CASE OF VOICU v. ROMANIA

Tradus și revizuit de IER (www.ie r.ro)

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECȚIA A TREIA

HOTĂRÂREA din 3 martie 201 5 În Cauza Sandu Voicu împotriva României (Cererea nr. 45720/11) Strasbourg Hotărârea devine definitivă în condițiile prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Aceasta poate suferi modificări de formă.

În Cauza Sandu Voicu împotriva Româ niei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), reunită într - o cameră compusă din Josep Casadevall, pre ș edinte, Luis López Guerra, Ján Šikuta, Dragoljub Popoviæ, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, Iulia Antoanella Motoc, judecători , Valeriu Grițco, judecător supleant , și Stephen Phillips, grefier de secție , după ce a deliberat în camera de consiliu, la 10 febr uarie 2015, pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată: PROCEDU RA 1 . La originea cauzei se afl ă cererea nr. 45720/11 îndreptat ă împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Sandu Voicu („reclamantul”), a sesizat Curtea la 21 i ulie 2011 în temeiul art. 34 din Conven ț ia pentru ap ă rarea drepturilor omului ș i a libert ăț ilor fundamentale („Convenția”) . 2 . Reclamantul a fost reprezentat de L. Pestri ț u, avocat în Bucure ști.

Guvernul român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 3 . Reclamantul sus ț ine în special c ă a fost de ț inut f ă r ă s ă primeas c ă îngrijirile ș i asisten ț a personal ă corespu nz ă toare ș i c ă , din cauza bolilor de care suferea, în special afec ț iuni ale coloanei vertebrale ș i epilepsie, condi ț iile dete n ț iei sale au constituit un tratament inuman. 4 . La 26 iunie 2012, cererea a fost comunicat ă Guvernului . ÎN FAPT I. Circumsta n ț ele cauzei 5 . Reclamantul s-a n ă scut în 1 962 ș i locuie ș te în G ă neasa, jud e ț ul Ilfov.

6 . Acesta a fost privat de libertate în perioada 17 mai 2006 – 10 ianuarie 2012, pentru a executa o pedeaps ă cu închisoarea aplicat ă printr-o hot ă râre pronun ț at ă de Curtea de Apel Bucure ș ti ș i confirma t ă de Înalta Curte de Casa ț ie ș i Justi ț ie la 19 aprilie 2007. 7 . În Penitenciarul Bucure ș ti-Jilava, în care a petrecut mare parte din deten ț ie, acesta a împ ă r ț it celulele pe care le-a ocupat succesiv cu un num ă r de persoane cuprins între 13 ș i 26. Conform infor ma ț iilor furnizate de Guvern ș i care reies din scrisoarea trimis ă de directorul Penitenciarului Bucure ș ti-Jilva la 10 octombrie 2012, spa ț iul de care ar fi dispus fiecare de ț inut era cuprins, în cursul acestei perioade, în func ț ie de celule ocupate de reclamant, într e 1,70 ș i 2,30 m².

A. Evolu ț ia medical ă ș i absen ț a asiste n ț ei personale permanente 8 . Reclamantul a fost declarat clinic s ă n ă tos de c ă tre medici la momentul încarcer ă rii sale, la 17 mai 2006 . 9 . Începând din 2009, acesta a fost diagnosticat cu mai multe patologii, ș i anume epilespsie, hernie de disc lombar ă operat ă în 2009, cu recidiv ă în 2011, polidiscopatie vertebral ă cervic al ă , gonartroz ă ș i diabet. De asemenea, a suferit un accident vascular cerebral în sep tembrie 2010. 10 . Astfel cum reiese din scrisoarea din 10 octombrie 2012 a directorului Penitenciarului Bucure ș ti- Jilava, având în vedere aceste boli, reclamantul a fost recunoscut, la o dat ă nepreciz at ă , dar înainte de sfâr ș itul anului 2010, ca suferind de un handicap de gradul doi.

11 . Reclamantul afirm ă c ă , în penitenciar, a avut numeroase crize de epilepsie, în cursul c ă rora nu î ș i putea controla sfincte rele ș i la final ul c ă rora nu primea asisten ță din partea nim ă nui. 12 . La 24 decembrie 2010, reclamantului i s-a acordat asisten ță punctu al ă pentru mutarea bunurilor personale. 13 . Astfel cum reiese din raportul Institutului de Medicin ă Legal ă din 4 februarie 2011, medicii, preluând recomandarea medical ă din 18 ianuarie 2011 a medicului de la Spitalul Clinic de Urgen ță Bagdasar-Arseni, au recomandat s ă i se acorde reclamantului asisten ță persona l ă permane nt ă , din cauza invalidit ăț ii sale. Astfel cum reiese din scrisoarea din 10 octombrie 2012 a directorului Penitenciarului Bucure ș ti-Jilava, aceastei recomand ă ri nu i s-a dat c urs.

14 . Reclamantul sus ț ine c ă , având în vedere suferin ț ele pe care i le-au cauzat bolile sale, condi ț iile materiale ale deten ț iei sale din Penitenciarul Bucure ș ti-Jilava au devenit din ce în ce mai dificil de suportat, în special din cauza lipsei îngrijirilor medicale adecvate ș i a unei asisten ț e personale permanente . B. Întreruperile execut ă rii pedepsei 15 . În cursul deten ț iei sale, reclamantul a solicitat întreruperea execut ă rii pedepsei sale, din motive de s ă n ă tate. I-a fost aprobat ă întreruperea pentru dou ă perioade, ș i anume 24 noiembrie 2008 – 1 iulie 2009 ș i 19 mai – 26 august 2010, respectiv ș ase luni în total. 16 . Dup ă opera ț ia chirurgical ă suferi t ă la coloana vertebral ă în 2009, în cursul uneia din perioadele de întrerupere, i s-au recomandat ș edin ț e de recuperare.

Astfel cum reiese din aceea ș i scrisoare din 10 octombrie 2012, nu s-a dat curs acestei recomand ă ri. Medicii au preconizat ulterior o nou ă interven ț ie chirurgical ă asupra coloanei vertebrale. 17 . În opinia medicilor care au examinat reclamantul în a doua perioad ă de întrerupere a execut ă rii pedepsei sale, opera ț ia recomandat ă nu a fost realizat ă din cauza faptului c ă starea pacientului dup ă prima opera ț ie nu era suficient de bun ă . Persoana în cauz ă a fost a ș adar reîncarcerat ă la 26 august 2010, f ă r ă s ă fi suferit o alt ă opera ț ie.

C. Recuperarea medical ă 18 . Din aceea ș i scrisoare reiese ș i faptul c ă , pe durata deten ț iei sale, reclamantul a fost spitalizat de dou ă ori în spitalul Penitenciar Bucure ș ti-Rahova, pentru a beneficia de ș edi n ț ele de recuperare recomandate de medici, ș i anume în perioadele 11 ianuarie – 11 februarie ș i 25 mai – 7 iunie 2011, adic ă o lun ă ș i jum ă tate în total . 19 . Dup ă ce a fost examinat, la 17 martie 2011, de un medic al Sec ț iei Clinice Neurochirurgie a Spitalului Universitar de Urgen ță din Bucure ș ti, reclamantului i s- au recomandat „ș edin ț e de kineziterapie pentru boala degenerativ ă a m ă duvei spi n ă ri i” de care suferea acesta.

20 . Conform scrisorii din 10 octombrie 2012, men ț ionat ă anterior, în cursul celei de-a doua perioade de spitalizare în Spitalul Penitenciar Bucure ș ti-Rahova, s-a stabilit c ă , având în vedere gravitatea patologiei neuro-psihiatrice a reclamantului, ș i anume epilepsia ș i accidentul vascular cerebral ale acestuia, era „contraindicat să se continue ș edin ț ele de recuperare, din cauza unui risc de decompensare ireversibil ă”. 21 . La 19 august, 14 septembrie ș i 18 octombrie 2011, reclamantul a refuzat s ă fie transferat la Spitalul Penitenciar Jilava.

D. Recursurile introduse dup ă ultima întrerupere a execut ă rii pedepsei 22 . Printr-o hot ă râre din 25 noiembrie 2010, Curtea de Apel Bucure ș ti, ț inând seama de concluziile raportului medico-legal întocmit în cadrul acestei proceduri, conform c ă ruia a doua interven ț ie chirurgical ă pe care o necesita starea reclamantului putea fi efectuat ă prin internare sub paz ă , a casat hot ă rârea Tribunalului Bucure ș ti din 22 iulie 2010, care era în favoarea reclamantului, ș i a respins cererea persoanei în cauz ă de prelungire a celei de-a doua întreruperi a execut ă rii pedepsei sale.

23 . Totu ș i, aceast ă interv en ț ie chirurgical ă nu a fost efectuat ă , în ciuda mai multor spitaliz ă ri ale reclamantului începând din ianuarie 2011. 24 . Plângerile formulate de acesta pe motiv c ă , în ciuda hot ă rârii din 25 noiembrie 2010, nu ar fi primit cu promptitudine îngrijirile medicale adecvate, în special opera ț ia recomandat ă , au fost respinse prin hot ă rârile din 17 martie ș i 24 octombrie 2011 ale judec ă torului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate la Penitenciarul Bucure ș ti-Jilava. 25 . Contesta ț ia formulat ă de reclamant împotriva hot ă rârii din 17 martie 2011 a fost respins ă printr - o hot ă râre din 4 mai 2011 a Judec ă toriei Bucure ș ti, pe motiv c ă persoana în cauz ă nu ar fi profitat de ocazia de a se opera la coloana vertebral ă în prima perioad ă de întrerupere a execut ă rii pedepsei sale ș i c ă administr a ț iei penitenciarului nu i se putea repro ș a faptul c ă nu l-a adus periodic la spital.

26 . Prin deciziile din 11 aprilie ș i 6 decembrie 2011, judec ă torul delegat a respins celelalte dou ă cereri formulate de reclamant în vederea ob ț inerii unei facilit ă ri a regimului de executare a pedepsei sale. II.

Dreptul ș i practica interne ș i interna ț ionale relevante 27 . Dispozi ț iile relevante în spe ță ale Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, precum ș i practica judiciar ă intern ă relevant ă , sunt descrise pe scurt în cauza Cucu împotriva României (nr . 22362/06, pct. 56 ș i 60, 13 noiembrie 2012). 28 . Dreptul intern relevant privind întreruperea execut ă rii pedepselor este prezentat în decizia Matei împotriva României [(dec.), nr. 26244/10, pct. 27, 20 ma i 2014]. 29 . Celelalte prevederi ale dreptului ș i practicii interne relevante în spe ță , precum ș i concluziile emise de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii ș i a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane ori Degradante (CPT) ulterior mai multor vizite efectuate în penitenciarele din România, inclusiv Penitenciarul Jilava, precum ș i observa ț iile sale cu caracter general, sunt rezumate în hot ă rârea Iacov Stanciu împotriva României (nr. 35972/05, pct.113-129, 24 iulie 2012). 30 . În cele din urm ă , extrase dintr-un raport mai recent din 12 iunie 2008, întocmit de o organiza ț ie neguvernamenta l ă local ă în urma unei vizite la Penitenciarul Jilava, au fost reproduse în hot ă râre a Remus Tudor împotriva României (nr.19779/11, pct. 18, 15 aprilie 20 14). ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa înc ă lcare a art. 3 din Conven ț ie 31 . Potrivit reclamantului,

condi ț iile deten ț iei sale erau contrare art. 3 din Conven ț ie, formulat dup ă cum urmeaz ă : „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.” A. Cu privire la admisibilitate 32 . Guvernul invoc ă neepuizarea c ă ilor de atac interne în ceea ce prive ș te cap ă tul de cerere formulat de reclamant referitor la calitatea apei ș i a hranei furnizate în penitenciar. În aceast ă privin ță , precizeaz ă c ă reclamantul nu a ridicat niciodat ă aceast ă probl em ă nici în fa ț a administra ț iei penitenciarului, nici a judec ă torului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate ș i nici în f a ț a altor autor it ăț i judiciare competente.

33 . Reclamantul sus ț ine c ă , atunci când a solicitat întreruperea execut ă rii pedepsei sale pe motiv c ă starea sa de s ă n ă tate era incompatibil ă cu privarea de libertate, acesta s-a plâns, de asemenea, de toate aspectele necorespunz ă toare ale condi ț iilor deten ț iei sale, cu atât mai insuportabile pentru el, având în veder e c ă suferea de diverse boli. 34 . Curtea subliniaz ă c ă , spre deosebire de cauzele în care reclaman ț ii denun ță doar condi ț iile materiale ale deten ț iei, prezenta cerere prive ș te în principal condi ț iile materiale de deten ț ie neadecvate în raport cu bolile reclamantului. Din acest motiv, este necesar s ă fie examinate, în ansamblul lor, toate aspectele denun ț ate de reclamant ș i care intr ă sub inciden ț a art. 3 ( V.D.

împotriva României , nr. 7078/02, pct. 86, 16 februarie 20 10). 35 . În plus, Curtea observ ă c ă Guvernul nu a men ț ionat în ce fel c ă ile de atac pe care le-a evocat ar fi putut remedia deficien ț ele denun ț ate de reclamant ș i care privesc în esen ță condi ț iile g ă zduirii sale în penitenciar în calitate de persoan ă cu handicap, care suferea de mai multe boli invalidante. 36 . În schimb, aceasta observ ă c ă reclamantul a epuizat c ă ile de atac ce ar fi putut s ă remediez e problemele ridicate de el, formulând cereri de întrerupere a execut ă rii pedepsei sale ș i de prelungire a acestei întreruperi. Considerând c ă asiste n ț a medical ă oferit ă în penitenciar a fost insuficient ă , acesta a sesizat, de asemenea, judec ă torul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate cu privire la aspectele esen ț iale ale cererii formulate ulterior în fa ț a Cur ț ii (a se vedea, a contrario , decizia Matei , citat ă anterior, pct. 37-38).

37 . Prin urmare, este necesar s ă se resping ă exce p ț ia ridicat ă de Guvern. 38 . Constatând c ă cererea nu este în mod v ă dit nefondat ă în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Conven ț ie ș i c ă nu prezint ă niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea o declar ă admisib il ă . B. Cu privire la fo nd 1. Argumentele p ă r ț ilor 39 . Reclamantul men ț ioneaz ă c ă , atunci când a fost încarcerat în 2006, a fost evaluat medical ș i considerat „clinic să n ătos” ș i c ă a fost examinat doar o dat ă ș i doar de un medic orelist în cursul unei perioade de aproape doi ani, între 2006 ș i 2008. Abia începând din 2008 a devenit pacientul Sec ț iei Neurochirurgie a Spitalului Bagdasar-Arseni. Acesta adaug ă c ă , începând din 2010, starea sa de s ă n ă tate s-a agravat ș i mai mult atunci când a fost de ț inut în celule de 40 m², ocupate de dou ă zeci de persoane în medie.

Or, în ciuda condi ț iilor de deten ț ie neadecvate pentru starea lui de s ă n ă tate, în opinia sa, insta n ț ele na ț ionale i-au respins recursurile. Reclamantul consider ă c ă din aceast ă cauz ă a fost supus unui tratament inuman contrar art. 3 din Conven ț ie. 40 . Guvernul contest ă alega ț iile reclamantului, în special în ceea ce prive ș te frecven ț a crizelor sale de epilepsie, ș i sus ț ine c ă autorit ăț ile na ț ionale i-au acordat asisten ț a medical ă necesar ă , respectând cerin ț ele art. 3 din Conven ț ie. Precizeaz ă c ă reclamantul a beneficiat de numeroase examene ș i tratamente medicale, precum ș i de regimul alimentar prescris de medici, c ă a fost spitalizat periodic ș i c ă i s-a acordat de dou ă ori – pentru o durat ă de zece luni în total – o întrerupere a pedepsei cu închisoarea pentru motive de s ă n ă tate.

Acesta îi repro ș eaz ă persoanei în cauz ă faptul c ă nu a profitat de ultima din aceste ocazii pentru a se op era. 41 . În plus, Guvernul sus ț ine c ă , chiar ș i dup ă ce a fost reîncarcerat pentru a- ș i executa restul de pedeaps ă , reclamantul a fost monitorizat constant pe plan medical. Adaug ă c ă , în plus, în calitate de persoa n ă care sufer ă de un handicap încadrat ca fiind de gradul doi, reclamantului i s-a acordat asisten ț a corespunz ă toare pentru aceast ă categorie de handicap, fiind ajutat la mutarea bunurilor personale. Precizeaz ă c ă nu exista obliga ț ia de a oferi asisten ță personal ă permane nt ă persoanelo r cu handicap de acest grad.

În cele din urm ă , conform Guvernului, reclamantul nu a contestat concluziile raportului comisiei de evaluare a handicapului s ă u. 2. Motivarea Cu r ț ii 42 . Curtea reaminte ș te c ă art. 3 din Conven ț ie interzice în termeni absolu ț i tortura ș i pedepsele sau tratamentele inumane ori degradate, indiferent de circumstan ț e ș i ac ț iunile victimei. Aceast a reamint e ș te, de asemenea, c ă , de ș i m ă surile privative de libertate sunt înso ț ite, de regul ă , de suferin ț e ș i umilin ț e, totu ș i nu se poate considera c ă o privare de libertate ridic ă în sine o problem ă în temeiul art. 3 din Conven ț ie. De asemenea, aceast ă dispozi ț ie nu poate fi interpretat ă ca stabilind o obliga ț ie general ă de a elibera un de ț inut din motive de s ă n ă tate sau de a îl interna într-un spital civil pentru a-i permite ob ț inerea unui anumit tip de tratament medical [ Kud³a împotriva Poloniei, (MC), nr. 30210/96, pct. 93, CEDO 2000-XI].

43 . Astfel, art. 3 din Conven ț ie impune statului s ă se asigure c ă orice persoan ă privat ă de libertate este de ț inut ă în condi ț ii compatibile cu respectarea demnit ăț ii umane, c ă modali t ăț ile de executare a m ă surii privative de libertate nu supun persoana în cauz ă unei suferin ț e sau unei încerc ă ri de o intensitate care dep ăș e ș te nivelul inevitabil de suferin ță inerent deten ț iei ș i c ă , ț inând seama de cerin ț ele practice ale deten ț iei, s ă n ă tatea ș i confortul persoanei private de libertate sunt asigurate în mod corespunz ă tor, în special prin acordarea îngrijirilor medicale necesare [ Kud³a, citat ă anterior, pct. 94, ș i Gagiu împootriva României , nr. 63258/00, pct. 55- 64 ș i 75, 24 februarie 2009 ]. 44 . În spe ță , Curtea observ ă c ă , la aproape doi ani de la încarcerarea sa, pentru executarea unei pedepse cu închisoarea de ș apte ani, reclamantul a fost diagnosticat ca suferind de o serie de boli, printre care epilepsie, hernie de disc lombar ă opera t ă în 2009, cu recidiv ă în 2011, polidiscopatie vertebra l ă cervical ă , gonartroz ă ș i diabet, ș i c ă , în plus, acesta a suferit un accident vascular cerebral în septembrie 2010. 45 . De ș i este adev ă rat c ă aceste boli au fost diagnosticate abia dup ă doi ani de la privarea acestuia de libertate,

este la fel de adev ă rat c ă nu i s-a prezentat Cur ț ii nicio expertiz ă medica l ă care s ă concluzioneze existen ț a unei leg ă turi de cauzalitate între alterarea st ă rii de s ă n ă tate a reclamantului ș i condi ț iile deten ț iei sale sau un tratament medical.

Prin urmare, ț inând seama de elementele de fapt din dosarul medical al reclamantului, Curtea nu poate nici s ă concluzioneze c ă handicapul acestuia a rezultat din plasarea lui în deten ț ie, nici s ă considere c ă autorit ăț ile sunt responsabile în aceast ă privin ță ( Fl ă mînzeanu împotriva României , nr. 56664/08, pct. 84, 12 aprilie 2011). În aceste circumstan ț e, Curtea va examina respectarea de c ă tre autorit ăț i a obliga ț iei lor pozitive de a garanta monitorizarea ș i tratamentul medical prescrise de medici reclamantului, precum ș i a cond i ț iilor de det en ț ie compatibile cu starea de s ă n ă tate a acestuia . 46 . Curtea observ ă c ă reclamantul, a c ă rui coloan ă vertebra l ă necesita o interven ț ie chirurgical ă , a solicitat ș i a ob ț inut de dou ă ori, timp de zece luni în total ș i, ultima dat ă , în perioada mai-august 2010, întreruperea execut ă rii pedepsei acestuia din motive de s ă n ă tate.

Ulterior, cererile sale de prelungire a întreruperii ș i contesta ț iile sale referitoare la insuficien ț a îngrijirilor medicale acordate în penitenciar au fost respinse, pe motiv c ă acesta nu profitase de oportunitatea întreruperii execut ă rii pedepsei sale, care îi fusese acordat ă deja pentru a se opera. Or, Curtea observ ă c ă , din dosarul medical al reclamantului, reiese c ă opera ț ia nu a putut fi realizat ă dintr-un motiv care nu este imputabil acestuia, ș i anume faptul c ă nu se recuperase suficient dup ă opera ț ia precedent ă . Prin urmare, aceasta apreciaz ă c ă era vorba despre o imposibilitate obiectiv ă de a realiza aceast ă interv en ț ie chirurgical ă în cursul ultimei perioade de întrerupere a pedepsei acestuia.

47 . Curtea constat ă , de altfel, c ă din documentele prezentate de Guvern reiese c ă reclamantul a fost spitalizat pentru a primi îngrijirile recomandate de medici – în special îngrijiri medicale pentru recuperare dup ă opera ț ia chirurgical ă suferi t ă de acesta la coloana vertebral ă – abia în anul 2011, de ș i prima interven ț ie chirurgical ă pe coloana vertebral ă a avut loc în 2009 ș i ar fi putut fi urmat ă de ș edin ț e de recuperare. 48 . În plus, tot din dosar reiese c ă , din cauza invalidit ăț ii sale, medicii i-au prescris asisten ță personal ă permanen t ă , dar c ă acesta a primit doar un ajutor punctual pentru mutarea bunurilor personale.

Curtea nu se poate mul ț umi cu explica ț iile oferite de Guvern în aceast ă privin ță (supra, pct. 41). Aceasta apreciaz ă c ă autorit ăț ile responsabile ale penitenciarului ar fi trebuit s ă reac ț ioneze prompt pentru a alina dizabilit ăț ile fizice ale reclamantului, respectând recomand ă rile medicilor ș i asigurându-i o asisten ță adecv at ă st ă rii sale de s ă n ă tate.

49 . În plus, Curtea observ ă c ă suferin ț ele reclamantului cauzate de patologia lui nu puteau fi decât agravate de condi ț iile deten ț iei în celulele Penitenciarului Jilava, pe care le împ ă r ț ea cu aproximativ dou ă zeci de persoane ș i în care fiecare de ț inut dispunea de un spa ț iu cuprins între 1,70 ș i 2,30 m², conform informa ț iilor furnizate de Guvern (supra, pc t. 7). 50 . Curtea apreciaz ă c ă aceste condi ț ii, considerate neadecvate pentru orice persoan ă priva t ă de libertate, erau cu atât mai necorespunz ă toare pentru o persoan ă bolna v ă , precum reclamantul ( Parascineti împotriva României , nr. 32060/05, pct. 53, 13 martie 2 012). 51 . În plus, Curtea consider ă c ă deten ț ia acestuia în celule obi ș nuite ș i nu într-o infirmerie sau într- o camer ă adaptat ă st ă rii sale de s ă n ă tate a putut, practic, s ă îl pun ă pe reclamant într-o situa ț ie de dependen ță ș i inferioritate în raport cu ceilal ț i de ț inu ț i care erau s ă n ă to ș i ș i c ă a adus atingere demnit ăț ii sale ș i a constituit o încercare grea, fiind sursa unor angoase ș i suferin ț e care le dep ăș esc pe cele implicate de orice privare de libertate ( Kaprykowski împotriva Poloniei , nr. 23052/05, pct. 71- 76, 3 februarie 2009, ș i Vincent împotriva Fran ț ei , nr. 6253/03, pct. 100-103, 24 octombrie 2006). 52 . Având în vedere situa ț ia special ă a reclamantului,

Curtea consider ă c ă acesta nu a beneficiat de condi ț ii materiale de deten ț ie adaptate handicapului s ă u. Prin urmare, în spe ță , a fost înc ă lcat art. 3 din Conven ț ie. II. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conven ț ie 53 . În temeiul art. 41 din Conven ț ie, „În cazul în care Curtea declară c ă a avut loc o înc ă lcare a Conven ț iei sau a Protocoalelor sale ș i dac ă dreptul intern al înaltei p ă r ț i contractante nu permite decât o înl ă turare incomplet ă a consecin ț elor acestei înc ă lc ă ri, Curtea acord ă p ă r ț ii lezate, dac ă este cazul, o repara ț ie echitabil ă.” A. Prejudiciu 54 . Reclamantul solicit ă 100 000 de euro (EUR) cu titlu de desp ă gubire pentru prejudiciile material ș i moral.

55 . Guvernul precizeaz ă c ă , în ceea ce prive ș te prejudiciul material, reclamantul nu ș i-a sus ț inu t cererea de acordare a unei repara ț ii echitabile ș i c ă , în privin ț a prejudiciului moral, cererea sa este excesiv ă . 56 . Curtea constat ă c ă reclamantul nu a exprimat în cifre prejudiciul material pretins ș i nici nu l-a probat. În schimb, aceasta consider ă c ă reclamantul a suferit un prejudiciu moral cert din cauza faptului c ă a fost supus unor tratamente contrare art. 3 din Conven ț ie în cursul deten ț iei sale, prejudiciu care nu poate fi reparat prin simpla constatare a unei înc ă lc ă ri. În consecin ță , pronun ț ându- se în echitate, aceasta apreciaz ă c ă este necesar s ă îi acorde persoanei în cauz ă suma de 10 000 EUR cu acest titlu.

B. Cheltuieli de judecat ă 57 . F ă r ă s ă prezinte documente justificative sau s ă exprime în cifre valoarea preten ț iilor sale, reclamantul solicit ă , de asemenea, rambursarea cheltuielilor de judecat ă pe care pretinde c ă le-a efectuat în fa ț a instan ț elor interne ș i a C ur ț ii. 58 . Guvernul arat ă c ă respectivele cheltuieli de judecat ă nu au fost justificat e. 59 . Conform jurispruden ț ei Cur ț ii, un reclamant nu poate ob ț ine rambursarea cheltuielilor de judecat ă decât în m ă sura în care se stabile ș te caracterul real, necesar ș i rezonabil al acestora [ Iatridis împotriva Greciei (repara ț ie echitabil ă ) (MC), nr. 31107/96, pct. 54, CEDO 2000-XI]. În spe ță , ț inân d seama de jurispruden ț a sa ș i având în vedere absen ț a documentelor justificative, Curtea respinge cererea.

C. Dobânzi moratorii 60 . Curtea consider ă necesar ca rata dobânzilor moratorii s ă se întemeieze pe rata dobânzii facilit ăț ii de împrumut marginal practicat ă de Banca Central ă Europea n ă , majorat ă cu trei puncte procentuale . Pentru aceste moti ve , CURTEA , în unanimitate, 1. decla r ă cererea admisibil ă ; 2. hot ă r ăș te c ă a fost î nc ă lcat art. 3 din Conven ț ie; 3. hot ă r ăș te a) c ă statul pârât trebuie s ă pl ă teas c ă reclamantului, în termen de trei luni de la data r ă mâneri i definitive a hot ă rârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Conven ț ie, suma de 10 000 EUR (zece mii de euro), care trebuie convertit ă în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabil ă la data pl ăț ii, pentru prejudiciul moral, plus orice sum ă ce poate fi dato rat ă cu titlu de impozit ; b) c ă , de la expirarea termenului men ț ionat ș i pân ă la efectuarea pl ăț ii, aceast ă sum ă trebuie majora t ă cu o dobând ă simp l ă , la o rat ă egal ă cu rata dobânzii facilit ăț ii de împrumut marginal practicat ă de Banca Central ă Europe an ă , aplicabil ă pe parcursul acestei perioade ș i majorat ă cu trei puncte procentuale; 4. respinge cererea de acordare a u nei repara ț ii echitabile pentru celelalte capete de cerere.

Redactat ă în limba francez ă , apoi comunicat ă în scris, la 3 martie 2015, în temeiul art. 77 § 2 ș i 3 din Regulament. PREȘEDINTE , Grefier,

JOSEP CASADEVALL

Stephen Phillips