CASE OF ALECU AND OTHERS v. ROMANIA

Tradus și revizuit de IER (ier.gov.ro)

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECȚIA A T

REIA

CAUZA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

(Cererea nr. 56838/08 și alte 80 de cereri) HOTĂRÂR E Această versiune a fost rectificată în conformitate cu a rt. 81 din Regulamentul Curții la 29 iunie 2015 Această hotărâre a fost revizuită în conformitate cu a rt. 80 din Regulamentul Curții print r - o hotărâre pronunțată la 15 noiembrie 2016. STRASBOUR G 27 ianuarie 2015 DEFINI TIVĂ 01.06.201 5 Hotărârea a rămas definitivă în temeiul a rt. 44 § 2 din Convenție. Aceasta poate suferi modificări de formă.

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI În cauza Alecu și alții împotriva României , Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), reunită într -o cameră compusă din: Josep Casadevall, președinte, Luis López Guerra, Dragoljub Popovi ć, Kristina Pardal os, Johannes Sil vis, Valeriu Grițco, Iulia Antoanella Motoc, jude cători , ș i Marialena Tsirli, grefier adjunct d e secție, după ce a deliberat în camera de consiliu, la 6 ianuarie 2015, pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată: PROCEDU RA 1 . Reclamanții sunt resortisanți români. Detaliil e privind identitatea lor, reprezentanții acestora, precum și datele la care cererile au fost introduse pot fi găsite în tabelul an exat. 2 . Guvernul român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna Catrinel Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe .

CIRCUMSTANȚELE CAUZ

E I 5 . Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, se încadrează în același context istoric și se referă la aceeași procedură internă ca și hotărârea în cauza Asociația „21 Decembrie 1989” și alții împotriva României (nr. 33810/07 și 18817/08 , pct. 12-41, 24 mai 2011) . 6 . Reclamanții sunt victime (ale) sau succesori în drepturi ai victimelor represiunii armate a manifestațiilor împotriva regimului dictatorial comun ist, care au început la 21 decembrie 1989 în București și în alte orașe din țară. 7 . În cursul anului 1990, după căderea regimului, parchetul militar a deschis din oficiu o anchetă cu privire la represiunea armată a manifestațiilor din orașele București, Timișoara, Oradea, Constanța, Craiova, Bacău, Târgu - Mureș și Cluj.

Din documentele aflate la dosar reiese că toți reclamanții din prezentele cauze au informat organele de urmărire penală cu privire la acuzațiile lor în calitate de victime sau succesori în drepturi ai victimelor. 1

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI

DREPTUL ȘI PRACTICA

INTERNE RELEVANT

E

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI tot cursul urmăririi penale, iar în fața primei instanțe de judecată, până la citirea actului de sesizare.” 1 7 . Alte dispoziții de drept și de practică internă relevante sunt prezentate sintetic în cauzele Șandru și alții și Asociația « 21 Decembrie 1989 » și alții, ambele citate anterior. ÎN DREPT

I. CONEXAREA CERERILOR

1 8 . Ținând cont de asemănarea cererilor în ceea ce privește faptele și problemele de fond pe care le ridică, Curtea consideră oportun să le conexeze și decide să le examineze împreună, într - o singură hotărâre, în temeiul a rt. 42 din Regulamentul Curții .

II. CU PRIVIRE LA PRE

TIN

SA ÎNCĂLCARE A ART. 2 ȘI 3 DIN

CONVENȚIE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE EFICACITAT

EA ANCHET EI 1 9 . Reclamanții se plâng că autoritățile competente nu au efectuat o anchetă eficientă cu privire la decesul rudelor lor sau la relele tratamente la care au fost supuși ei înșiși sau rudele lor în timpul represiunii manifestațiilor anticomuniste din decembrie 1989, care au avut loc în București și alte orașe. În această privință, invocă în mod explicit sau în esență a rt. 2 și 3 di n Convenție, care au următorul cuprins: Art. 2 „1. Dreptul la viață al oricărei persoane este protejat prin lege.

Moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intenționat, decât în executarea unei sentințe capitale pronunțate de un tribunal în cazul în care in fracțiunea este sancționată cu această pedeapsă prin lege . 2. Moartea nu este considerată ca fiind cauzată prin încălcarea acestui articol în cazurile în care aceasta ar rezulta dintr- o recurgere absolut necesară la forță: a) pentru a asigura apărarea oricărei persoane împotriva violenței ilegale; b) pentru a efectua o arestare legală sau pentru a împiedica evadarea unei persoane legal deținu te; c) pentru a reprima, conform legii, tulburări violente sau o insurecție.” Art. 3 „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.

” 3

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI A. Cu privire la admisibilitate 1. Cu privire la excepția de necompetență ratione tempo ris 2 0 . Guvernul contestă competența ratione temporis a Curții de a examina cererile. Acesta susține că evenimentele, precum deschiderea anchetei, sunt anterioare datei ratificării Convenției de către România – la 20 iunie 1994 – și susține, în plus, că, înainte de această dată, au fost pronunțate mai multe rezoluții de neîncepere a urmăririi penale. Prin urmare, bazându -se pe hotărârea Multiplex împotriva Croației (nr. 58112/00, 10 iulie 2003), acesta susține că, în speță, Curtea nu este competentă să examineze acuzațiile privind încălcarea a rt. 2 și 3 din Convenție.

2 1 . Reclamanții contestă aceste argumente și fac referire la hotărârile citate anterior, Asociația „21 Decembrie 1989” și alții ș i Șandru și alții , în care Curtea a declarat că este competentă ratione temporis să examineze capetele de cerere ide ntice sau similare ce privesc ineficiența anchetelor penale referitoare la aceleași fapte ca și cele din prezentele cereri. De asemenea, aceștia subliniază că, având în vedere gravitatea actelor care constituie obiectul anchetei penale, aceasta din urmă s - a efectuat din oficiu și că este încă pendinte. În continuare, aceștia subliniază că Guvernul nu poate să invoce în favoarea sa deficiențele anchetei inițiate din oficiu pentru a justifica rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale sau deciziile de a aba ndona d e facto plângerile formulate individual.

Aceștia susțin că au participat la diferite acte de urmărire penală din cadrul anchetei oficiale și că au făcut demersuri pe lângă diverse autorități. 2 2 . Curtea reamintește că a respins deja aceeași excepție ridicată de Guvern în cauza Asociația 21 Decembrie 1989” și alții (pct. 116-118), în care au fost formulate capete de cerere similare celor din prezenta cauză. Curtea constată că niciun element din prezenta cauză nu îi permite să se abată de la constatările din hotărârea citată anterior. Rezultă că excepția Guvernului nu poate fi reținută. 2 3 . Prin urmare, Curtea consideră că este competentă ratione tempor is pentru a examina acu zația de încălcare a a rt. 2 și a rt. 3 sub aspect procedural.

2. Cu privire la excepția de neepuizare a căilor de atac interne 2 4 . De asemenea, Guvernul invocă neepuizarea căilor de atac interne în ceea ce privește mai multe din cererile prezente. Acesta susține că unii reclamanți nu s - au constituit niciodată părți civile în cadrul procedurii interne sau că au făcut acest lucru tardiv, în timp ce alții s - au înfățișat în fața organelor de urmărire penală doar în calitate de martori. 2 5 . Reclamanții contestă această teză. Aceștia subliniază că au făcut cu toții demersuri pe lângă autorități și că au participat la ancheta penală des chisă din oficiu în calitate de victime ale represiunii manifestațiilor anticomunist e din decembrie 1989 sau în calitate de succesori în drepturi.

Aceștia denunță 4

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI pasivitatea autorităților în desfășurarea anchetei, în special în ceea ce privește obținerea de probe referitoare la faptele în cauză. 26. Curtea reamint ește că regula privind epuizarea căilor de atac interne, enunțată la a rt. 35 § 1 din Convenție, impune reclamanților obligația de a utiliza în primul rând căile de atac disponibile și suficiente în mod normal în sistemul juridic intern, pentru a-i permite să obțină repararea încălcărilor pretinse. Aceste căi de atac trebuie să existe cu un grad suficient de certitudine, atât în teorie, cât și în practică, fără de care le lipsesc efectivitatea ș i accesibilitatea dorite.

Art. 35 § 1 impune, de asemenea, invoc area în fața organului intern adecvat, cel puțin pe fond și în formele prevăzute de dreptul intern, a capetelor de cerere care se doresc a fi formulate ulter ior în fața Curții, dar nu impune utilizarea unor căi de atac ce nu sunt nici adecvate , nici efecti ve ( Aksoy împotriva Turcie i , 18 decembrie 1996, pct. 51-52, Culegere de hotărâri și decizii 1996- VI, și Akdivar și alții împotriva Turciei , 16 septembrie 1996, pct. 65-67, Culegere 1996-IV). În ceea ce privește obligația ce decurge din a rt.

2, de a efectua o anchetă eficientă cu privire la orice deces cauzat – în special – de agenții statului [a se vedea, de exemplu, İlhan împotriva Turciei (MC), nr. 22277/93, pct. 91- 92, CEDO 2000- VII, și Șandru și alții , citată anterior , pct. 60], aceasta p resupune, în primul rând, ca autoritățile să acționeze din oficiu, de îndată ce chestiunea este adusă în atenția acestora; nu trebuie să lase această inițiativă rudelor defunctului.

De asemenea, autorităților le revine obligația de a implica rudele defunct ului în procedură, în măsura în care este necesar pentru a le proteja interesele legitime (a se vedea, de exemplu, McKerr împotriva Regatului Unit , nr. 28883/95, pct. 111, CEDO 2001- III, și Asociația „21 Decembrie 1989” și alții , citată anterio r , pct. 135). 2 7 . În speță, în măsura în care reclamanților li se impută faptul că nu s -au constituit părți civile, Curtea subliniază că Guvernul nu a precizat în ce fel un astfel de demers ar fi putut conduce la soluționarea plângerilor reclamanților, conferind un caracter efectiv anchetei penale, compensând pretinsele deficiențe ale acesteia sau, cel puțin, accelerând -o.

De asemenea, aceasta reamintește că, într - o cauză similară referitoare la aceleași evenimente violente care au avut loc în decembrie 1989, a hotărât că, având în vedere natura capetelor de cerere formulate și deschiderea unei anchete penale, nu era necesar ca reclamanții să se constituie, în plus, părți civile (a se vedea, Ș andru și alții , citată anterior , pct. 64). În ceea ce privește pretinsa absență a unei plângeri penale formulate de fiecare reclamant, distinctă de ancheta penală inițiată din oficiu, Curtea consideră că, în acest stadiu, această parte a excepției preliminare a Guvernului ridică probleme strâns legate de cele ridicate de capetele de cerere formulate de reclamanți în temeiul aspectului procedural al a rt.

2 și 3 din Convenț ie. 2 8 . Rezultă că partea din excepția Guvernului referitoare la constituirea ca parte civilă nu poate fi reținută. În ceea ce privește partea referitoare la 5

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI necesitatea formulării unei plângeri penale separate, Curtea decide unirea acesteia cu fondul. 3. Cu privire la lipsa calității de victimă 2 9 . În cele din urmă, Guvernul argumentează că unii reclamanți nu au calitatea de victimă, pe motiv că nu ar fi fost niciodată părți la procedura internă. În această privință, susține că organele de urmărire penală nu aveau obligația de a acționa din oficiu și de a desfășura o anchetă, în lipsa unei plângeri penale din partea victimelor.

Aceasta concluzionează că prezentul demers, în măsura în care a fost întreprins de reclamanții care nu au formulat o plângere penală, are caracterul unei actio popularis . 3 0 . Reclamanții afirmă că au calitatea de „victime” în ceea ce privește absența unei anchete eficiente cu privire la atingerile denunțate, aduse vieții rudelor acestora sau propriei integrități fizice sau psihice, în cursul evenimentelor din decembrie 1989. Aceștia reamintesc că a fost inițiată o anchetă din oficiu și susțin că, în cursul acestei anchete, au adus plângerile lor la cunoștința autorităților.

În cele din urmă, aceștia își reiterează acuzațiile cu privire la comportamentul autorităților (supra, pct. 25) . 3 1 . Curtea constată că reclamanții invocă o încălcare a aspectului procedural al art. 2 sau art. 3 din Convenție în ceea ce privește ancheta i nițiată din oficiu cu privire l a violențele suferite, printre altele, de rudele lor sau de ei înșiși, anchetă la care au participat aducând plângerile acestora la cunoștința autorităților. În aceste circumstanțe, Curtea consideră că o posibilă absență a unei plângeri penale separate nu este de natură să afecteze calitatea de victime a reclamanților. Prin urmare, este necesar să respingă excepția preliminară invocată de Guver n. 3 2 . În cele din urmă, Curtea constată că aceste capete de cerere nu sunt în mod vădit ne fondate în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție.

În plus, Curtea subliniază că acestea nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarate admisibile. B. Cu privire la fond 33. Reclamanții se plâng de absența unei anchete efective cu privire la violențele suferite de aceștia sau de rudele lor în timpul represiunii armate a manifestațiilor anticomuniste din decembrie 1989. În special, aceștia denunță durata excesivă a anchetei, perioadele lungi de inactivitate, precum și lacunele și lipsa de imparțialitate ale anchetei. Potrivit acestora, unii inculpați cu funcții publice înalte ar fi împiedicat progresul cercetărilor. Aceștia susțin că, în prezent, la peste douăzeci de ani de la î nceperea anchetei, cauza este încă pendinte în fața organelor de urmărire penală din cadrul parchetului.

6

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI 3 4 . Guvernul contestă această teză și își întemeiază argumentele pe complexitatea cauzei, care privește un eveniment politic se nsibil pentru România. În primul rând, acesta consideră că, în contextul foarte special al cauzei, folosirea forței armate părea legitimă. Apoi, solicită Curții să ia în considerare faptul că, la momentul respectiv, România nu ratificase Convenția și se afla sub influența unei dictaturi timp de peste patruzeci de ani. Potrivit Guvernului, durata anchetei se datora dificultății de a stabili faptele, având în vedere, printre altele, numărul mare de persoane implicate și miza sa politică și socială. În plus, acesta consideră că reclamanții nu au avut o atitudine diligentă în desfășurarea anchetei.

În cele din urmă, Guvernul subliniază că o plângere individuală a fost admisă încă din luna februarie 1991 și concluzionează că obliga ția de a realiza o anchetă efectivă a fost respectată în speță. 3 5 . Curtea reamintește că o anchetă trebuie să fie de natură să permită, în primul rând, stabilirea circumstanțelor în care au avut loc faptele și, în al doilea rând, identificarea și pedepsirea celor responsabili. Nu este vorba despre o obligație de rezultat, ci despre una de mijloace. O cerință privind celeritatea și diligența rezonabilă este implicită în acest context [ Makaratzi s împotriva Greciei (MC), nr. 50385/99, pct. 74, CEDO 2004-XI; Kelly și alții împotriva Regatului Unit , nr. 30054/96, pct. 96-97, 4 mai 2001, și Anguelova împotriva Bulgariei , nr. 38361/97, pct. 139, CEDO 2002- IV].

Deși este posibil să apară obstacole sau dificultăți care împiedică evoluția unei anchete într- o situație deosebită, rămâne totuși valabil faptul că o reacție promptă a autorităților este esențială pentru păstrarea încrederii publicului și adeziunea acestuia la statul de drept. Obligația statului în ceea ce privește a rt. 2 din Convenție nu poate fi considerată îndeplinită decât dacă mecanismele de protecție prevăzute în dreptul intern funcționează efectiv, ceea ce presupune o examinare promptă a cauzei și fără întârzieri inutile.

Orice deficiență a anchetei, care îi slăbește capacitatea de stabilire a circumstanțelor speței sau de identificare a responsabililor, riscă să conducă la concluzia că nu prezintă nivelul de eficiență necesar [ Šilih împotriva Sloveniei (MC), nr. 71463/01, pct. 195, 9 aprilie 2009, Varnava și alții împotriva Turciei (MC), nr. 16064/90, 16065/90, 16066/90, 16068/90, 16069/90, 16070/90, 16071/90, 16072/90 și 16073/90, pct. 191, CEDO 2009, Șandru și alții , citată anterior , pct. 72, și Asociația „21 Decembrie 1989” și alții , citată anterior, pct. 134]. 3 6 . Curtea a enunțat principii similare referitoare la obligațiile procedurale ale statului în cazul acuzațiilor de tratamente contrare a rt.

3 din Convenție (a se vedea, printre altele, Assenov și alții împotriva Bulgariei , 28 octombri e 1998, pct. 102, Culegere 1998-VIII, Mahmut Kaya împotriva Turciei , nr. 22535/93 , pct. 124, CEDO 2000-III, Slimani împotriva Franței , nr. 57671/00 , pct. 30-31, CEDO 2004-IX, Cobzaru împotriva României , nr. 48254/99, pct. 65, 26 iulie 2007, și Nadrossov împotriva Rusie i , nr. 9297/02, pct. 38, 31 iulie 2008). 7

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI 3 7 . În speță, Curtea constată că, în urma represiunii armate a manifestațiilor anticomuniste din mai multe orașe din România, în decembrie 1989, a fost inițiată din oficiu o anchetă penală pent ru a stabili, printre altele, circumstanțele în care numeroase persoane și - au pierdut viața sau au fost rănite . Inițiată în 1990, această procedură, în care reclamanții au calitatea fie de victime, fie de succesori în drepturi și în cadrul căreia au fost audiați în respectiva calitate de către organele de urmărire penală, este încă pendinte în fața acestora din urmă, la douăzeci și patru de ani de la inițierea cercetărilor. 3 8 . Curtea este de acord cu Guvernul și recunoaște că prezenta cauză prezintă o complexitate incontestabilă.

Cu toate acestea, acest lucru, precum și miza politică și socială invocată de acesta din urmă, nu pot justifica o perioadă atât de lungă. Dimpotrivă, importanța acestei mize pentru societatea românească ar fi trebuit să determine autoritățile interne să soluționeze dosarul cu promptitudine, întrucât simpla trecere a timpului este de natură nu numai să prejudicieze o anchetă, dar și să compromită definitiv șansele sale de reușită. 39. Î n hotărârea în cauza „ Asociația 21 Decembrie 1989” și alții (citată anterior, pct. 133- 145 și pct. 152- 154), Curtea a examinat deja desfășurarea de către autoritățile naționale a anchetei inițiate din oficiu, care face obiectul prezentei cauze: aceasta a constatat că au fost încălcate a rt.

2 și 3 din Convenție sub aspect procedural, pe motiv că autoritățile naționale nu au acționat cu diligența necesară. Ulterior, aceasta a avut ocazia să reitereze aceste constatări într - o altă cauză care privea aceleași fapte și aceeași anchetă, subliniind, în plus, că autoritățile nu și - au îndeplinit obligația – impusă atât de a rt.

2 din Convenție, cât și de dreptul intern – de a implica în procedură victimele sau succesorii în drept, cu scopul de a proteja interesele lor legitime ( Acatrinei și alții împotriva României , nr. 10425/09 și alte 71 de cereri , pct. 33-35, 26 martie 2013). 4 0 . În speță, Curtea constată că niciun element nu îi permite să se abată de la constatările din hotărârile citate ant erior . 4 1 . Având în vedere cele de mai sus, presupunând că se stabilește faptul că nu a fost depusă o plângere penală separată de către fiecare reclamant (supra, pct. 2 5 ) , Curtea nu este convinsă că depunerea unei astfel de plângeri ar fi modificat semnificativ desfășurarea anchetei inițiate din oficiu [a se vedea, de asemenea Tanrıkulu împotriva Turciei (MC), nr. 23763/94, pct. 110-111, CEDO 199 9- IV și İlhan , citată anterior, pct. 63-64].

4 2 . În consecință, Curtea respinge, de asemenea, partea din excepția preliminară a Guvernului legată de nedepunerea unor plângeri penale (supra, pct. 2 8 ) și concluzionează că au fost încălcate a rt. 2 și – respectiv – art. 3 din Convenție sub aspect procedural (a se vedea tabelul anexat în ceea ce privește articolul din Convenție relevant pentru fiecare cerere). 8

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI

III. CU PRIVIRE LA PRETIN

SA ÎNCĂLCARE A ART. 6 ȘI 13 DIN

CONVENȚIE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE DURATA PROCEDURII ȘI

LIPSA UNEI CĂI DE AT

AC EFECTIVE

4 3 . Reclamanții invocă, de asemenea, a rt. 6 § 1 din Convenție, denunțând durata procedurii penale privind decesul rudelor lor sau relele tratamente care le- au fost aplicate în decembrie 1989, precum și a rt. 13, afirmând că nu au avut la dispoziție o cale de atac efectivă de natură să conducă la identificarea ș i pe depsirea celor responsabili.

Dispozițiile invocate de reclamanți au următorul cuprins: Art. 6 § 1 „Orice persoană are dreptul la judecarea […] într -un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță […] care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.” Art. 13 „Orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de […] Convenție au fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s - ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale. ” 4 4 . Guvernul contestă aceste acuzații. 45. Având în vede re constatările referitoare la a rt.

2 și 3 din Convenție (supra, pct. 4 2 ) , Curtea consideră că nu este necesar să examineze separat admisibilitatea și temeinicia cape telor de cerere formulate în temei ul art. 6 și 13 din Convenție.

IV. CU PRIVIRE LA PRET

IN

SA ÎNCĂLCARE A ART.

1 4

COROBORAT CU ART. 6

DIN CONVENȚI

E 46. Din perspectiva art. 14, coroborat cu art. 6 din Convenție, reclamanții susțin că au făcut obiectul unei discriminări în raport cu victimele unor infracțiuni săvârșite în alte circumstanțe decât cele în care au avut loc evenimentele din decembrie 1989. 4 7 . Ținând seama de ansamblul elementelor de care dispune și în măsura în care este competentă să se pronunțe asupra acuzațiilor formulate, Curtea nu constată nicio aparentă încălcare a drepturilor și a libertăților garantate de Convenție sau de protocoalele sale. Rezultă că acest capăt de cerere este inadmisibil și trebuie să fie respins în temeiul a rt. 35 § 3 și a rt. 35 § 4 din Convenț ie.

V. CU PRIVIRE LA APLICAREA ART.

41 DIN CONVENȚIE

48. Potrivit art. 41 din Convenție, 9

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI „În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă.” A. Prejudiciu 4 9 . Reclamantul Ionel Hrior (cererea nr. 15110/10) solicită suma totală de 498 000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul pe care consideră că l- a suferit, fără a face distincție între prejudiciul material și prejudiciul moral. 5 0 . Reclamanta Adriana Palcău (cererea nr. 33748/10) solicită suma de 60 000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral.

5 1 . Reclamanții Cristian George Surdu (cererea nr. 24022/11), Claudia Elena Opr iș (cererea nr. 25169/11) și Valeria Jurcă (cererea nr. 78705/11) solicită fiecare 4 000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material pe care consideră că l - au suferit ca urmare a pierderii pensiei de întreținere pe care ar fi trebuit să o primească de la tatăl lor și, respectiv, soțul său. Fiecare din ei solicită, de asemenea, suma de 15 000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral. 5 2 . Fiecare dintre ceilalți reclamanți solicită 100 000 EUR pentru prejudiciul material, precum și 100 000 EUR pentru prejudiciul moral. 5 3 . Guvernul consideră că cererea de acordare a unei reparații echitabile formulată de domnul Ionel Hrior nu are nicio legătură cu încălcările relevante și solicită Curții să o respingă.

Făcând referire la jurisprudența Curții în materie, Guvernul apreciază că pretențiile celorlalți reclamanți sunt exces ive. 5 4 . Curtea observă că, în speță, singurul temei care trebuie reținut pentru acordarea unei repa rații echitabile constă în faptul că autoritățile naționale nu au efectuat ancheta cu privire la cei responsabili pentru represiunea armată a manifestațiilor anticomuniste din decembrie 1989 cu diligența impusă în conformitate cu art. 2 și 3 din Convenție. 5 5 . Pe baza elementelor de care dispune, Curtea consideră că încălcarea art. 2 sau art. 3 sub aspect procedural le-a cauzat persoanelor implicate un prejudiciu moral, punându-le într- o situație de suferință și frustrare.

Pronunțând u- se în echitate, Curtea acordă cu acest titlu 15 000 EUR fiecăruia dintre reclamanții în privința cărora a fost stabilită o încălcare a a rt. 2 din Convenție și 7 500 EUR fiecăruia dintre reclamanții în privința cărora a fost stabilită o încălcare a a rt. 3 din Convenție (a se vedea tabelul anexat). B. Cheltuieli de judecată 5 6 . Doar unii reclamanți (a se vedea infra, pct. 57- 58) au formulat o cerere cu acest titlu. Curtea consideră așadar că este necesar să se pronu nțe cu privire la acest aspect doar în privința acestora. 10

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI 5 7 . Reclamantul Ionel Hrior solicită 2 000 EUR pentru cheltuielile de transport, traduceri și onorarii, fără a furniza niciun document justificativ. 5 8 . Reclamanții Cristian George Surdu, Claudia Elena Opriș și Valeria Jurcă solicită 1 740 EUR pentru cheltuielile de judecată, reprezentând cheltuielile de corespondență (150 EUR), cheltuielile de traducere (90 EUR) și onorariul avocaților ( 1 500 EUR). 5 9 . În ceea ce privește cererea domnului Ionel Hrior, Guvernul consideră că nu s - a stabilit caracterul real al cheltuielilor efectuate și solicită Curții să nu acorde nicio sumă cu acest titlu. 6 0 . În ceea ce privește pretențiile domnului Cristian George Surdu, doamnei Claudia Elena Opriș și doamnei Valeria Jurcă, Guvernul le consideră excesive și solicită Curții să acorde, în echitate, o sumă pentru cheltuielile efectuate în mod real și în mod necesar.

6 1 . Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține ram b ursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar și rezonabil al acestora [ Tarakhel împotriva Elve ției (MC), nr. 29217/12, pct. 142, 4 noiembrie 2014]. 6 2 . În speță, având în vedere documentele de care dispune, jurisprudența sa și natura și complexitatea problemelor ridicate, Curtea consideră rezonabilă suma de 1 500 EUR pentru procedura în fața Curții și o acordă în solidar reclamanților Cristian George Surdu, Claudia Elena Opriș și Va leri a Jurcă. Această sumă urmează a fi plătită direct avocatului Vasile Tudor. 6 3 . De asemenea, decide să nu acorde nicio sumă cu acest titlu domnului Hrior . C. Dobânzi moratorii 6 4 . Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN UNANIMITATE, CURTEA

decide să conexeze cererile; unește cu fondul excepția preliminară de neepuizare a căilor de atac interne ridicată de Guvern în ceea ce privește lipsa unei plângeri penale separate și o resping e ; declară cererea admisibilă în ceea ce privește capetele de cerere întemeiate pe art. 2 și 3 din Convenție sub aspect procedural; declară cererea inadmisibilă în ceea ce privește capătul de cerere întemeiat pe art. 14 coroborat cu art. 6 din Convenție; 11

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI hotărăște că au fost încălcate a rt. 2 și 3 din Convenție sub aspect procedural; hotărăște că nu este necesară examinarea admisibilității și a temeiniciei capetelor de cerere întemeiate pe art. 6 § 1 și a rt. 13 din Convenție; hotărășt e a) că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotăr ârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenție, următoarele sume: i. fiecărui reclamant, sumele indicate în tabelul anexat pentru prejudiciul moral, care trebuie convertite în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plății, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit; ii.

1 500 EUR (o mie cinci sute de euro) domnului Cristian George Surdu, doamnei Claudia Elena Opriș și doamnei Valeria Jurcă în solidar, pentru cheltuielile de judecată efectuate în cadrul procedurii desfășurate în fața Curții, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit pentru această sumă, care urmează a fi plătită direct avocatului Vasile Tudor ; b) că, de la expirarea termenului menționat și până la efectuarea plății, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade și majorată cu trei puncte procentuale ; respinge cererea de acordare a unei reparații echitab ile pentru celelalte capete de cerere.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 27 ianuarie 2015, în temeiul art. 77 § 2 și a rt. 77 § 3 din Regulamentul Curții. Marialena Tsir li Grefier adjunct Josep Casadeval l Președinte 12

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI ANEX Ă Suma datorată de statul pârât în temeiul art. 41 din Convenți e Numele reclamantului Data nașterii Nr. cererii Data introducerii Articolu l aplicabil Nr. Reprezentant Circumstanțele specifice reclamantului Localitatea de domiciliu Nicula e 2 ALEC U 7 aprilie 1957 Bucureșt i 56838/0 8 10 noiembrie 2008 Bătut de forțele de ordine în decembrie 1989, la București. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 3 2 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Antonie POPESCU Antonie POPESCU Antonie POPESCU 1. Ioana BALDOVIN 27 august 1959 Bucureșt i 56843/0 8 10 noiembrie 2008 Văduva victimei ucise prin împușcare în București, în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) 2. 3. Antonica BĂLAN Nespecifica tă Bucureșt i 56847/0 8 10 noiembrie 2008 Văduva victimei împușcate mortal în București, în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) 2 3 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Anghel BEDROS 4 iunie 1950 Bucureșt i 56852/0 8 10 noiembrie 2008 A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București; sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. Antonie POPESCU 4. Nicolae BOACĂ 31 ianuarie 1957 Bucureșt i 56856/0 8 10 noiembrie 2008 Rănit prin împușcare la București, în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) Antonie POPESCU Antonie POPESCU 2 2 5. 6. Elena BOERESCU 5 mai 1962 Bucureșt i 56859/0 8 10 noiembrie 2008 Văduva victimei împușcate mortal la București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) Alexand ru Bătuți de forțele de ordine și ținuți în detenție la Penitenciarul Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul nr. 97/P/199 0. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) BRĂTIA NU 6 decembrie 1964 Bucureșt i 56865/0 8 10 noiembrie 2008 3 7. 2 . Rectificat la 29 iunie 2015: textul era următorul: „Nicolae” 13

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI Suma datorată de statul pârât în temeiul art. 41 din Convenți e Numele reclamantului Data nașterii Nr. cererii Data introducerii Articolu l aplicabil Nr. Reprezentant Circumstanțele specifice reclamantului Localitatea de domiciliu Bătută de forțele de ordine și ținută în detenție în Penitenciarul Antonie POPESCU Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în Jenica CIUCĂ 2 septembrie 1967 Bucureșt i 56869/0 8 10 noiembrie 2008 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 3 3 3 8. dosarul intern nr. 97/P/1990.

Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava, Antonie POPESCU în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul nr. 97/P/199 0. Marcel CIUCĂ 3 ianuarie 1964 Bucureșt i 56871/0 8 10 noiembrie 2008 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 9. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Dumitr u CONSTANTI N 10 noiembrie 2008 14 noiembrie 1954 56875/0 8 Bătut de forțele de ordine în București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. Antonie POPESCU 10. Bucureșt i Mama victimei împușcate mortal în București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. Decedată la 14 octombrie Antonie POPESCU 2013, procedura a fost continuată de moștenitorii Aurica Ignătescu (sora reclamantei), Sofia Postelnicu și Florian Ignătescu (nepoata și nepotul reclamantei).

15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) în comun moștenitoril or Floarea CORȘATEA 27 mai 1934 10 noiembrie 2008 Bucureșt i 56877/0 8 2 11. Constantin CREȚU 30 mai 1952 10 noiembrie 2008 Bucureșt i 56878/0 8 A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București; Antonie POPESCU 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 3 3 12. 13. 14. sechele psihice. Parte în dosarul nr. 97/P/1990. Bătut de forțele de ordine în decembrie 1989, la București. Parte în Antonie POPESCU dosarul intern nr. 97/P/1990. Cătălin CUATU 56879/0 8 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 10 octombrie 1956 10 noiembrie 2008 Bucureșt i Răzvan Cătălin DOBR IN 10 noiembrie 2008 20 noiembrie 1967 56894/0 8 A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București; Antonie POPESCU 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 3 sechele psihice.

Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. Bucureșt i 7 500 EUR (șapte mii cinci Grigore GRECEANU 56898/0 8 10 noiembrie 2008 Bucureșt i 23 aprilie 1949 A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București; Antonie POPESCU sute de euro) 3 2 3 15. 16. 17. sechele psihice. Parte în dosarul nr. 97/P/1990. Ioana IONESCU 13 octombrie 1941 Bucureșt i 56900/0 8 10 noiembrie 2008 Mama victimei împușcate mortal la București în decembrie 1989. Parte în dosarul nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) Antonie POPESCU Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava, Antonie POPESCU în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul nr. 97/P/199 0. Costel LUPEA 13 octombrie 1950 Bucureșt i 56901/0 8 10 noiembrie 2008 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 14

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI Suma datorată de statul pârât în temeiul art. 41 din Convenți e Numele reclamantului Data nașterii Nr. cererii Data introducerii Articolu l aplicabil Nr. Reprezentant Circumstanțele specifice reclamantului Localitatea de domiciliu Constantin MARIN 12 iunie 1941 Bucureșt i 56902/0 8 10 noiembrie 2008 Rănit în timpul manifestațiilor de la București din decembrie 1989. Parte în dosarul nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) Antonie POPESCU 2 3 3 2 3 3 3 2 3 3

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI Suma datorată de statul pârât în temeiul art. 41 din Convenți e Numele reclamantului Data nașterii Nr. cererii Data introducerii Articolu l aplicabil Nr. Reprezentant Circumstanțele specifice reclamantului Localitatea de domiciliu Vasile RADU 13 mai 1953 Bucureșt i 56982/0 8 10 noiembrie 2008 A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București; sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Antonie POPESCU Antonie POPESCU Antonie POPESCU Antonie POPESCU 3 2 3 2 28. Nicoleta SASU 22 decembrie 1956 Bucureșt i 56984/0 8 10 noiembrie 2008 Văduva unei victime împușcate mortal la București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) 29. 30. 31. Eugeniu SAVIN 28 februarie 1948 Bucureșt i 56987/0 8 10 noiembrie 2008 Bătut de forțele de ordine la București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Mari a ȘOROȘTI NEAN 10 noiembrie 2008 19 septembrie 1960 56989/0 8 Văduva unei victime împușcate mortal la București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) Bucureșt i Diana Nicoleta ȘMU L 10 septembrie 1971 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) în solidar 56991/0 8 Fiicele lui Nicolae Șmul, împușcat mortal la București în decembrie 1989. Părți în dosarul intern nr. 97/P/1990. Antonie POPESCU 2 32. Elena Roxana 10 noiembrie 2008 KOSZTI 28 ianuarie 1977 Bucureșt i Gheorghe VLA D 56998/0 8 A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București; sechele psihice.

Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 1 decembrie 1951 10 noiembrie 2008 Bucureșt i Antonie POPESCU 3 3 33. 34. Drag oș - Cătălin 458/09 Bătut de forțele de ordine la București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) BĂLAȘ -SALCO CI Ionuț MATEI 12 decembrie 2008 23 august 1969 Voluntari (Ilfov) Tudor BĂNUȚĂ 461/09 A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București și a suferit sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 5 octombrie 1947 12 decembrie 2008 Bucureșt i Ionuț MATEI Ionuț MATEI 3 3 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 35. 36. Vasile BENE 462/09 Bătut de forțele de ordine la București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 31 martie 1960 Bucureșt i 12 decembrie 2008 16

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI Suma datorată de statul pârât în temeiul art. 41 din Convenți e Numele reclamantului Data nașterii Nr. cererii Data introducerii Articolu l aplicabil Nr. Reprezentant Circumstanțele specifice reclamantului Localitatea de domiciliu Elena-Josef ina 463/09 A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București; sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) COCO Ș Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATE I Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATEI 3 2 3 3 3 2 3 3 3 37. 12 decembrie 2008 7 aprilie 1948 Bucureșt i Octavian CRĂCIUN 21 octombrie 1951 Bucureșt i 464/09 22 decembrie 2008 Rănit prin împușcare la București, în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. Anton DA VID 21 decembrie 1952 Piteșt i 465/09 22 decembrie 2008 A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București; sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Mihai u 3 GHINI ȚĂ 6 decembrie 1949 Piteșt i 466/09 22 decembrie 2008 A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București; sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Oliver IONIȚĂ 15 martie 1956 Piteșt i 468/09 22 decembrie 2008 A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București; sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Constantin ISAC 8 aprilie 1950 Bucureșt i 469/09 22 decembrie 2008 Rănit prin împușcare la București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) Dan MIRONESCU- NDOUO NO 473/09 A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București; sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 22 decembrie 2008 7 februarie 1950 Bucureșt i Sandu PETRE 475/09 A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la București; sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 26 februarie 1963 22 decembrie 2008 Piteșt i Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/199 0. Dragoș STANCIU 477/09 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 20 septembrie 1956 22 decembrie 2008 Bucureșt i 3 . Rectificat la 29 iunie 2015: textul era următorul: „Mihai” 17

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI Suma datorată de statul pârât în temeiul art. 41 din Convenți e Numele reclamantului Data nașterii Nr. cererii Data introducerii Articolu l aplicabil Nr. Reprezentant Circumstanțele specifice reclamantului Localitatea de domiciliu Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. George STANCU 4 aprilie 1963 Bucureșt i 478/09 22 decembrie 2008 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATE I Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATEI Antonie POPESCU 3 3 46. Geta ȘELARU 13 august 1953 Bucureșt i 480/09 22 decembrie 2008 Bătută de forțele de ordine la București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. Mihai UIVARY 28 iunie 1956 Albota (Arge ș) 481/09 22 decembrie 2008 A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la Pitești; sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 3 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. Marin ZOANĂ 12 mai 1947 Bucureșt i 482/09 22 decembrie 2008 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 3 2 3 2 3 3 2 Mircea Emil ALB 27 martie 1956 Bucureșt i 682/09 22 decembrie 2008 Rănit prin împușcare la București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. Mihai ALEXE 2 august 1968 Bucureșt i 689/09 22 decembrie 2008 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Attila Alexandru BANYA I 22 decembrie 2008 28 octombrie 1955 693/09 Rănit prin împușcare la București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) Bucureșt i 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Bătută de forțele de ordine și ținută în detenție în Penitenciarul Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

Gyoparka CSEH 700/09 25 aprilie 1965 22 decembrie 2008 Cluj-Napoca Gheorghe GORGOTEA NU 22 decembrie 2008 3 iulie 1948 705/09 A participat la evenimentele din decembrie 1989 de la Pitești; sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Piteșt i Niculae DINU 6 iulie 1944 22 decembrie 2008 Ploiești 707/09 Rănit prin împușcare la București, în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) 18

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI Suma datorată de statul pârât în temeiul art. 41 din Convenți e Numele reclamantului Data nașterii Nr. cererii Data introducerii Articolu l aplicabil Nr. Reprezentant Circumstanțele specifice reclamantului Localitatea de domiciliu Florin JUCAN 12 martie 1969 Bucureșt i 709/09 22 decembrie 2008 Rănit prin împușcare la București, în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) Antonie POPESCU Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATE I 2 3 3 3 3 3 56. Gheorghe MITULES CU 22 decembrie 2008 20 aprilie 1948 715/09 A participat la evenimentele din decembrie 1989 de la Pitești, a suferit sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 57. 58. 59. 60. 61. Domnești, Argeș Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. Ovidiu MORAR 719/09 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 23 octombrie 1960 22 decembrie 2008 Bucureșt i Elena NEGESCU 721/09 A participat la evenimentele din decembrie 1989 de la Pitești; sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 7 aprilie 1952 22 decembrie 2008 Pitești, Argeș Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

Dan POPESCU 727/09 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 19 februarie 1967 22 decembrie 2008 Bucureșt i Daiana Crăița SAVOPO L 22 decembrie 2008 5 septembrie 1962 Bucureșt i 733/09 A participat la evenimentele din decembrie 1989 de la București; sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Vanda Cătălina ȘERBAN 22 decembrie 2008 3 octombrie 1964 Bătută de forțele de ordine și ținută în detenție în Penitenciarul Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 737/09 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Ionuț MATE I 3 3 62. 63. Bucureșt i Georgeta VASU 4 Bătută de forțele de ordine și ținută în detenție în Penitenciarul Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

741/09 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) 10 aprilie 1976 Ionuț MATEI 22 decembrie 2008 Bucureșt i Gheorghe DANILUC 20 ianuarie 1940 10458/0 9 Părinții unui recrut care a fost împușcat mortal în decembrie 1989 la București. Părți în dosarul intern nr. 97/P/1990. Antonie POPESCU 2 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) în comun 64. Maria DANILUC 28 ianuarie 2009 28 noiembrie 1946 Cărpiniș, Timiș 4. Rectificat la 29 iunie 2015: textul era următorul: „KÖTZE” 19

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI Suma datorată de statul pârât în temeiul art. 41 din Convenți e Numele reclamantului Data nașterii Nr. cererii Data introducerii Articolu l aplicabil Nr. Reprezentant Circumstanțele specifice reclamantului Localitatea de domiciliu Iosif KELEMEN 1 ianuarie 1938 Timișoara 10471/0 9 28 ianuarie 2009 Tatăl victimei împușcate mortal la 25 decembrie 1989 în Timișoara. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATEI Ionuț MATEI Antonie POPESCU Ionuț MATEI Ionuț MATEI 2 2 2 3 3 3 2 2 2 65. Lidia KELEMEN 2 septembrie 1942 Timișoara 10472/0 9 28 ianuarie 2009 Mama victimei împușcate mortal la 25 decembrie 1989 în Timișoara.

Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. Niculina LOVIN 21 septembrie 1957 Bucureșt i 10476/0 9 28 ianuarie 2009 Văduva victimei împușcate mortal la București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) Dan MARINESCU 3 octombrie 1957 Bucureșt i 10478/0 9 28 ianuarie 2009 A participat la evenimentele din decembrie 1989 de la București; sechele psihice. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Dacia Mădălina MUTULES CU 10 noiembrie 1967 Bucureșt i Bătută de forțele de ordine și ținută în detenție în Penitenciarul Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

10977/0 9 28 ianuarie 2009 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Florică NEGOI 6 ianuarie 1953 Curtea de Argeș 10978/0 9 28 ianuarie 2009 Bătut de forțele de ordine la București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Ioan REGEP 24 martie 1959 Timișoara 10999/0 9 28 ianuarie 2009 Rănit prin împușcare în Timișoara la 23 decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) Veronica SUR 12 octombrie 1943 5 Timișoara 11024/0 9 28 ianuarie 2009 Văduva victimei rănite prin împușcare la 24 decembrie în Timișoara, care a decedat în 2006. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) Constantin 11035/0 9 28 ianuarie 2009 Rănit prin împușcare la București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) ZAPCIRO IU 24 iunie 1968 Grădiștea (Vâlcea) 5 . Rectificat la 29 iunie 2015: textul era următorul: „14 septembrie 1963” 20

HOTĂRÂREA ALECU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA

ROMÂN IEI Suma datorată de statul pârât în temeiul art. 41 din Convenți e Numele reclamantului Data nașterii Nr. cererii Data introducerii Articolu l aplicabil Nr. Reprezentant Circumstanțele specifice reclamantului Localitatea de domiciliu A participat la manifestațiile din decembrie 1989 de la Constanța. Reținut fără mandat și supus unor interogatorii la 23 și 24 decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. Liviu ZAMFIR 2 martie 1962 Constanț a 11036/0 9 28 ianuarie 2009 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Ionuț MATEI 3 3 3 2 2 2 2 2 74. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Gheorghe Bătut de forțele de ordine și ținut în detenție în Penitenciarul Jilava, în cursul nopții de 21 spre 22 decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

14020/0 9 27 februarie 2009 GHERGHICEA NU 30 septembrie 1958 Bucureșt i Ionuț MATEI 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. Gheorghe GRIGORE 23 septembrie 1954 Bucureșt i 14028/0 9 27 februarie 2009 Bătut de forțele de ordine la București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 7 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro) Antonie POPESCU Delia OLTEAN Delia OLTEAN Vasile TUDOR Vasile TUDOR Vasile TUDOR Ionel HRIOR 22 noiembrie 1969 Cărbunari (Maramureș) 15110/1 0 2 martie 2010 Militar rănit prin împușcare la București în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) 33748/1 0 21 mai 2010 Adria na PALCĂ U 27 martie 1955 Timișoara Rănită prin împușcare în Timișoara la 24 decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990.

15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) Cristian George SURDU 24 aprilie 1977 Codlea 24022/1 1 1 aprilie 2011 Fiul victimei împușcate mortal la Brașov în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) Claudia Elena OPRIȘ 18 august 1978 Villasequilla, Spania 25169/1 1 1 aprilie 2011 Fiica victimei împușcate mortal la Brașov în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) Valeria JURC Ă 25 februarie 1954 Codlea 78705/1 1 9 decembrie 2011 Văduva victimei împușcate mortal la Brașov în decembrie 1989. Parte în dosarul intern nr. 97/P/1990. 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro) 21