CASE OF ALECU AND OTHERS v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania

CASE OF ALECU AND OTHERS v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania (CtEDO, 2015)

Tradus și revizuit de IER (ier.gov.ro)

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECȚIA A T

REIA

CAUZA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

(Cererea nr. 56838/08 și alte 80 de cereri)

HOTĂRÂR

E

Această versiune a fost rectificată în conformitate cu a

rt. 81 din Regulamentul

Curții la 29 iunie

2015

Această hotărâre a fost revizuită în conformitate cu a

rt. 80 din Regulamentul

Curții print

r

-

o hotărâre pronunțată la 15 noiembrie 2016.

STRASBOUR

G

27 ianuarie 2015

DEFINI

TIVĂ

01.06.201

5

Hotărârea a rămas definitivă în temeiul a

rt. 44 §

2 din Convenție. Aceasta poate

suferi modificări de formă.

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

În cauza Alecu și alții împotriva

României

,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), reunită într

-o

cameră compusă din:

Josep Casadevall,

președinte,

Luis López Guerra,

Dragoljub Popovi

ć,

Kristina Pardal

os,

Johannes Sil

vis,

Valeriu Grițco,

Iulia Antoanella Motoc,

jude

cători

,

ș

i Marialena Tsirli,

grefier adjunct d

e secție,

după ce a deliberat în camera de consiliu, la 6 ianuarie 2015,

pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată:

PROCEDU

RA

1

. Reclamanții sunt resortisanți români. Detaliil

e privind identitatea lor,

reprezentanții acestora, precum și datele la care cererile au fost introduse pot

fi găsite în tabelul an

exat.

2

. Guvernul român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul

guvernamental, doamna Catrinel Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor

Externe

.

privind lipsa de eficiență a anchetei penale, durata procedurii și lipsa unei căi

de atac efective.

4

. Părțile au depus observații scrise.

ÎN FAPT

I.

CIRCUMSTANȚELE CAUZ

E

I

5

. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, se încadrează în

același context istoric și se referă la aceeași procedură internă ca și hotărârea

în cauza

Asociația „21 Decembrie 1989” și alții împotriva României

(nr.

33810/07 și 18817/08

, pct. 12-41, 24 mai 2011)

.

6

. Reclamanții sunt victime (ale) sau succesori în drepturi ai victimelor

represiunii armate a manifestațiilor împotriva regimului dictatorial comun

ist,

care au început la 21 decembrie 1989 în București și în alte orașe din țară.

7

. În cursul anului 1990, după căderea regimului, parchetul militar a

deschis din oficiu o anchetă cu privire la represiunea armată a manifestațiilor

din orașele București, Timișoara, Oradea, Constanța, Craiova, Bacău, Târgu

-

Mureș și Cluj. Din documentele aflate la dosar reiese că toți reclamanții din

prezentele cauze au informat organele de urmărire penală cu privire la

acuzațiile lor în calitate de victime sau succesori în drepturi ai victimelor.

1

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

a încheiat, în ceea ce privește represiunea de la Timișoara, cu

trimiterea în judecată și condamnarea unor înalți responsabili ai regimului

comunist (

Șandru și alții împotriva României

, nr.

22465/03, pct.

6-47, 8

decembrie 2009)

.

9

. În ceea ce privește represiunea din alte orașe, ancheta este încă în curs

de desfășurare în fața organelor de urmărire penală. Principalele etape ale

anchetei sunt rezumate în cauza

Asociația „21 Decembrie 1989”

și alții,

citată

anterior (pct. 12-

41). După cum reiese din documentele prezentate de

Guvern, ancheta a avut ulterior următoarea evoluție.

o ordonanță din 18 octombrie 2010, Parchetul Militar de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a dispus neînceperea urmăririi

penale în procedura privind militarii puși sub acuzare, ca urmare a int

ervenției

prescripției și ca fiind neîntemeiată. Ancheta privind gărzile patriotice,

polițiștii și membrii personalului penitenciar puși sub acuzare a fost disjunsă,

iar parchetul militar și

-

a declinat competența în favoarea Parchetului de pe

lângă ICCJ.

procurorul Parchetului Militar de pe lângă

ICCJ a anulat ordonanța din 18 octombrie 2010, pe motiv că ancheta nu a

permis identificarea tuturor victimelor și autorilor faptelor imputate.

o ordonanță din 18 aprilie 2011, parchetul militar și

-a declinat

competența în favoarea Parchetului de pe lângă ICCJ, pe motiv că ancheta

trebuia să aibă ca obiect posibila legătură dintre civili și militari în ceea ce

privește săvârșirea fapte

lor.

1

3

. La 9 martie 2012, în urma deschiderii către public, în 2010, a unor

informații clasate ca fiind secrete până atunci, anchetei i s

-a atribuit un nou

număr de dosar,

cu scopul de a permite reevaluarea faptelor în lumina noilor

informații disponibile

.

1

4

. Ancheta ar fi încă pendinte în fața organelor de cercetare penală.

II.

DREPTUL ȘI PRACTICA

INTERNE RELEVANT

E

17 C. proc. pen., acțiunea civilă se exercită din oficiu când

persoana care a suferit

un prejudiciu ca urmare a săvârșirii unei fapte contrare

legii penale este un minor.

„Organul de urmărire penală sau instanța de judecată are obligația să cheme, spre a fi

ascultate, persoana care

a suferit o vătămare prin infracțiune [...]

Înainte de ascultare, persoanei vătămate i se pune în vedere că poate participa în

proces ca parte vătămată, iar dacă a suferit o pagubă materială sau o daună morală, că

se poate constitui parte civilă

1

. De aseme

nea, aceasta este informată că are dreptul de a

se declara parte în procedură fie ca parte vătămată fie prin constituirea ca parte civilă în

1

**** Termen adăugat de Legea nr. 281/2003 privind modificarea și completarea Codului

de

procedură penală și a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial din 1 iulie 2003.

2

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

tot cursul urmăririi penale, iar în fața primei instanțe de judecată, până la citirea actului

de sesizare.”

1

7

. Alte dispoziții de drept și de practică internă relevante sunt prezentate

sintetic în cauzele Șandru și alții și Asociația «

21 Decembrie 1989

» și alții,

ambele citate anterior.

ÎN DREPT

I. CONEXAREA CERERILOR

1

8

. Ținând cont de asemănarea cererilor în ceea ce privește faptele și

problemele de fond pe care le ridică, Curtea consideră oportun să le conexeze

și decide să le examineze împreună, într

-

o singură hotărâre, în temeiul a

rt. 42

din Regulamentul Curții

.

II. CU PRIVIRE LA PRE

TIN

SA ÎNCĂLCARE A ART. 2 ȘI 3 DIN

CONVENȚIE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE EFICACITAT

EA ANCHET

EI

1

9

. Reclamanții se plâng că autoritățile competente nu au efectuat o

anchetă eficientă cu privire la decesul rudelor lor sau la

relele tratamente la

care au fost supuși ei înșiși sau rudele lor în timpul represiunii manifestațiilor

anticomuniste din decembrie 1989, care au avut loc în București și alte orașe.

În această privință, invocă în mod explicit sau în esență a

rt.

2 și 3 di

n

Convenție, care au următorul cuprins:

Art. 2

„1. Dreptul la viață al oricărei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi

cauzată cuiva în mod intenționat, decât în executarea unei sentințe capitale pronunțate

de un tribunal în cazul în care in

fracțiunea este sancționată cu această pedeapsă prin

lege

.

cazurile în care aceasta ar rezulta dintr-

o recurgere absolut necesară la forță:

a) pentru a asigura apărarea oricărei persoane împotriva violenței ilegale;

b) pentru a efectua o arestare legală sau pentru a împiedica evadarea unei persoane

legal deținu

te;

c) pentru a reprima, conform legii, tulburări violente sau o insurecție.”

Art. 3

„Nimeni nu poate fi supus

torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori

degradante.

”

3

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

A. Cu privire la admisibilitate

ratione tempo

ris

2

0

. Guvernul contestă competența

ratione temporis

a Curții de a examina

cererile. Acesta susține că evenimentele, precum deschiderea anchetei, sunt

anterioare datei ratificării Convenției de către România –

la 20 iunie 1994

–

și susține, în plus, că, înainte de această dată, au fost pronunțate mai multe

rezoluții de neîncepere a urmăririi penale. Prin urmare, bazându

-se pe

hotărârea

Multiplex împotriva Croației

(nr. 58112/00, 10 iulie 2003), acesta

susține că, în speță, Curtea nu este competentă să examineze acuzațiile

privind încălcarea a

rt.

2 și 3 din Convenție.

2

1

. Reclamanții contestă aceste argumente și fac referire la hotărârile citate

anterior,

Asociația „21 Decembrie 1989” și alții

ș

i

Șandru și alții

, în care

Curtea a declarat că este competentă

ratione temporis

să examineze capetele

de cerere ide

ntice sau similare ce privesc ineficiența anchetelor penale

referitoare la aceleași fapte ca și cele din prezentele cereri. De asemenea,

aceștia subliniază că, având în vedere gravitatea actelor care constituie

obiectul anchetei penale, aceasta din urmă s

-

a efectuat din oficiu și că este

încă pendinte. În continuare, aceștia subliniază că Guvernul nu poate să

invoce în favoarea sa deficiențele anchetei inițiate din oficiu pentru a justifica

rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale sau deciziile de a aba

ndona

d

e

facto

plângerile formulate individual. Aceștia susțin că

au participat la diferite

acte de urmărire penală din cadrul anchetei oficiale și că au făcut demersuri

pe lângă diverse autorități.

2

2

. Curtea reamintește că a respins deja aceeași excepție ridicată de

Guvern în cauza

Asociația 21 Decembrie 1989” și alții

(pct. 116-118), în care

au fost formulate capete de cerere

similare celor din prezenta cauză.

Curtea constată că niciun element din prezenta cauză nu îi permite să se

abată de la constatările din hotărârea citată anterior.

Rezultă că excepția Guvernului nu poate fi reținută.

2

3

. Prin urmare, Curtea consideră că este competentă

ratione tempor

is

pentru a examina acu

zația de încălcare a a

rt.

2 și a

rt. 3 sub aspect procedural.

2

4

. De asemenea, Guvernul invocă neepuizarea căilor de atac interne în

ceea ce privește mai multe din cererile prezente. Acesta susține că unii

reclamanți nu s

-

au constituit niciodată părți civile în cadrul procedurii interne

sau că au făcut acest lucru tardiv, în timp ce alții s

-

au înfățișat în fața

organelor de urmărire penală doar în calitate de martori.

2

5

. Reclamanții contestă această teză. Aceștia subliniază că au făcut cu

toții demersuri pe lângă autorități și că au participat la ancheta penală des

chisă

din oficiu în calitate de victime ale represiunii manifestațiilor anticomunist

e

din decembrie 1989 sau în calitate de succesori în drepturi. Aceștia denunță

4

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

pasivitatea autorităților în desfășurarea anchetei, în special în ceea ce privește

obținerea de probe referitoare la faptele în cauză.

ește că regula privind epuizarea căilor de atac interne,

enunțată la a

rt. 35 §

1 din Convenție, impune reclamanților obligația de a

utiliza în primul rând căile de atac disponibile și suficiente în mod normal în

sistemul juridic intern, pentru a-i permite

să obțină repararea încălcărilor

pretinse. Aceste căi de atac trebuie să existe cu un grad suficient de

certitudine, atât în teorie, cât și în practică, fără de care le lipsesc efectivitatea

ș

i accesibilitatea dorite. Art. 35 § 1 impune, de asemenea, invoc

area în fața

organului intern adecvat, cel puțin pe fond și în formele prevăzute de dreptul

intern, a capetelor de cerere care se doresc a fi formulate ulter

ior în fața Curții,

dar nu impune utilizarea unor căi de atac ce nu sunt nici adecvate

, nici efecti

ve

(

Aksoy împotriva Turcie

i

, 18 decembrie 1996, pct.

51-52,

Culegere de

hotărâri și decizii

1996-

VI, și

Akdivar și alții împotriva Turciei

,

16 septembrie 1996, pct. 65-67,

Culegere

1996-IV).

În ceea ce privește obligația ce decurge din a

rt.

2, de a efectua o anchetă

eficientă cu privire la orice deces cauzat –

în special

– de agenții statului [a

se vedea, de exemplu,

İlhan împotriva Turciei

(MC), nr. 22277/93, pct. 91-

92, CEDO 2000-

VII, și

Șandru și alții

,

citată anterior

, pct.

60], aceasta

p

resupune, în primul rând, ca autoritățile să acționeze din oficiu, de îndată ce

chestiunea este adusă în atenția acestora; nu trebuie să lase această inițiativă

rudelor defunctului. De asemenea, autorităților le revine obligația de a

implica rudele defunct

ului în procedură, în măsura în care este necesar pentru

a le proteja interesele legitime (a se vedea, de exemplu,

McKerr împotriva

Regatului Unit

, nr.

28883/95, pct.

111, CEDO 2001-

III, și

Asociația „21

Decembrie 1989” și alții

, citată anterio

r

, pct. 135).

2

7

. În speță, în măsura în care reclamanților li se impută faptul că nu s

-au

constituit părți civile, Curtea subliniază că Guvernul nu a precizat în ce fel un

astfel de demers ar fi putut conduce la soluționarea plângerilor reclamanților,

conferind un caracter efectiv anchetei penale, compensând pretinsele

deficiențe ale acesteia sau, cel puțin, accelerând

-o.

De asemenea, aceasta reamintește că, într

-

o cauză similară referitoare la

aceleași evenimente violente care au avut loc în decembrie 1989, a hotărât că,

având în vedere natura capetelor de cerere formulate și deschiderea unei

anchete penale, nu era necesar ca reclamanții să se constituie, în plus, părți

civile (a se vedea,

Ș

andru

și alții

,

citată anterior

, pct. 64).

În ceea ce

privește pretinsa absență a unei plângeri penale formulate de

fiecare reclamant, distinctă de ancheta penală inițiată din oficiu, Curtea

consideră că, în acest stadiu, această parte a excepției preliminare a

Guvernului ridică probleme strâns legate de cele

ridicate de capetele de cerere

formulate de reclamanți în temeiul aspectului procedural al a

rt.

2 și 3 din

Convenț

ie.

2

8

. Rezultă că partea din excepția Guvernului referitoare la constituirea ca

parte civilă nu poate fi reținută. În ceea ce privește partea referitoare la

5

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

necesitatea formulării unei plângeri penale separate, Curtea decide unirea

acesteia cu fondul.

2

9

. În cele din urmă, Guvernul argumentează că unii reclamanți nu au

calitatea de victimă, pe motiv că nu ar fi fost niciodată părți la procedura

internă. În această privință, susține că organele de urmărire penală nu aveau

obligația de a acționa din oficiu și de a desfășura o anchetă, în lipsa unei

plângeri penale din partea victimelor.

Aceasta concluzionează că prezentul demers, în măsura în care a fost

întreprins de reclamanții care nu au formulat o plângere penală, are caracterul

unei

actio popularis

.

3

0

. Reclamanții afirmă că au calitatea de „victime” în ceea ce privește

absența unei anchete eficiente cu privire la atingerile denunțate, aduse vieții

rudelor acestora sau propriei integrități fizice sau psihice, în cursul

evenimentelor din decembrie 1989. Aceștia reamintesc că a fost inițiată o

anchetă din oficiu și susțin că, în cursul acestei anchete, au adus plângerile

lor la cunoștința autorităților. În cele din urmă, aceștia își reiterează acuzațiile

cu privire la comportamentul autorităților (supra,

pct.

25)

.

3

1

. Curtea constată că reclamanții invocă o încălcare a aspectului

procedural al art. 2 sau art.

3 din Convenție în ceea ce privește ancheta i

nițiată

din oficiu cu privire l

a violențele suferite, printre altele, de rudele lor sau de

ei înșiși, anchetă la care au participat aducând plângerile acestora la

cunoștința autorităților. În aceste circumstanțe, Curtea consideră că o posibilă

absență a unei plângeri penale separate nu este de natură să afecteze calitatea

de victime a reclamanților.

Prin urmare, este necesar să respingă excepția preliminară invocată de

Guver

n.

3

2

. În cele din urmă, Curtea constată că

aceste capete de cerere nu sunt în

mod vădit ne

fondate în sensul art. 35 § 3 lit.

a) din Convenție. În plus, Curtea

subliniază că acestea nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin

urmare, este necesar să fie declarate admisibile.

B. Cu privire la fond

33.

Reclamanții se plâng de absența unei anchete efective cu privire la

violențele suferite de aceștia sau de rudele lor în timpul represiunii armate a

manifestațiilor anticomuniste din decembrie 1989. În special, aceștia denunță

durata excesivă a anchetei, perioadele lungi de inactivitate, precum și

lacunele și lipsa de imparțialitate ale anchetei. Potrivit acestora, unii inculpați

cu funcții publice înalte ar fi împiedicat progresul cercetărilor. Aceștia susțin

că, în prezent, la peste douăzeci de ani de la î

nceperea anchetei, cauza este

încă pendinte în fața organelor de urmărire penală din cadrul parchetului.

6

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

3

4

. Guvernul contestă această teză și își întemeiază argumentele pe

complexitatea cauzei, care privește un eveniment politic se

nsibil pentru

România. În primul rând, acesta consideră că, în contextul foarte special al

cauzei, folosirea forței armate părea legitimă. Apoi, solicită Curții să ia în

considerare faptul că, la momentul respectiv, România nu ratificase

Convenția și se afla sub influența unei dictaturi timp de peste patruzeci de

ani. Potrivit Guvernului, durata anchetei se datora dificultății de a stabili

faptele, având în vedere, printre altele, numărul mare de persoane implicate

și miza sa politică și socială. În plus, acesta consideră că reclamanții nu au

avut o atitudine diligentă în desfășurarea anchetei.

În cele din urmă, Guvernul subliniază că o plângere individuală a fost

admisă încă din luna februarie 1991 și concluzionează că obliga

ția de a realiza

o anchetă efectivă a fost respectată în speță.

3

5

. Curtea reamintește că o anchetă trebuie să fie de natură să permită, în

primul rând, stabilirea circumstanțelor în care au avut loc faptele și, în al

doilea rând, identificarea și pedepsirea celor

responsabili. Nu este vorba

despre o obligație de rezultat, ci despre una de mijloace. O cerință privind

celeritatea și diligența rezonabilă este implicită în acest context [

Makaratzi

s

împotriva Greciei

(MC), nr. 50385/99, pct. 74, CEDO 2004-XI;

Kelly și alții

împotriva Regatului Unit

, nr. 30054/96, pct. 96-97, 4 mai

2001, și

Anguelova

împotriva Bulgariei

, nr.

38361/97, pct.

139, CEDO 2002-

IV]. Deși este

posibil să apară obstacole sau dificultăți care împiedică evoluția unei anchete

într-

o situație deosebită, rămâne totuși valabil faptul că o reacție promptă a

autorităților este esențială pentru păstrarea încrederii publicului și adeziunea

acestuia la statul de drept. Obligația statului în ceea ce privește a

rt. 2 din

Convenție nu poate fi considerată îndeplinită decât dacă mecanismele de

protecție prevăzute în dreptul intern funcționează efectiv, ceea ce presupune

o examinare promptă a cauzei și fără întârzieri inutile. Orice deficiență a

anchetei, care îi slăbește capacitatea de stabilire a circumstanțelor speței sau

de identificare a responsabililor, riscă să conducă la concluzia că nu prezintă

nivelul de eficiență necesar [

Šilih împotriva Sloveniei

(MC), nr. 71463/01,

pct. 195,

9 aprilie 2009,

Varnava și alții împotriva Turciei

(MC), nr.

16064/90, 16065/90, 16066/90, 16068/90, 16069/90, 16070/90, 16071/90,

16072/90 și 16073/90,

pct. 191, CEDO 2009,

Șandru și alții

,

citată anterior

,

pct.

72, și

Asociația „21 Decembrie 1989” și alții

, citată anterior,

pct. 134].

3

6

. Curtea a enunțat principii similare referitoare la obligațiile procedurale

ale statului în cazul acuzațiilor de tratamente contrare a

rt.

3 din Convenție (a

se vedea, printre altele,

Assenov și alții împotriva Bulgariei

, 28

octombri

e

1998, pct.

102,

Culegere

1998-VIII,

Mahmut Kaya împotriva Turciei

,

nr. 22535/93

,

pct. 124,

CEDO 2000-III,

Slimani împotriva Franței

,

nr. 57671/00

,

pct. 30-31, CEDO 2004-IX,

Cobzaru împotriva României

, nr.

48254/99, pct. 65, 26 iulie

2007, și

Nadrossov împotriva Rusie

i

, nr. 9297/02,

pct. 38, 31 iulie 2008).

7

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

3

7

. În speță, Curtea constată că, în urma represiunii armate a

manifestațiilor anticomuniste din mai multe orașe din România, în decembrie

1989, a fost inițiată din oficiu o anchetă penală pent

ru a stabili, printre altele,

circumstanțele în care numeroase persoane și

-

au pierdut viața sau au fost

rănite

.

Inițiată în 1990, această procedură, în care reclamanții au calitatea fie de

victime, fie de succesori în drepturi și în cadrul căreia au fost audiați în

respectiva calitate de către organele de urmărire penală, este încă pendinte în

fața acestora din urmă, la douăzeci și patru de ani de la inițierea cercetărilor.

3

8

. Curtea este de acord cu Guvernul și recunoaște că prezenta cauză

prezintă o complexitate incontestabilă. Cu toate acestea, acest lucru, precum

și miza politică și socială invocată de acesta din urmă, nu pot justifica o

perioadă atât de lungă. Dimpotrivă, importanța acestei mize pentru societatea

românească ar fi trebuit să determine autoritățile interne să soluționeze

dosarul cu promptitudine, întrucât simpla trecere a timpului este de natură nu

numai să prejudicieze o anchetă, dar și să compromită definitiv șansele sale

de reușită.

n hotărârea în cauza „

Asociația 21 Decembrie 1989” și alții

(citată

anterior, pct. 133-

145 și

pct. 152-

154), Curtea a examinat deja desfășurarea

de către autoritățile naționale a anchetei inițiate din oficiu, care face obiectul

prezentei cauze: aceasta a

constatat că au fost încălcate a

rt.

2 și 3 din

Convenție sub aspect procedural, pe motiv că autoritățile naționale nu au

acționat cu diligența necesară.

Ulterior, aceasta a avut ocazia să reitereze aceste constatări într

-

o altă

cauză care privea aceleași fapte și aceeași anchetă, subliniind, în plus, că

autoritățile nu și

-

au îndeplinit obligația – impusă atât de a

rt.

2 din Convenție,

cât și de dreptul intern – de a implica în procedură victimele sau succesorii în

drept, cu scopul de a proteja interesele lor legitime (

Acatrinei și alții

împotriva României

, nr. 10425/09 și alte 71 de cereri

, pct. 33-35, 26 martie

2013).

4

0

. În speță, Curtea constată că niciun element nu îi permite să se abată de

la constatările din hotărârile citate ant

erior

.

4

1

. Având în vedere cele de mai sus, presupunând că se stabilește faptul

că nu a fost depusă o plângere penală separată de către fiecare reclamant

(supra, pct.

2

5

)

, Curtea nu este convinsă că depunerea unei astfel de plângeri

ar fi modificat semnificativ desfășurarea anchetei inițiate din oficiu [a se

vedea, de asemenea

Tanrıkulu împotriva Turciei

(MC), nr. 23763/94,

pct. 110-111, CEDO 199

9-

IV și

İlhan

,

citată anterior,

pct. 63-64].

4

2

. În consecință, Curtea respinge, de asemenea, partea din excepția

preliminară a Guvernului legată de nedepunerea unor plângeri penale (supra,

pct.

2

8

)

și concluzionează că au fost încălcate a

rt.

2 și –

respectiv

–

art. 3 din

Convenție sub aspect procedural (a se vedea tabelul anexat în ceea ce privește

articolul din Convenție

relevant pentru fiecare cerere).

8

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

III. CU PRIVIRE LA PRETIN

SA ÎNCĂLCARE A ART. 6 ȘI 13 DIN

CONVENȚIE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE DURATA PROCEDURII ȘI

LIPSA UNEI CĂI DE AT

AC EFECTIVE

4

3

. Reclamanții invocă, de asemenea, a

rt. 6 §

1 din Convenție, denunțând

durata procedurii penale privind decesul rudelor lor sau relele tratamente care

le-

au fost aplicate în decembrie 1989, precum și a

rt.

13, afirmând că nu au

avut la dispoziție o cale de atac efectivă de natură să conducă la identificarea

ș

i pe

depsirea celor responsabili. Dispozițiile invocate de reclamanți au

următorul cuprins:

Art. 6 § 1

„Orice persoană are dreptul la judecarea […] într

-un termen rezonabil a cauzei sale,

de către o instanță […] care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale

cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate

împotriva sa.”

Art. 13

„Orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de […] Convenție au fost

încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când

încălcarea s

-

ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor

oficiale.

”

4

4

. Guvernul contestă aceste acuzații.

re constatările referitoare la a

rt.

2 și 3 din Convenție

(supra, pct.

4

2

)

, Curtea consideră că nu este necesar să examineze separat

admisibilitatea și temeinicia cape

telor de cerere formulate în temei

ul art.

6 și

13 din Convenție.

IV. CU PRIVIRE LA PRET

IN

SA ÎNCĂLCARE A ART.

1

4

COROBORAT CU ART. 6

DIN CONVENȚI

E

6 din Convenție, reclamanții

susțin că au făcut obiectul unei discriminări în raport cu victimele unor

infracțiuni săvârșite în alte circumstanțe decât cele în care au avut loc

evenimentele din decembrie 1989.

4

7

. Ținând seama de ansamblul elementelor de care dispune și în măsura

în care este competentă să se pronunțe asupra acuzațiilor formulate, Curtea

nu constată nicio aparentă încălcare a drepturilor și a libertăților garantate de

Convenție sau de protocoalele sale. Rezultă că acest capăt de cerere este

inadmisibil și trebuie să fie respins în temeiul a

rt. 35 §

3 și a

rt. 35 § 4 din

Convenț

ie.

V. CU PRIVIRE LA APLICAREA ART.

41 DIN CONVENȚIE

41 din Convenție,

9

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

„În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a

protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o

înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă

este cazul, o reparație echitabilă.”

A. Prejudiciu

4

9

. Reclamantul Ionel Hrior (cererea nr. 15110/10) solicită suma totală de

498

000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul pe care consideră că

l-

a suferit, fără a face distincție între prejudiciul material și prejudiciul moral.

5

0

. Reclamanta Adriana Palcău (cererea nr. 33748/10) solicită suma de

60 000

EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral.

5

1

. Reclamanții Cristian George Surdu (cererea nr. 24022/11), Claudia

Elena Opr

iș (cererea nr. 25169/11) și Valeria Jurcă (cererea nr. 78705/11)

solicită fiecare 4 000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material

pe care consideră că l

-

au suferit ca urmare a pierderii pensiei de întreținere pe

care ar fi trebuit să o primească de la tatăl lor și, respectiv, soțul său. Fiecare

din ei solicită, de asemenea, suma de 15

000

EUR cu titlu de despăgubire

pentru prejudiciul moral.

5

2

. Fiecare dintre ceilalți reclamanți solicită 100

000 EUR pentru

prejudiciul

material, precum și 100

000 EUR pentru prejudiciul moral.

5

3

. Guvernul consideră că cererea de acordare a unei reparații echitabile

formulată de domnul Ionel Hrior nu are nicio legătură cu încălcările relevante

și solicită Curții să o respingă.

Făcând referire la jurisprudența Curții în materie, Guvernul apreciază că

pretențiile celorlalți reclamanți sunt exces

ive.

5

4

. Curtea observă că, în speță, singurul temei care trebuie reținut pentru

acordarea unei repa

rații echitabile constă în faptul că autoritățile naționale nu

au efectuat ancheta cu privire la cei responsabili pentru represiunea armată a

manifestațiilor anticomuniste din decembrie 1989 cu diligența impusă în

conformitate cu art.

2 și 3 din Convenție.

5

5

. Pe baza elementelor de care dispune, Curtea consideră că încălcarea

art. 2 sau art. 3 sub aspect procedural le-a cauzat persoanelor implicate un

prejudiciu moral, punându-le într-

o situație de suferință și frustrare.

Pronunțând

u-

se în echitate, Curtea acordă cu acest titlu 15

000

EUR fiecăruia

dintre reclamanții în privința cărora a fost stabilită o încălcare a a

rt. 2 din

Convenție și 7 500 EUR fiecăruia dintre reclamanții în privința cărora a fost

stabilită o încălcare a a

rt. 3

din Convenție (a se vedea tabelul anexat).

B.

Cheltuieli de judecată

5

6

. Doar unii reclamanți (a se vedea infra,

pct.

57-

58)

au formulat o cerere

cu acest titlu. Curtea consideră așadar că este necesar să se pronu

nțe cu privire

la acest aspect doar în privința acestora.

10

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

5

7

. Reclamantul Ionel Hrior solicită 2

000 EUR pentru cheltuielile de

transport, traduceri și onorarii, fără a furniza niciun document justificativ.

5

8

. Reclamanții Cristian George Surdu, Claudia Elena Opriș și Valeria

Jurcă solicită

1

740 EUR pentru cheltuielile de judecată, reprezentând

cheltuielile de corespondență (150 EUR), cheltuielile de traducere (90 EUR)

și onorariul avocaților (

1

500 EUR).

5

9

. În ceea ce privește cererea domnului Ionel Hrior, Guvernul consideră

că nu s

-

a stabilit caracterul real al cheltuielilor efectuate și solicită Curții să

nu acorde nicio sumă cu acest titlu.

6

0

. În ceea ce privește pretențiile domnului Cristian George Surdu,

doamnei Claudia Elena Opriș și doamnei Valeria Jurcă, Guvernul le

consideră excesive și solicită Curții să acorde, în echitate, o sumă pentru

cheltuielile efectuate în mod real și în mod necesar.

6

1

.

Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține

ram

b

ursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabilește

caracterul real, necesar și rezonabil al acestora [

Tarakhel împotriva Elve

ției

(MC), nr. 29217/12, pct. 142, 4 noiembrie 2014].

6

2

. În speță, având în vedere documentele de care dispune, jurisprudența

sa și natura și complexitatea problemelor ridicate, Curtea consideră

rezonabilă suma de 1 500 EUR pentru procedura în fața Curții și o acordă în

solidar reclamanților Cristian George Surdu, Claudia Elena Opriș și Va

leri

a

Jurcă. Această sumă urmează a fi plătită direct avocatului Vasile Tudor.

6

3

. De asemenea, decide să nu acorde nicio sumă cu acest titlu domnului

Hrior

.

C. Dobânzi moratorii

6

4

. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze

pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală

Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN UNANIMITATE, CURTEA

decide

să conexeze cererile;

unește cu fondul

excepția preliminară de neepuizare a căilor de atac

interne ridicată de Guvern în ceea ce privește lipsa unei plângeri penale

separate și

o

resping

e

;

declară

cererea admisibilă în ceea ce privește capetele de cerere

întemeiate pe art.

2 și 3 din Convenție sub aspect procedural;

declară

cererea inadmisibilă în ceea ce privește capătul de cerere

întemeiat pe art. 14 coroborat cu art.

6 din Convenție;

11

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

hotărăște

că au fost încălcate a

rt.

2 și 3 din Convenție sub aspect

procedural;

hotărăște

că nu este necesară examinarea admisibilității și a temeiniciei

capetelor de cerere întemeiate pe art. 6 §

1 și a

rt.

13 din Convenție;

hotărășt

e

a)

că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni

de la data rămânerii definitive a hotăr

ârii, în conformitate cu art. 44

§

2 din Convenție, următoarele sume:

i.

fiecărui reclamant, sumele indicate în tabelul anexat pentru

prejudiciul moral, care trebuie convertite în moneda statului pârât la

rata de schimb aplicabilă la data plății, plus orice sumă ce poate fi

datorată cu titlu de impozit;

ii. 1 500 EUR (o mie cinci sute de euro) domnului Cristian George

Surdu, doamnei Claudia Elena Opriș și doamnei Valeria Jurcă în

solidar, pentru cheltuielile de judecată efectuate în cadrul procedurii

desfășurate în fața Curții, plus orice sumă ce poate fi datorată cu

titlu de impozit pentru această sumă, care urmează a fi plătită direct

avocatului Vasile Tudor

;

b)

că, de la expirarea termenului menționat și până la efectuarea plății,

aceste sume trebuie majorate cu o

dobândă simplă, la o rată egală cu

rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca

Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade și

majorată cu trei puncte procentuale

;

respinge

cererea de acordare a unei reparații echitab

ile pentru celelalte

capete de cerere.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 27 ianuarie 2015,

în temeiul art.

77 §

2 și

a

rt. 77 §

3 din Regulamentul Curții.

Marialena Tsir

li

Grefier adjunct

Josep Casadeval

l

Președinte

12

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

ANEX

Ă

Suma datorată de statul

pârât în temeiul art. 41 din

Convenți

e

Numele reclamantului

Data nașterii

Nr. cererii

Data introducerii

Articolu

l

aplicabil

Nr.

Reprezentant

Circumstanțele

specifice reclamantului

Localitatea de

domiciliu

Nicula

e

2

ALEC

U

7 aprilie 1957

Bucureșt

i

56838/0

8

10 noiembrie 2008

Bătut de forțele de ordine în decembrie 1989, la București.

Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

3

2

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Antonie POPESCU

Antonie POPESCU

Antonie POPESCU

1.

Ioana BALDOVIN

27 august 1959

Bucureșt

i

56843/0

8

10 noiembrie 2008

Văduva victimei ucise prin împușcare în București, în decembrie

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

2.

3.

Antonica BĂLAN

Nespecifica

tă

Bucureșt

i

56847/0

8

10 noiembrie 2008

Văduva victimei împușcate mortal în București, în decembrie 1989.

Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

2

3

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Anghel BEDROS

4 iunie 1950

Bucureșt

i

56852/0

8

10 noiembrie 2008

A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București;

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

Antonie POPESCU

4.

Nicolae BOACĂ

31 ianuarie 1957

Bucureșt

i

56856/0

8

10 noiembrie 2008

Rănit prin împușcare la București, în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Antonie POPESCU

Antonie POPESCU

2

2

5.

6.

Elena BOERESCU

5 mai 1962

Bucureșt

i

56859/0

8

10 noiembrie 2008

Văduva victimei împușcate mortal la București în decembrie 1989.

Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Alexand

ru

Bătuți de forțele de ordine și ținuți în detenție la Penitenciarul Jilava,

în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul nr.

97/P/199

0.

7 500 EUR (șapte mii

cinci

sute de euro)

BRĂTIA

NU

6 decembrie 1964

Bucureșt

i

56865/0

8

10 noiembrie 2008

3

7.

2

. Rectificat la 29 iunie 2015: textul era următorul: „Nicolae”

13

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

Suma datorată de statul

pârât în temeiul art. 41 din

Convenți

e

Numele reclamantului

Data nașterii

Nr. cererii

Data introducerii

Articolu

l

aplicabil

Nr.

Reprezentant

Circumstanțele

specifice reclamantului

Localitatea de

domiciliu

Bătută de forțele de ordine și ținută în detenție în Penitenciarul

Antonie POPESCU

Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în

Jenica CIUCĂ

2 septembrie 1967

Bucureșt

i

56869/0

8

10 noiembrie 2008

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

3

3

3

8.

dosarul intern nr. 97/P/1990.

Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava,

Antonie POPESCU

în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie

97/P/199

0.

Marcel CIUCĂ

3 ianuarie 1964

Bucureșt

i

56871/0

8

10 noiembrie 2008

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

9.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Dumitr

u

CONSTANTI

N

10 noiembrie 2008

14 noiembrie 1954

56875/0

8

Bătut de forțele de ordine în București în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

Antonie POPESCU

10.

Bucureșt

i

Mama victimei împușcate mortal în București în decembrie 1989.

Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. Decedată la

14 octombrie

Antonie POPESCU

2013, procedura a fost continuată de moștenitorii Aurica Ignătescu

(sora reclamantei), Sofia Postelnicu și Florian Ignătescu (nepoata și

nepotul reclamantei).

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro) în comun

moștenitoril

or

Floarea CORȘATEA

27 mai 1934

10 noiembrie 2008

Bucureșt

i

56877/0

8

2

11.

Constantin CREȚU

30 mai 1952

10 noiembrie 2008

Bucureșt

i

56878/0

8

A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București;

Antonie POPESCU

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

3

3

12.

13.

14.

sechele psihice. Parte în dosarul nr. 97/P/1990.

Bătut de forțele de ordine în decembrie 1989, la București. Parte în

Antonie POPESCU

dosarul intern nr. 97/P/1990.

Cătălin CUATU

56879/0

8

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

10 octombrie 1956

10 noiembrie 2008

Bucureșt

i

Răzvan Cătălin

DOBR

IN

10 noiembrie 2008

20 noiembrie 1967

56894/0

8

A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București;

Antonie POPESCU

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

3

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

Bucureșt

i

7 500 EUR (șapte mii cinci

Grigore GRECEANU

56898/0

8

10 noiembrie 2008

Bucureșt

i

23 aprilie 1949

A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București;

Antonie POPESCU

sute de euro)

3

2

3

15.

16.

17.

sechele psihice. Parte în dosarul nr. 97/P/1990.

Ioana IONESCU

13 octombrie 1941

Bucureșt

i

56900/0

8

10 noiembrie 2008

Mama victimei împușcate mortal la București în decembrie 1989.

Parte în dosarul nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Antonie POPESCU

Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava,

Antonie POPESCU

în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul nr.

97/P/199

0.

Costel LUPEA

13 octombrie 1950

Bucureșt

i

56901/0

8

10 noiembrie 2008

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

14

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

Suma datorată de statul

pârât în temeiul art. 41 din

Convenți

e

Numele reclamantului

Data nașterii

Nr. cererii

Data introducerii

Articolu

l

aplicabil

Nr.

Reprezentant

Circumstanțele

specifice reclamantului

Localitatea de

domiciliu

Constantin MARIN

12 iunie 1941

Bucureșt

i

56902/0

8

10 noiembrie 2008

Rănit în timpul manifestațiilor de la București din decembrie 1989.

Parte în dosarul nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Antonie POPESCU

2

3

3

2

3

3

3

2

3

3

18.

Bătută de forțele de ordine și ținută în detenție în Penitenciarul

Antonie POPESCU

Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în

Maria MARINESCU

22 octombrie 1953

Bucureșt

i

56903/0

8

10 noiembrie 2008

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

dosarul nr. 97/P/1990.

Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava,

Antonie POPESCU

în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul nr.

97/P/199

0.

Aurelian MITRAN

6 aprilie 1964

Bucureșt

i

56904/0

8

10 noiembrie 2008

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Ovidiu Teodor

MOLDOV

AN

10 noiembrie 2008

15 noiembrie 1945

56905/0

8

Rănit la București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Antonie POPESCU

97/P/199

0.

Bucureșt

i

Nicolae NEȘCU

56940/0

8

A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București;

Antonie POPESCU

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

25 iulie 1949

10 noiembrie 2008

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

Popeș

ti

-Leorde

ni

Bătută de forțele de ordine și ținută în detenție în Penitenciarul

Antonie POPESCU

Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

Elena NETEDU

56941/0

8

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

1 februarie 1952

10 noiembrie 2008

Bucureșt

i

Reținut și bătut de forțele de ordine în cursul nopții de 21/22

Antonie POPESCU

decembrie 1989 la Consiliul Județean Brașov. Parte în dosarul intern

nr. 97/P/1990.

Sorin Ion ONIȘOR

15 mai 1967

10 noiembrie 2008

Brașov

56947/0

8

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Mihaela ONOFREI

Nespecifica

tă

10 noiembrie 2008

Bucureșt

i

56949/0

8

Văduva unei victime rănite prin împușcare la București în decembrie

Antonie POPESCU

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

1989 și decedată în 2005. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

Gheorghe PETRE

56973/0

8

A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București;

Antonie POPESCU

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

22 martie 1951

10 noiembrie 2008

Bucureșt

i

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

Ș

tefan-Victo

r-Egmont

PUȘCAȘ

U

10 noiembrie 2008

10 noiembrie 1974

56978/0

8

A participat la evenimentele din decembrie 1989 de la București;

Antonie POPESCU

7 500 EUR (șapte mii

cinci

sute de euro)

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

Bucureșt

i

15

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

Suma datorată de statul

pârât în temeiul art. 41 din

Convenți

e

Numele reclamantului

Data nașterii

Nr. cererii

Data introducerii

Articolu

l

aplicabil

Nr.

Reprezentant

Circumstanțele

specifice reclamantului

Localitatea de

domiciliu

Vasile RADU

13 mai 1953

Bucureșt

i

56982/0

8

10 noiembrie 2008

A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București;

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Antonie POPESCU

Antonie POPESCU

Antonie POPESCU

Antonie POPESCU

3

2

3

2

28.

Nicoleta SASU

22 decembrie 1956

Bucureșt

i

56984/0

8

10 noiembrie 2008

Văduva unei victime împușcate mortal la București în decembrie

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

29.

30.

31.

Eugeniu SAVIN

28 februarie 1948

Bucureșt

i

56987/0

8

10 noiembrie 2008

Bătut de forțele de ordine la București în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Mari

a

ȘOROȘTI

NEAN

10 noiembrie 2008

19 septembrie 1960

56989/0

8

Văduva unei victime împușcate mortal la București în decembrie

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Bucureșt

i

Diana Nicoleta

ȘMU

L

10 septembrie 1971

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro) în solidar

56991/0

8

Fiicele lui Nicolae Șmul, împușcat mortal la București în decembrie

Antonie POPESCU

2

32.

Elena Roxana

10 noiembrie 2008

KOSZTI

28 ianuarie 1977

Bucureșt

i

Gheorghe VLA

D

56998/0

8

A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București;

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

1 decembrie 1951

10 noiembrie 2008

Bucureșt

i

Antonie POPESCU

3

3

33.

34.

Drag

oș

-

Cătălin

458/09

Bătut de forțele de ordine la București în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

BĂLAȘ

-SALCO

CI

Ionuț MATEI

12 decembrie 2008

23 august 1969

Voluntari (Ilfov)

Tudor BĂNUȚĂ

461/09

A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București și a

suferit sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

5 octombrie 1947

12 decembrie 2008

Bucureșt

i

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

3

3

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

35.

36.

Vasile BENE

462/09

Bătut de forțele de ordine la București în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

31 martie 1960

Bucureșt

i

12 decembrie 2008

16

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

Suma datorată de statul

pârât în temeiul art. 41 din

Convenți

e

Numele reclamantului

Data nașterii

Nr. cererii

Data introducerii

Articolu

l

aplicabil

Nr.

Reprezentant

Circumstanțele

specifice reclamantului

Localitatea de

domiciliu

Elena-Josef

ina

463/09

A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București;

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

COCO

Ș

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț

MATE

I

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

3

2

3

3

3

2

3

3

3

37.

12 decembrie 2008

7 aprilie 1948

Bucureșt

i

Octavian CRĂCIUN

21 octombrie 1951

Bucureșt

i

464/09

22 decembrie 2008

Rănit prin împușcare la București, în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

Anton DA

VID

21 decembrie 1952

Piteșt

i

465/09

22 decembrie 2008

A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București;

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Mihai

u

3

GHINI

ȚĂ

6 decembrie 1949

Piteșt

i

466/09

22 decembrie 2008

A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București;

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Oliver IONIȚĂ

15 martie 1956

Piteșt

i

468/09

22 decembrie 2008

A

participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București;

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Constantin ISAC

8 aprilie 1950

Bucureșt

i

469/09

22 decembrie 2008

Rănit prin împușcare la București în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Dan MIRONESCU-

NDOUO

NO

473/09

A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București;

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

22 decembrie 2008

7 februarie 1950

Bucureșt

i

Sandu PETRE

475/09

A

participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București;

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

26 februarie 1963

22 decembrie 2008

Piteșt

i

Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava,

în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul

intern nr.

97/P/199

0.

Dragoș STANCIU

477/09

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

20 septembrie 1956

22 decembrie 2008

Bucureșt

i

3

. Rectificat la 29 iunie 2015: textul era următorul: „Mihai”

17

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

Suma datorată de statul

pârât în temeiul art. 41 din

Convenți

e

Numele reclamantului

Data nașterii

Nr. cererii

Data introducerii

Articolu

l

aplicabil

Nr.

Reprezentant

Circumstanțele

specifice reclamantului

Localitatea de

domiciliu

Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava,

în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul

intern nr. 97/P/1990.

George STANCU

4 aprilie 1963

Bucureșt

i

478/09

22 decembrie 2008

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț

MATE

I

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Antonie POPESCU

3

3

46.

Geta ȘELARU

13 august 1953

Bucureșt

i

480/09

22 decembrie 2008

Bătută de forțele de ordine la București în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

Mihai UIVARY

28 iunie 1956

Albota

(Arge

ș)

481/09

22 decembrie 2008

A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la Pitești;

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

3

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava,

în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul

intern nr. 97/P/1990.

Marin ZOANĂ

12 mai 1947

Bucureșt

i

482/09

22 decembrie 2008

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

3

2

3

2

3

3

2

Mircea Emil ALB

27 martie 1956

Bucureșt

i

682/09

22 decembrie 2008

Rănit prin împușcare la București în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava,

în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul

intern nr. 97/P/1990.

Mihai ALEXE

2 august 1968

Bucureșt

i

689/09

22 decembrie 2008

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Attila Alexandru

BANYA

I

22 decembrie 2008

28 octombrie 1955

693/09

Rănit prin împușcare la București în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Bucureșt

i

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Bătută de forțele de ordine și ținută în detenție în Penitenciarul

Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

Gyoparka CSEH

700/09

25 aprilie 1965

22 decembrie 2008

Cluj-Napoca

Gheorghe

GORGOTEA

NU

22 decembrie 2008

3 iulie 1948

705/09

A participat la evenimentele din decembrie 1989 de la Pitești;

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Piteșt

i

Niculae DINU

6 iulie 1944

22 decembrie 2008

Ploiești

707/09

Rănit prin împușcare la București, în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

18

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

Suma datorată de statul

pârât în temeiul art. 41 din

Convenți

e

Numele reclamantului

Data nașterii

Nr. cererii

Data introducerii

Articolu

l

aplicabil

Nr.

Reprezentant

Circumstanțele

specifice reclamantului

Localitatea de

domiciliu

Florin JUCAN

12 martie 1969

Bucureșt

i

709/09

22 decembrie 2008

Rănit prin împușcare la București, în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Antonie POPESCU

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț

MATE

I

2

3

3

3

3

3

56.

Gheorghe

MITULES

CU

22 decembrie 2008

20 aprilie 1948

715/09

A participat la evenimentele din decembrie 1989 de la

Pitești,

a

suferit sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

57.

58.

59.

60.

61.

Domnești, Argeș

Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în

Penitenciarul Jilava,

în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul

intern nr. 97/P/1990.

Ovidiu MORAR

719/09

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

23 octombrie 1960

22 decembrie 2008

Bucureșt

i

Elena NEGESCU

721/09

A participat la

evenimentele din decembrie 1989 de la Pitești;

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

7 aprilie 1952

22 decembrie 2008

Pitești, Argeș

Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava,

în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul

intern nr. 97/P/1990.

Dan POPESCU

727/09

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

19 februarie 1967

22 decembrie 2008

Bucureșt

i

Daiana Crăița

SAVOPO

L

22 decembrie 2008

5 septembrie 1962

Bucureșt

i

733/09

A participat la evenimentele din decembrie 1989 de la București;

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Vanda Cătălina

ȘERBAN

22 decembrie 2008

3 octombrie 1964

Bătută de forțele de ordine și ținută în detenție în Penitenciarul

Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

737/09

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Ionuț

MATE

I

3

3

62.

63.

Bucureșt

i

Georgeta VASU

4

Bătută de forțele de ordine și ținută în detenție în Penitenciarul

Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

741/09

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

10 aprilie 1976

Ionuț MATEI

22 decembrie 2008

Bucureșt

i

Gheorghe DANILUC

20 ianuarie 1940

10458/0

9

Părinții unui recrut care a fost împușcat mortal în decembrie 1989 la

București. Părți în dosarul intern nr. 97/P/1990.

Antonie POPESCU

2

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro) în comun

64.

Maria DANILUC

28 ianuarie 2009

28 noiembrie 1946

Cărpiniș, Timiș

era următorul: „KÖTZE”

19

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

Suma datorată de statul

pârât în temeiul art. 41 din

Convenți

e

Numele reclamantului

Data nașterii

Nr. cererii

Data introducerii

Articolu

l

aplicabil

Nr.

Reprezentant

Circumstanțele

specifice reclamantului

Localitatea de

domiciliu

Iosif KELEMEN

1 ianuarie 1938

Timișoara

10471/0

9

28 ianuarie 2009

Tatăl victimei împușcate mortal la 25 decembrie 1989 în Timișoara.

Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

Antonie POPESCU

Ionuț MATEI

Ionuț MATEI

2

2

2

3

3

3

2

2

2

65.

Lidia KELEMEN

2 septembrie 1942

Timișoara

10472/0

9

28 ianuarie 2009

Mama victimei împușcate mortal la 25 decembrie 1989 în

Timișoara. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

73.

Niculina LOVIN

21 septembrie 1957

Bucureșt

i

10476/0

9

28 ianuarie 2009

Văduva victimei împușcate mortal la București în decembrie 1989.

Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Dan MARINESCU

3 octombrie 1957

Bucureșt

i

10478/0

9

28 ianuarie 2009

A participat la evenimentele din decembrie 1989 de la București;

sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Dacia Mădălina

MUTULES

CU

10 noiembrie 1967

Bucureșt

i

Bătută de forțele de ordine și ținută în detenție în Penitenciarul

Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

10977/0

9

28 ianuarie 2009

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Florică NEGOI

6 ianuarie 1953

Curtea de Argeș

10978/0

9

28 ianuarie 2009

Bătut de forțele de ordine la București în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Ioan REGEP

24 martie 1959

Timișoara

10999/0

9

28 ianuarie 2009

Rănit prin împușcare în Timișoara la 23 decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Veronica SUR

12 octombrie 1943

5

Timișoara

11024/0

9

28 ianuarie 2009

Văduva victimei rănite prin împușcare la 24 decembrie în Timișoara,

care a decedat în 2006. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Constantin

11035/0

9

28 ianuarie 2009

Rănit prin împușcare la București în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

ZAPCIRO

IU

24 iunie 1968

Grădiștea (Vâlcea)

5

. Rectificat la 29 iunie 2015: textul era următorul: „14 septembrie 1963”

20

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN

IEI

Suma datorată de statul

pârât în temeiul art. 41 din

Convenți

e

Numele reclamantului

Data nașterii

Nr. cererii

Data introducerii

Articolu

l

aplicabil

Nr.

Reprezentant

Circumstanțele

specifice reclamantului

Localitatea de

domiciliu

A

participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la Constanța.

Reținut fără mandat și supus unor interogatorii la 23 și 24 decembrie

Liviu ZAMFIR

2 martie 1962

Constanț

a

11036/0

9

28 ianuarie 2009

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Ionuț MATEI

3

3

3

2

2

2

2

2

74.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Gheorghe

Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava,

în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul

intern nr. 97/P/1990.

14020/0

9

27 februarie 2009

GHERGHICEA

NU

30 septembrie 1958

Bucureșt

i

Ionuț MATEI

75.

76.

77.

78.

79.

80.

81.

Gheorghe GRIGORE

23 septembrie 1954

Bucureșt

i

14028/0

9

27 februarie 2009

Bătut de forțele de ordine la București în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci

sute de euro)

Antonie POPESCU

Delia OLTEAN

Delia OLTEAN

Vasile TUDOR

Vasile TUDOR

Vasile TUDOR

Ionel HRIOR

22 noiembrie 1969

Cărbunari (Maramureș)

15110/1

0

2 martie 2010

Militar rănit prin împușcare la București în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

33748/1

0

21 mai 2010

Adria

na

PALCĂ

U

27 martie 1955

Timișoara

Rănită prin împușcare în Timișoara la 24 decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Cristian George

SURDU

24 aprilie 1977

Codlea

24022/1

1

1 aprilie 2011

Fiul victimei împușcate mortal la Brașov în decembrie 1989. Parte în

dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Claudia Elena OPRIȘ

18 august 1978

Villasequilla, Spania

25169/1

1

1 aprilie 2011

Fiica victimei împușcate mortal la Brașov în decembrie 1989. Parte

în dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

Valeria JURC

Ă

25 februarie 1954

Codlea

78705/1

1

9 decembrie 2011

Văduva victimei împușcate mortal la Brașov în decembrie 1989.

Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece

mii de euro)

21