenție. Aceștia au considerat că

autoritățile aveau obligația de a investiga din oficiu, atât în temeiul dreptului

intern, cât și al dreptului internațional, cu atât mai mult cu cât evenimentele

în cauză erau, în opinia lor, rezultatul unui conflict alimentat de autoritățile

de la ace

a vreme, care au instigat diferite grupuri ale populației unele

împotriva altora. Pasajele relevante ale art. 2 sunt redactate după cum

urmează:

„1. Dreptul

la viață al oricărei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi

cauzată cuiva în mod intenționat

[...

]

”

Art. 3 prevede următoarele:

„Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori

degradante.

”

15

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

A. Cu

privire la admisibilitat

e

1.

Art. 46 din Convenție constituie un obstacol în calea examinării de

către Curte a plângerilor formulate în temeiul art. 2 din Convenție de

domnul Ștefan

-

Gabriel Mocanu (cererea nr. 34323/21) și de doamna

Maria-Raluca Mocanu (cererea nr. 34900/21)?

34.

Curtea observă de la început că nu toți reclamanții care au sesizat

Curtea în cadrul prezentelor cereri au fost reclamanți în cauza

Mocanu și alții

împotriva României

[(MC), nr. 10865/09 și alte 2, CEDO 2014 (extrase)]. De

asemenea, observă că reclamanții din cererile nr. 34323/21 și 34900/21,

domnul Ștefan

-

Gabriel Mocanu și doamna Maria

-Raluca Mocanu, sunt fiul

ș

i, respectiv, fiica domnului Velicu-Valentin Mocanu, care a decedat la 13

iunie 1990 în urma unui foc de armă tras din clădirea Ministerului de

Interne

.

Aceștia se plâng, în temeiul art. 2 din Convenție, de lipsa unei anchete

efective cu privire la circumstanțele în care a survenit decesul tatălui lor. Una

dintre cererile care au făcut obiectul hotărârii

Mocanu și alții

(citată anterior

),

ș

i anum

e cererea nr. 10865/09, fusese depusă de soția domnului Velicu

-

Valentin Mocanu, doamna Anca Mocanu. Aceasta invoca, de asemenea, o

încălcare a art. 2 din Convenție sub aspect procedural (

Mocanu și alții

, citată

anterior, pct. 199).

35.

Curtea reamintește că, în hotărârea

Mocanu și alții

(citată anterior)

,

pronunțată la 17 septembrie 2014, a concluzionat că ancheta penală efectuată

de autoritățile naționale sesizate în cauza respectivă a fost ineficace și a

constatat o

încălcare a art. 2 (aspect procedural) în ceea ce o privește pe

doamna Anca Mocanu.

36.

Ulterior pronunțării hotărârii Mocanu și alții

, au fost efectuate mai

multe acte de cercetare (supra, pct.

13-

14

)

și, la 12 iunie 2017, anumiți

inculpați au fost trimiși în judecată în legătură cu evenimentele din iunie 1990

(supra, pc

t. 15).

37.

La 7 iunie 2018, Comitetul de Miniștri a luat act, printre altele, de

faptul că ancheta privind moartea domnului Velicu

-Valentin Mocanu a fost

finalizată, ceea ce a dus, în iunie 2017, la trimiterea în fața Înaltei Curți a 14

persoane acuzate de infracțiuni contra umanității, precum și de faptul că au

fost adoptate toate măsurile prevăzute la art. 46 § 1 din Convenție. Prin

urmar

e, a decis să încheie examinarea punerii în aplicare a hotărârii

Mocanu

și alții

(supra, pc

t. 25).

38.

Curtea reține că, în decembrie 2020, adică după încheierea punerii în

aplicare a hotărârii

Mocanu și alții

(citată anterior), Înalta Curte a constatat

neregularitatea rechizitoriului din 12 iunie 2017, a anulat anumite acte de

urmărire penală, a exclus toate probele care fuseseră examinate de

organele

de urmărire penală și a restituit cauza la parchet (supra, pct.

17-

21).

De

asemenea, reține că, în decembrie 2022, Secretariatul Comitetului de Miniștri

a solicitat informații de la autoritățile naționale cu privire la evoluția anchetei

ș

i a luat în considerare posibi

litatea redeschiderii monitorizării măsurilor

16

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

individuale în cauza

Mocanu și alții

(citată anterior) în ceea ce o privește,

între altele, pe reclamanta Anca Mocanu (supra, pc

t. 26)

.

39.

În speță, Curtea observă, pe de o parte, că reclamanții Ștefan

-Gabriel

Mocanu și Maria

-

Raluca Mocanu au depus cererile în iunie 2021, adică după

deciziile prin care Înalta Curte a constatat neregularitatea rechizitoriului din

12 iunie 2017 și, pe de altă parte, că nu se numără printre reclamanții car

e au

sesizat Curtea în cauza

Mocanu și alții

(citată anterior). În același timp,

aceasta a remarcat că unele dintre concluziile generale la care a ajuns în cauza

Moc

anu și alții

(citată anterior, pct. 332

-348), în special cele referitoare la

independența, promptitudinea și caracterul adecvat al anchetei privind

evenimentele în litigiu, ar putea fi valabile și în cazul celor doi reclamanți,

întrucât ancheta respectivă a vizat, pe lângă reclamanții din cauza

Mocanu și

alții

(citată anterior), peste 1 000 de persoane vătămate, inclusiv persoanele

în cauză.

40.

Curtea trebuie mai întâi să răspundă la întrebarea dacă are competența

d

e a examina plângerea reclamanților fără a încălca prerogativele statului

pârât și ale Comitetului de Miniștri, care decurg din art. 46 din Convenție [a

se vedea,

mutatis mutandis

,

Moreira Ferreira împotriva Portugaliei (nr. 2)

(MC), nr. 19867/12, pct. 46, 11 iulie 2017]. În acest sens, face trimitere la

principiile stabilite în

Moreira Ferreira

(citată anterior, pct. 47

-

48) și

Egmez

împotriva Ciprului

[(dec.), nr. 12214/07, pct. 48-56, 18 septembrie 2012)].

co

nformitate cu aceste principii, Curtea trebuie să stabilească dacă

cererile nr. 34323/21 și 34900/21 se referă la executarea hotărârii

Mocanu și

alții

(citată anterior) sau dacă acestea privesc informații noi, capabile să o

determine să concluzioneze că a avut loc o nouă încălcare a Convenției, în

acest caz Curtea fiind competentă

ratione materiae

(

Egmez

, citată anterior,

pct. 57).

42.

După cum Curtea a subliniat deja, după adoptarea unei hotărâri prin

care se constată că un drept a fost încălcat pentru o anumită perioadă de timp,

nu este neobișnuit ca aceasta să examineze o a doua cerere referitoare la o

încălcare a aceluiași drept în perioada ulterioară

[a se vedea, între altele,

Ivanțoc și alții împotriva Moldovei și

Rusiei

, nr. 23687/05, pct. 87, 15

noiembrie 2011, cu privire la prelungirea unei detenții,

Wasserman împotriv

a

Rusiei (nr. 2)

, nr.

21071/05, pct. 36-37, 10 aprilie 2008, cu privire la

neexecutarea unei hotărâri definitive, și

Rongoni împotriva Italiei

, nr.

44531/98, pct. 13, 25 octombrie 2001, cu privire la durata unei proceduri]. În

prezenta cauză, Curtea consideră că soluțiile Înaltei Curți privind

neregularitatea a

ctului de acuzare, anularea măsurilor de urmărire penală,

excluderea tuturor probelor examinate și retrimiterea cauzei la organele de

urmărire penală (supra, pct.

38

) constituie „elemente noi” în ceea ce prive

ște

hotărârea

Mocanu și alții

[a se vedea,

mutatis mutandis, Moreira Ferreira

,

citată anterior, pct. 56, și

Jurišić împotriva Croației (nr. 2)

, nr. 8000/21, pct.

29-34, 7 iulie 2022

]

, care trebuie să fie examinate de Curte în prezenta ca

uză

(

Egmez

, citată anterior, pct. 52

-55).

17

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

43.

În consecință, Curtea consideră că art. 46 din Convenție nu o

împiedică să examineze cererile nr. 34323/21 și 34900/21

.

44.

Constatând, de altfel, că aceste cereri nu sunt în mod vădit nefondate,

nici inadmisibile pentru vreun alt motiv prevăzut de art. 35 din Convenție,

Curtea le declară admisibile.

B. Cu

privire la fon

d

1.

Argumentele părților

a)

Reclamanții

45.

Reclamanții s

-

au referit la jurisprudența Curții privind obligațiile

procedurale în temeiul art. 2 și art. 3 din Convenție și au considerat că ancheta

privind omorul prin împușcare

a domnului Velicu-

Valentin Mocanu (tatăl

reclam

anților din cererile nr. 34323/21 și nr. 34900/21) și relele tratamente

pe care ceilalți reclamanți au pretins că le

-au suferit în timpul represiunii

manifestațiilor antiguvernamentale care au avut loc între 13 și 15 iunie 1990

nu a fost efectivă, imparțială și promptă și că nu a fost în măsură să conducă

la identificarea și pedepsirea persoanelor responsabile pentru evenimentele în

litigiu.

46.

Aceștia au făcut trimitere la constatările Camerei preliminare a Înaltei

Curți cu privire la neregularitățile comise în cadrul procedurilor penale

inițiate după 17 septembrie 2014, dată la care a fost pronunțată hotărârea

Mocanu și alții

(citată anterior), și la concluziile corelative privind

neregularitatea rechizitoriului, ex

cluderea tuturor probelor și retrimiterea

cauzei la parchet. În special, aceștia s

-au plâns de o întârziere în efectuarea

actelor de urmărire penală, datorată, în opinia lor, numeroaselor rezoluții, în

funcție de caz, de trimitere între diferite parchete,

de deschidere a

procedurilor, de neîncepere a procedurii penale, de conexare sau rezoluțiilor

anterioare.

47.

În ceea ce privește argumentele Guvernului potrivit cărora anumiți

reclamanți nu au depus plângere și un a

lt reclamant s

-

a constituit parte civil

ă

cu întârziere (supra, pct.

23

și infra, p

c

t.

5

0

),

aceștia au făcut trimitere la cauza

Alecu și alții împotriva României

(nr. 56838/08 și alte 80, pct. 24

-

28, și pct.

37-

42, 27 ianuarie 2015), în care o excepție preliminară similară a fost

respins

ă. Aceștia au susținut, de asemenea, că procedurile penale pentru

infracțiuni contra umanității (supra, pct.

2

7

)

nu sunt condiționate de

depunerea unei plângeri penale de către persoanele vătămate.

b) Guvernul

48.

Guvernul a descris evoluția procedurii penale cu privire la

evenimentele în cauză atât după pronunțarea hotărârii

Mocanu și alții

(citată

18

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

anterior) (infra, pc

t. 13-

21

),

cât și după restituirea cauzei la parchet în urma

constatării neregularității rechizitoriului (supra,

pc

t.

22-

2

3

)

și a făcut trimitere

la jurisprudența relevantă a Curții cu privire la aspectele procedurale ale art.

2 și art. 3, susținând că autoritățile naționale și

-

au respectat obligația de a

efectua o anchetă efectivă și nu au rămas inactive în fața acuzațiilor

reclamanților. În această privință, acesta a declarat că a fost deschisă o

anchetă și că reclamanții și martorii au fost audiați în conformitate cu

obligațiile procedurale care decurg din art. 2 și art. 3 din Convenție.

ul a declarat că, după 4 iunie 2021, procurorii militari au

început un proces îndelungat de examinare a probelor anulate de Înalta Curte

și a noilor probe, în conformitate cu normele de procedură. A adăugat că un

ele

dintre probe trebuiau încă să fie examinate de către organele de urmărire

penală pentru a stabili circumstanțele factuale specifice cu privire la fiecare

reclamant, explicând că procedurile, care erau încă pendinte în momentul în

care își formula observațiile, erau deosebit de complexe și implic

au, în

special, audierea a peste 1 000 de persoane vătămate și a aproximativ 500 de

martori, precum și efectuarea a numeroase expertize. În acest sens, subliniază

că a fost întocmit un vast ansamblu probatoriu constând în aproximativ

36 000 de pagini de d

ovezi documentare și de înregistrări audio și video și că

a fost stabilit un calendar de audiere a persoanelor vătămate și a familiilor

acestora, după caz, prin vizitarea acestora la domiciliu pentru a le lua

declarații.

50.

În sfârșit, Guvernul a susținut că, având în vedere faptul că reclamanții

nu au depus o plângere sau, după caz, s

-

au constituit ca parte civilă cu

întârziere, cu privire la evenimentele din iunie 1990 (supra, pct.

23),

nu se

poate concluziona că în speță a avut loc o încălcare procedurală a art. 2 și art.

3 din Convenție.

2.

Motivarea Curții

a) Principii

general

e

generale pr

ivind obligația procedurală care revine statelor

în temeiul art. 2 și art. 3 din Convenție au fost rezumate, între altele, în cauze

le

Mocanu și alții

(citată anterior, pct.

314-326),

Armani Da Silva împotriva

Regatului Unit

[(MC) nr. 5878/08, pct. 229-239, 30 martie 2016, în temeiul

art. 2 din Convenție), și

Jeronovičs împotriva Letoniei

[(MC), nr. 44898/10,

pct. 103-

107, 5 iulie 2016, în temeiul art. 3 din Convenție].

52.

Curtea reamintește că joacă un rol fundamenta

l subsidiar în cadrul

mecanismului de control instituit de Convenție, în cadrul căruia revine în

primul rând părților contractante sarcina de a asigura respectarea drepturilor

și libertăților definite în Convenție și în protocoalele la aceasta [a se vedea,

de exemplu,

Garib împotriva Țărilor de Jos

(MC), nr. 43494/09, pct. 137,

6

noiembrie 2017, și

Guðmundur Andri Ástráðsson împotriva Islandei

(MC),

nr. 26374/18, pct. 250, 1 decembrie 2020].

Protocolul nr. 15 la Convenție a

19

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

consacrat recent principiul subs

idiarității în preambulul Convenției

.

În

temeiul acestui principiu, responsabilitatea pentru protecția drepturilor

omului este împărțită între statele părți și Curte, iar autoritățile și instanțele

naționale trebuie să interpreteze și să aplice dreptul in

tern într-un mod care

să dea efect deplin Convenției [a se vedea, în special, referirile făcute la

Conferințele și Declarațiile de la Interlaken, İzmir și Brighton în hotărârea

Burmych și alții împotriva Ucrainei

(radiere) (MC), nr. 46852/13 și alte 4,

pct. 120-122, 12 octombrie 2017]

.

b) Aplicarea

principiilor sus-

menționate în speț

ă

53.

Curtea observă, în primul rând, că a constatat deja că o anchetă penală

a fost deschisă din oficiu la scurt timp după evenimentele din iunie 1990 și că

aceasta a vizat uciderea prin împușcare a domnului Velic

u

-Valentin Mocanu

(tatăl reclamanților în cererile nr. 34323/21 și 34900/21) și a altor persoane,

precum și relele tratamente aplicate altor persoane în aceleași circumstanțe.

Inițial, ancheta s

-

a desfășurat în contextul a câtorva sute de cazuri separate,

care au fost ulterior conexate într-

o singură procedură, care a fost ulterior

divizată în mai multe rânduri în diferite părți (supra, pc

t.

8).

adevăr, în cauza

Mocanu și alții

(ci

tată anterior), Curtea a

examinat desfășurarea de către autoritățile naționale a anchetei deschise din

oficiu, anchetă care face, de asemenea, obiectul prezentei cauze. Aceasta a

concluzionat, printre altele, că ancheta, care, la data ultimelor informații

disponibile (2 octombrie 2013), era pendinte de mai mult de douăzeci și trei

de ani, dintre care nouăsprezece ani de la ratificarea de către România a

Convenției, a fost marcată de perioade semnificative de inactivitate, că

existau îndoieli serioase cu pri

vire la obiectivitatea și imparțialitatea

investigațiilor efectuate de procurorii militari, că, în speță, au fost efectuate

foarte puține acte de procedură în legătură cu plângerile persoanelor agresate

la sediul televiziunii publice și că instanțele de judecată nu au reușit să

stabilească circumstanțele relelor tratamente pe care mai multe persoane au

pretins că le

-

ar fi suferit acolo, că numeroasele deficiențe identificate de

autoritățile naționale în privința anchetei nu au fost remediate și că autorităț

ile

responsabile de anchetă nu au luat toate măsurile care ar fi permis, în mod

rezonabil, identificarea și pedepsirea persoanelor responsabile pen

tru

evenimentele în litigiu care au survenit între 13 și 15 iunie 1990 (supra, pct.

9-

12).

i.

Cu privire la caracterul eficace al anchetei realizate înainte de pronunțarea

hotărârii Mocanu și alții

55.

În speță, în ceea ce privește plângerile formulate de reclamanți în

temeiul art. 2 și/sau art. 3 din Convenție cu privire la ancheta realizată de

autoritățile naționale înainte de pronunțarea hotărârii în cauză, Curtea

20

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

consideră că nu există niciun element care să îi permită să se abată de la

concluziile formulate în această hotărâre (supra, pc

t.

54).

ii. Cu

privire la caracterul eficace al anchetei realizate d

upă pronunțarea

hotărârii Mocanu și alții

56.

De asemenea, Curtea observă că, în urma adoptării hotărârii

Mocanu

și alții

, și în special în perioada septembrie 2014 –

mai 2017, organismele

naționale competente au efectuat o serie de acte de urmărire penală (supra,

pct.

13-

1

4

).

La 12 iunie 2017, după finalizarea cercetărilor, parchetul a

înaintat un rechizitoriu către Înalta Curte prin care s

-a dispus trimiterea în

judecată a paisprezece inculpați, clasarea cauzei în privința mai multor altor

persoane, disjungerea cauzei în privința unui inculpat și a unui suspect și

citarea Ministerului de Finanțe (supra, pc

t.

15).

57.

În speță, se pune problema dacă ancheta efectuată de autoritățile

naționale în privința reclamanților după pronunțarea hotărârii

Mocanu și alții

(citată anterior) a îndeplinit criteriul de eficacitate care decurge din art. 2 și

art. 3 din Convenție. Pe scurt, o astfel de anchetă trebuie să fie efectuată de

persoane independente de cei implicați în evenimente, trebuie să fie efectuată

cu promptitudine și cu o diligență rezonabilă, trebuie să fie „adecvată”,

trebuie să fie suficient de accesibilă familiilor persoanelor vătămate și trebuie

să fie deschisă controlului public. În cele din urmă, aceasta trebuie să conducă

la concluzii bazate pe o analiză meticuloasă, obiectivă și imparțială a tuturor

elementelor relevante (a se vedea jurisprudența citată supra, pc

t.

51).

58.

În această privință, Curtea observă că ancheta efectuată după

adoptarea hotărârii

Mocanu și alții

era, la data ultimelor informații furnizate

de Guvern (iunie 2022

–

supra, pc

t. 23

in fine

), încă pendint

e în ceea ce îi

privește pe reclamanți, întrucât rechizitoriul adus în fața camerei preliminare

a Înaltei Curți a fost considerat neregular, iar cauza a fost ulterior returnată la

parchet (supra, pc

t. 17-

21).

α) Cu

privire la independența anchetei

59.

În ceea ce privește, în primul rând, independența anchetei, Curtea

consideră că, în cauza

Mocanu și alții

(citată anterior, pct. 332

-334),

constatarea unei lipse de independență și imparțialitate privind evenimentele

în cauză din partea procurorilor militari care au condus ancheta, nu se aplică

în speță, deoarece a hotărât ulterior că legislația națională, care a fost

modificată de mai multe ori începând cu 2004, garanta în prezent pe deplin

independența și imparțialitatea statutară a procurorilor milita

ri (a se vedea, în

acest sens, hotărârea

Elena Apostol și alții împotriva României

, nr. 24093/14

ș

i alte 16, pct. 18-

23 și 34, 23 februarie 2016).

În plus, întrucât

incompatibilitatea procurorului D.V. [supra, pc

t. 1

9

lit. f)] nu ridică în sine o

problemă tipică de independență în sensul art. 2 și art. 3 din Convenție (a se

vedea,

a contrario

,

Sergey Shevchencko împotriva Ucrainei

, nr. 32478/02,

21

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

pct. 71, 4 aprilie 20

06), aceasta va fi luată în considerare, în schimb, în

contextul examinării caracterului adecvat și expeditiv al anchetei.

β) Cu

privire la caracterul adecvat și expeditiv al anchetei

60.

În ceea ce privește cerințele r

eferitoare la caracterul adecvat al

anchetei, Curtea reamintește că, pentru a fi adecvată, o anchetă trebuie să

permită să se stabilească dacă utilizarea forței a fost sau nu justificată în

circumstanțele în cauză și trebuie să fie capabilă să identifice p

ersoanele

responsabile de comportamentul reclamat și, dacă este cazul, să le

pedepsească (a se vedea jurisprudența citată supra, pc

t.

51).

În conformitat

e

cu principiul subsidiarității și al responsabilității

comune

, enunțat supra, pct.

5

2

,

Curtea va analiza faptele în lumina acestor cerințe, pe baza constatărilor

făcute de instanțele naționale în cadrul verificării legalității actelor de

urmărire penală (supra, pc

t.

17-

21).

61.

În speță, Curtea consideră că, deși nimic nu permite punerea la

îndoială a hotărârii autorităților de a face lumină asupra evenimentelor în

cauză și de a identifica persoanele responsabile de acestea, rămâne faptul că

investigațiile efectuate de acestea au fost marcate de o serie de carențe care

au avut un impact decisiv asupra eficacității globale a anchetei penale.

62.

Astfel, în cadrul verificării legalității rechizitoriului (supra, pct.

28)

,

Înalta Curte a concluzionat că deficiențele identificate în desfășurarea

anchetei efectuate după pronunțarea hotărârii

Mocanu și alții

(citată anterior

)

au justificat anularea rechizitoriului și a anumitor acte de procedură

îndeplinite în cadrul anchetei respective, excluderea tuturor probelor

examinate și restituirea cauzei la parchetul militar (supra, pc

t.

17-

21).

63.

Curtea nu vede niciun motiv pentru a se îndepărta de la aprecierea

făcută de Înalta Curte, care a constatat că autoritățile naționale nu au respectat

normele interne de procedură și că lacunele și deficiențele au dus la

inadmisibilitatea probelor, blocând astfel procedura penală (a se vedea,

mutatis mutandis

,

Maslova și Nalbandov împotriva Rusiei

, nr. 839/02, pct.

94-

96, 24 ianuarie 2008). Aceasta consideră că viciile identificate pot fi

împărțite în trei categorii: nerespectarea anumitor norme procedurale,

inactivitatea organelor de urmărire penală și neclaritatea rechizitoriului.

64.

În primul rând, în ceea ce privește nerespectarea normelor de

procedură, Curtea observă că modificarea calificării juridice a faptelor

imputate anumitor inculpați a fost, în opinia Înaltei Curți, sesizată să verifice

legalitatea rechizitoriului,

nelegală, întrucât nu se baza pe un temei factual

suficient [supra, pc

t. 19

d)], că actele de urmărire penală și probele dintr

-un

dosar (dosarul intern nr. 74/P/1998) nu mai puteau fi utilizate pentru a

fundamenta acuzațiile aduse anumitor inculpați într

-un alt dosar (dosarul

intern nr. 47/P/2014) [supra, pc

t. 19

e)], că anumite acte de urmărire penală

nu erau motivate [supra, pc

t. 19

k)] și că rechizitoriul nu conținea elemente

care să permită stabilirea existenței unei legături de cauzalitate între faptele

22

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

de care erau acuzați inculpații și consecințele juridice ale acestor fap

te [supra,

pc

t. 21

c)].

65.

În al doilea rând, în ceea ce privește lipsa de acțiune a organelor de

urmărire penală, Curtea constată că anumit

e probe nu au putut fi folosite

deoarece procurorii nu au respectat formalitățile legale [supra, pc

t.

19

c) și

pc

t. 21

b) și e)], că actele de urmărire penală efectuate de procurorul D.V.

în

timp ce acesta era incompatibil din punct de vedere juridic, precum și cele

efectuate cu nerespectarea dreptului la apărare al anumitor inculpați, nu au

fost refăcute după anularea lor [supra, pc

t.

19

f) și g) și

pc

t.

21

h)], că martorii

audiați cu încălcarea dreptului unuia dintre inculpați de a fi informat imediat

cu privire la natura și cauza acuzației formulate împotriva sa nu au fost

reaudiați [supra, pc

t.

19

i)] și că o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale

nu a fost infirmată de parchet [supra, pc

t.

19

j) ]

.

66.

În al treilea rând, Curtea observă că existau zone de umbră în ceea ce

privește o parte dintre faptele în cauză, unele dintre acestea fiind neclare și

echivoce și nu lăsau să se întrevadă o dimensiune penală [supra, pc

t.

19

b)]

.

În plus, existau incertitudini cu privire la data la care au avut loc anumite

evenimente [supra, pc

t. 1

9

a) și pc

t. 21

d)], iar rechizitoriul se baza parțial p

e

supoziții și nu pe fapte dovedite [supra, pc

t.

19

h)]

.

67.

Este adevărat că obligația de a efectua investigații care decurge din

art. 2 și art. 3 este o obligație de mijloace și nu de rezultat [a se vedea, între

altele, în temeiul art. 2,

Jaloud împotriva Țărilor de Jos

(MC), nr. 47708/08

,

pct. 186, CEDO 2014, și, în temeiul art. 3,

Bouyid împotriva Belgiei

(MC),

nr. 23380/09, pct. 120, CEDO 2015], în măsura în care ancheta se poate

încheia cu un eșec, în pofida tuturor mijloacelor și eforturilor depuse în mod

corespunzător de către autorități.

68.

Cu toate acestea, în cazul de față, caracterul neregulamentar al

anchetei a fost cauzat de o serie de carențe imputabile organelor de urmărire

penală (supra, pct.

63-

66),

care au dus la anularea mai multor acte de

procedură, la excluderea tuturor probelor și la r

estituirea cauzei la parchet.

Înalta Curte a criticat dorința parchetului de a obține neapărat o hotărâre pe

fond, și a susținut respectarea drepturilor părților în procedură [supra, pct.

21

a)].

În plus, Înalta Curte a constatat că procedura în ansamblu nu a fost

echitabilă [supra, pc

t.

21

g)].

sus, Curtea este de părere că ancheta

realizată de autoritățile naționale după pronunțarea hotărârii

Mocanu și alții

(citată anterior) nu a respectat cerințele care decurg din Convenți

e

, întrucât a

dus la anularea anumitor acte de procedură și la excluderea probelor,

impunând astfel

–

la mai mult de treizeci de ani de la deschiderea anchetei

inițiale –

deschiderea unei noi anchete (supra, pc

t. 21).

70.

În circumstanțele speței, deși acceptă argumentul Guvernului potrivit

căruia cauza a fost indiscutabil complexă (supra, pc

t.

4

9

),

Curtea observă că

ancheta privind decesul domnului Mocanu (tatăl reclamanților în cererile nr.

34323/21 și 34900/21) era, la data ultimei informări (iunie 2022 –

supra, pct

.

23

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

23

in fine

), pendinte încă în fața organelor de anchetă ale parchetului, la nouă

ani după constatarea Curții din 2014 cu privire la ineficiența anchetei care

durase mai mult de douăzeci și trei de ani și mai mult de nouăsprezece ani de

la ratificarea Convenției de către România.

În opinia Curții, complexitatea

cauzei nu poate justifica prin ea însăși durata cercetărilor și modul în care

acestea au fost efectuate pe parcursul acestei perioade extrem de îndelungate.

Această constatare este valabilă și pentru reclamanț

ii din celelalte cereri, care

sunt părți civile în aceeași procedură internă.

71.

Prin urmare, pe baza analizei autorităților naționale și a materialului

din dosar, Curtea consideră că, în mod contrar celor susținut

e de Guvern

(supra, pc

t. 48-

49

),

ancheta efectuată după pronunțarea hotărârii

Mocanu și

alții

(citată anterior) a avut lacune și deficiențe care au afectat calitatea

acesteia și au subminat capacitatea autorităților, pe de o parte, de a stabili

dacă utilizarea forței a fost sau nu justificată în circumstanțele cauzei și, pe

de altă parte, de a identifica persoanele responsabile de aceste evenimente

și,

după caz, de a le pedepsi (supra, pc

t.

64-

66).

γ)

Cu privire la

participarea reclamanților la anchetă

72.

În ceea ce privește obligația de a asocia aparținătorii persoanelor

vătămate la procedură, din elementele dosarului nu reiese că domnul Ștef

an

-

Gabriel Mocanu și doamna Maria

-

Raluca Mocanu (reclamanții din cererile

nr. 34323/21 și 34900/21) ar fi fost informați de evoluția anchetei sau că ar fi

fost audiați în vreun moment al procedurii, în special înaintea returnării

cauzei la parchet. În consecință, Curtea consideră că inter

esele acestora de a

participa la anchetă nu au fost suficient protejate (a se vedea,

mutati

s

mutandis

,

Mocanu și alții

, citată anterior, pct. 349

-

351). Aceeași constatare

se impune și în privința altor reclamanți, care au fost convocați în vederea

audierii

lor de către organele de urmărire penală la mai mult de 26 de ani de

la evenimente (supra, pct

. 14).

73.

În ceea ce privește lipsa, imputată anumitor reclamanți, a unei plânger

i

separate de ancheta penală deschisă din oficiu (supra, pct.

50),

astfel cum

Curtea a amintit deja referitor la ancheta

inițiată din oficiu cu privire la

represiunea armată a manifestațiilor din decembrie 1989, lipsa unei plângeri

penale separate nu este de natură să afecteze calitatea de persoane vătămate a

reclamanților

(

Alecu și alții împotriva Românie

i

, nr. 56838/08 și

alte 80, pc

t.

31, 27 ianuarie 2015). Mai mult, Curtea nu este convinsă că, în speță,

depunerea unei astfel de plângeri ar fi modificat semnificativ mersul anchetei

deschise din oficiu (a se vedea,

mutatis mutandis, Alecu și alții

, citată anterior,

pct. 41-

42) Aceeași

constatare se impune în cazul

domnului Nicolae Ne

ș

cu

(reclamantul din cererea nr. 35510/22), căruia Guvernul îi impută faptul că s

-

a constituit cu întârziere ca parte civilă (a se vedea,

mutatis mutandis

,

Ecaterina Mirea și alții împotriva

României

, nr. 43626/13 și alte 69, pct. 2

8

-

30, 12 aprilie 2016).

24

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

δ)

Concluzie

74.

Având în vedere considerentele precedente, Curtea concluzionează că

au fost încălcate art. 2 și, respectiv, art. 3 din Convenție sub asp

ectul lor

procedural (a se vedea tabelul din anexă cu privire la articolul din Conv

enție

relevant pentru fiecare cerere).

IV. CU PRIVIRE LA APLICAREA ART. 41 DIN CONV

ENȚIE

41 din Convenție are următorul conținut:

„În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a

protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite decât o

înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții le

zate, dacă

este cazu

l, o reparație echitabilă.”

A. Prejudiciu

76.

Fiecare reclamant solicită 100 000 de euro (EUR) cu titlu de

despăgubire pentru prejudiciul moral pe care susține că l

-a suferit

.

77.

Guvernul apreciază această sumă excesivă și consideră că o eventuală

hotărâre de constatare a încălcării Convenției ar constitui o reparație

suficientă a prejudiciului moral.

78.

Pe baza elementelor de care dispune, Curtea consideră că încălca

rea

art. 2 sau art. 3 sub aspect procedural le-a cauzat persoanelor implicate un

prejudiciu moral cert. Pronunțându

-

se în echitate, Curtea acordă cu acest titlu

20 000

EUR fiecăruia dintre reclamanții în privința cărora a fost stabilită o

încălcare a art. 2 din Convenție și 12 500 EUR fiecăruia dintre reclamanții în

privința cărora a fost stabilită o încălcare a art. 3 din Convenție (a se vedea

tabelul din anexă).

B.

Cheltuieli de judecată

79.

Reclamanții nu au solicitat nicio sumă cu titlu de cheltuieli de

judecată. Prin urmare, Curtea nu este chemată să acorde vreo sumă cu acest

titlu.

V. CU

PRIVIRE LA APLICAREA ART. 46 DIN CONV

ENȚIE

80.

În conformitate cu art. 46 din Convenție:

„1. Înaltele

părți contractante se angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale

Curții în litigiile în care ele sunt

părți.

2.

Hotărârea definitivă a Curții este transmisă Comitetului Miniștrilor, care

supraveghează executarea ei.”

81.

Principiile generale referitoare la obligațiile statelor în temeiul art. 46

din Convenție cu privire la executarea hotărârilor de încălcare au fost

25

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

rezumate, între altele, în hotărârea

Oleksandr Volkov împotriva Ucrainei

(nr.

21722/11, pct. 193-

195, 9 ianuarie 2013).

Curtea reiterează faptul că

hotărârile sale au în esență un caracter declarativ și că, în general, revine în

primul rând statului în cauză sarcina de a alege, sub supravegherea

Comitetului de Miniștri, mijloacele care urmează să fie utilizate în ordinea sa

juridică internă pentru a

-

și îndeplini obligația prevăzută la art. 46 din

Convenție, cu condiția ca aceste mijloace să fie compatibile cu concluziile

cuprinse în hotărârea Curții. Cu toate acestea, este posibil ca,

în cazuri

excepționale, însăși natura încălcării constatate să nu ofere cu adevărat

posibilitatea de a alege între diferite tipuri de măsuri capabile să o remedieze

și Curtea să fie determinată să indice doar una dintre aceste măsuri [a se vedea

Assanidzé împotriva Georgiei

(MC), nr. 71503/01, pct. 202, CEDO 2004-II,

ș

i

Abuyeva și alții împotriva Rusiei

, nr. 27065/05, pct. 237, 2 decembrie

2010].

82.

Curtea observă că, deși după constatarea unei încălcări în ceea ce

privește o anchetă privind evenimente importante pentru societatea

românească, a

fost identificat

ă o serie de carențe și deficiențe în ancheta

ulterioară, care au justificat anularea atât a rechizitoriului, cât și a unui număr

de acte de urmărire penală și excluderea tuturor probelor, și au implicat o

încălcare a cerințelor procedurale care decurg din art. 2 și art. 3 din Convenție

(supra, pc

t. 56-

74).

83.

Observă că, la data ultimei informări (iunie 2022 –

supra, pc

t. 23

in

fine

), ancheta era încă în curs de desfășurare în fața Secției Parchetelor

Militare de pe lângă Înalta Curte și constată că au fost realizate sau sunt în

curs de realizare acte de urmările penală și că probele excluse au fost

reexaminate sau sunt în curs de reexaminare (supra, pct.

22-

23).

Cu toate

acestea, Curtea consideră că, având în vedere, în special, importanța pentru

societatea românească de a cunoaște adevărul despre evenimentele din 13

-15

iunie 1990 (a se vedea,

mutatis mutandi

s

,

Asociația „21 Decembrie 1989” și

alții împotriva României

, nr. 33810/07 și 18817/08, pct. 194, 24 mai 2011),

statul pârât, sub controlul Comitetului de Miniștri, ar trebui să pună capăt

situației constatate în prezenta cauză, pe care o consideră contrară dreptului

reclamanților, precum și dreptului altor numeroase persoane afectate, la o

anchetă efectivă

.

84.

Curtea încurajează statul român să utilizeze toate mijloacele necesa

re

(inclusiv punerea la dispoziție a personalului indispensabil bunei desfășurări

a procedurii) pentru a asigura efectuarea unei anchete care să permită

elucidarea diligentă și cu celeritate, în conformitate cu cerințele procedurale

ale art. 2 și art. 3 din Convenție (a se vedea,

mutatis mutandis

,

Tekçi și alții

împotriva Turciei

, nr. 13660/05, pct. 116-117, 10 decembrie 2013), a

circumstanțelor în care, în timpul evenimentelor din perioada 13

-15 iunie

1990, s-a pr

odus decesul tatălui reclamanților Ștefan

-

Gabriel și Maria

-Raluca

Mocanu și au avut loc relele tratamente pe care ceilalți reclamanți au pretins

26

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

că le

-

au suferit, realizând, dacă este cazul, identificarea și pedepsirea

potențialilor responsabili pentru fa

p

te penale.

PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA, ÎN UNANIMITATE,

1.

Decide

să conexeze cererile;

2.

Decide

să scoată de pe rol cererea nr. 31914/21, formulată de doamna

Ecaterina

Ș

tefoglu;

3.

Declară

admisibile celelalte capete de cerere;

4.

Hotărăște

că au fost încălcate art. 2 și art. 3 din Convenție sub aspect

procedural;

5.

Hotărăște

a)

că statul pârât trebuie să plătească fiecărui reclamant, în termen de trei

luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu

art. 44 §

2 din Convenție, cu titlu de despăgubir

e pentru prejudiciul

moral, sumele indicate în tabelul din anexă, care trebuie convertite în

moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plății, plus

orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit,

;

b)

că, de la expirarea termenului menționat și până la efectuarea plății,

aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu

rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca

Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade și

majorată cu trei punc

te procentuale;

6.

Respinge

cererea de acordare a unei reparații echitabile pentru celelalte

capete de cerere.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 12 decembrie

2023, în temeiul art. 77 §

2 și art. 77

Andrea Tamietti

Grefier

Gabriele Kucsko-Stadlmaye

r

Președinte

27

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

ANEXĂ

Suma datorată de

statul pârât în

temeiul art. 41 d

in

Convenți

e

Numele reclamantului

Data nașterii

Nr. cererii

Data

introduceri

i

Articolu

l

aplicabil

Nr.

1.

Reprezentan

t

Circumstanțele specifice reclamantului

Domiciliu

Reclamantul este fiul domnului Velicu-Valentin Mocanu,

care a decedat la 13 iunie 1990 în urma unui foc de armă

tras din clădirea Ministerului de Interne.

Ș

tefan-Gabriel MOCANU

08/03/19

88

Eleonora ARJOCA,

Ionuț MATEI,

Antonie POPESCU

34323/2

1

22 iunie

202

1

2

2

20 000 EUR

20 000 EUR

Dudu, Chiajna

Reclamanta este fiica domnului Velicu-Valentin Mocanu,

care a decedat la 13 iunie 1990 în urma unui foc de armă

tras din clădirea Ministerului de Interne.

Maria-Raluca MOCANU

27/04/19

90

Eleonora ARJOCA,

Ionuț MATEI,

Antonie POPESCU

34900/2

1

25 iunie

202

1

2.

București

Reclamantul a declarat că a fost supus violențelor în

timpul evenimentelor din 14 iunie 1990, în timp ce se afla

în mâinile forțelor de ordine. Acesta a declarat că a fost

privat de libertate până la 16 iunie 1990 și a fost supus la

violențe fizice și psihologice din partea polițiștilor, a

civililor și a minerilor.

Niculae ALECU

07/04/19

57

Eleonora ARJOCA,

Ionuț MATEI,

Antonie POPESCU

30168/2

1

4 iunie

202

1

3.

3

12 500 EUR

București

Reclamanta afirmă că, în timpul evenimentelor din 13

iunie 1990, a fost supusă la violențe care ar fi fost comise

de polițiști, de civili și de mineri.

Ecaterina ȘTEFOGLU

23/10/19

54

31914/2

1

11 iunie

202

1

Scoatere

de pe rol

Eleonora ARJOCA,

4.

5.

-

Ionuț MATEI

București

Reclamantul a declarat că a fost supus unor violen

țe fizice

de către mineri în timpul evenimentelor din 1

4 iunie 1990,

violențe de pe urma cărora a declarat că a suferit sechele.

Petre MURARU

26/06/19

59

31924/2

1

11 iunie

202

1

Eleonora ARJOCA,

3

12 500 EUR

Ionuț MATEI

București

28

HOTĂRÂREA ȘTEFAN

-

GABRIEL MOCANU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

Suma datorată de

statul pârât în

temeiul art. 41 d

in

Convenți

e

Numele reclamantului

Data nașterii

Nr. cererii

Data

introduceri

i

Articolu

l

aplicabil

Nr.

Reprezentan

t

Circumstanțele specifice reclamantului

Domiciliu

Reclamantul a declarat că a fost supus unor violen

țe fizice

în timpul evenimentelor din 14 iunie 1990 de către două

persoane care purtau haine specifice minerilor.

Cătălin CUATU

10/10/19

56

București

32936/2

1

11 iunie

202

1

Eleonora ARJOCA,

6.

3

3

12 500 EUR

12 500 EUR

Ionuț MATEI

Reclamantul a declarat că a fost supus unor violen

țe fizice

de către militari în timpul evenimentelor din 13

-15 iunie

1990 și că a fost arestat preventiv, unde, potrivit acestuia,

a fost supus unui tratament degradant.

Viorel FRIJANU

10/09/19

64

Pașcani

34336/2

1

25 iunie

202

1

Eleonora ARJOCA,

7.

Ionuț MATEI

Reclamanta a declarat că a fost supusă unor violen

țe fizice

de către militari în timpul evenimentelor

din 13-15 iunie

1990 și că a fost arestată preventiv și supusă unui

tratament degrada

nt.

Liliana DIMITRIU

14/09/19

67

Tomești

,

Pașcani

34877/2

1

25 iunie

202

1

Eleonora ARJOCA,

8.

9.

3

3

12 500 EUR

12 500 EUR

Ionuț MATEI

Reclamantul a declarat că a fost supus unor vi

olențe

fizic

e

de către militari în timpul evenimentelor din 13

-15 iunie

1990.

Nicolae NEȘCU

25/07/19

49

Popeșt

i

-Leordeni

Eleonora ARJOCA,

35510/2

1

2 iulie 202

1

Ionuț MATEI

29