ÎNAPOI LA REZULTATE CtEDO

Sursă originală

CtEDO 03.03.2015 RO

CASE OF VOICU v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

03.03.2015

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation of Article 3 - Prohibition of torture (Article 3 - Degrading treatment;Inhuman treatment) (Substantive aspect)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF VOICU v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania (CtEDO, 2015)

Tradus și revizuit de IER (www.ie

r.ro)

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECȚIA A TREIA

HOTĂRÂREA

din 3 martie 201

În Cauza Sandu Voicu împotriva României

(Cererea nr. 45720/11)

Strasbourg

Hotărârea devine definitivă în condițiile prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Aceasta poate suferi

modificări de formă.

În Cauza Sandu Voicu împotriva Româ

niei,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), reunită într

o cameră compusă din

Josep

Casadevall, pre

edinte, Luis López Guerra, Ján

Šikuta,

Dragoljub Popoviæ, Kristina Pardalos,

Johannes Silvis,

Iulia Antoanella Motoc, judecători

Valeriu Grițco, judecător supleant

și Stephen

Phillips, grefier de secție

după ce a deliberat în camera de consiliu, la 10 febr

uarie 2015,

pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată:

PROCEDU

. La originea cauzei se afl

cererea nr.

45720/11 îndreptat

împotriva României, prin care un

resortisant al acestui stat, domnul Sandu Voicu („reclamantul”), a sesizat Curtea la 21 i

ulie 2011 în

temeiul art.

34 din Conven

ia pentru ap

rarea drepturilor omului

i a libert

ăț

ilor fundamentale

(„Convenția”)

. Reclamantul a fost reprezentat de L. Pestri

u, avocat în Bucure

ști. Guvernul român („Guvernul”)

a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor

Externe.

. Reclamantul sus

ine în special c

a fost de

inut f

primeas

îngrijirile

i asisten

personal

corespu

toare

i c

, din cauza bolilor de care suferea, în special afec

iuni ale coloanei

vertebrale

i epilepsie, condi

iile dete

iei sale au constituit un tratament

inuman.

. La 26 iunie 2012, cererea a fost comunicat

Guvernului

ÎN FAPT

Circumsta

ele cauzei

. Reclamantul s-a n

scut în 1

962

i locuie

te în

neasa, jud

ul Ilfov.

. Acesta a fost privat de libertate în perioada 17 mai 2006

–

10 ianuarie 2012, pentru a executa o

pedeaps

cu închisoarea aplicat

printr-o hot

râre pronun

de Curtea de Apel Bucure

confirma

de Înalta Curte de Casa

i Justi

ie la 19 aprilie 2007.

. În Penitenciarul Bucure

ti-Jilava, în care a petrecut mare parte din deten

ie, acesta a împ

celulele pe care le-a ocupat succesiv cu un num

r de persoane cuprins între 13

i 26. Conform

infor

iilor furnizate de Guvern

i care reies din scrisoarea trimis

de directorul Penitenciarului

Bucure

ti-Jilva la

10 octombrie 2012, spa

iul de care ar fi dispus fiecare de

inut era cuprins, în cursul

acestei perioade, în func

ie de celule ocupate de reclamant, într

e 1,70

i 2,30 m².

A. Evolu

ia medical

ă ș

i absen

a asiste

ei personale permanente

. Reclamantul a fost declarat clinic s

tos de c

tre medici la momentul încarcer

rii sale, la 17

mai 2006

. Începând din 2009, acesta a fost diagnosticat cu mai multe patologii,

i anume epilespsie, hernie

de disc lombar

operat

în 2009, cu recidiv

în 2011, polidiscopatie vertebral

cervic

, gonartroz

ă ș

diabet. De asemenea, a suferit un accident vascular cerebral în sep

tembrie 2010.

. Astfel cum reiese din scrisoarea din 10 octombrie 2012 a directorului Penitenciarului Bucure

ti-

Jilava, având în vedere aceste boli, reclamantul a fost recunoscut, la o dat

nepreciz

, dar înainte

de sfâr

itul anului 2010, ca suferind de un handicap de gradul

doi.

. Reclamantul afirm

, în penitenciar, a avut numeroase crize de epilepsie, în cursul c

rora nu

i putea controla sfincte

rele

i la final

ul c

rora nu primea asisten

ță

din partea nim

nui.

. La 24 decembrie 2010, reclamantului i s-a acordat asisten

ță

punctu

pentru mutarea

bunurilor personale.

. Astfel cum reiese din raportul Institutului de Medicin

Legal

din 4 februarie 2011, medicii,

preluând recomandarea medical

din 18 ianuarie 2011 a medicului de la Spitalul Clinic de Urgen

ță

Bagdasar-Arseni, au recomandat s

i se acorde reclamantului asisten

ță

persona

permane

, din

cauza invalidit

ăț

ii sale. Astfel cum reiese din scrisoarea din 10 octombrie 2012 a directorului

Penitenciarului Bucure

ti-Jilava, aceastei recomand

ri nu i s-a dat c

urs.

. Reclamantul sus

ine c

, având în vedere suferin

ele pe care i le-au cauzat bolile sale, condi

iile

materiale ale deten

iei sale din Penitenciarul Bucure

ti-Jilava au devenit din ce în ce mai dificil de

suportat, în special din cauza lipsei îngrijirilor medicale adecvate

i a unei asisten

e personale

permanente

B. Întreruperile execut

rii pedepsei

. În cursul deten

iei sale, reclamantul a solicitat întreruperea execut

rii pedepsei sale, din motive

de s

tate. I-a fost aprobat

întreruperea pentru dou

perioade,

i anume 24 noiembrie 2008

–

1 iulie

2009

i 19

mai

–

26 august 2010, respectiv

ase luni în total.

. Dup

opera

ia chirurgical

suferi

la coloana vertebral

în 2009, în cursul uneia din perioadele

de întrerupere, i s-au recomandat

edin

e de recuperare. Astfel cum reiese din aceea

i scrisoare din

10 octombrie 2012, nu s-a dat curs acestei recomand

ri. Medicii au preconizat ulterior o nou

interven

ie chirurgical

asupra coloanei vertebrale.

. În opinia medicilor care au examinat reclamantul în a doua perioad

de întrerupere a execut

rii

pedepsei sale, opera

ia recomandat

nu a fost realizat

din cauza faptului c

starea pacientului dup

prima opera

ie nu era suficient de bun

. Persoana în cauz

a fost a

adar reîncarcerat

la 26 august

2010, f

fi suferit

o alt

opera

ie.

C. Recuperarea medical

. Din aceea

i scrisoare reiese

i faptul c

, pe durata deten

iei sale, reclamantul a fost spitalizat

de dou

ori în spitalul Penitenciar Bucure

ti-Rahova, pentru a beneficia de

edi

ele de recuperare

recomandate de medici,

i anume în perioadele 11 ianuarie

–

11 februarie

i 25 mai

–

7 iunie 2011,

adic

o lun

ă ș

i jum

tate în total

. Dup

ce a fost examinat, la 17 martie 2011, de un medic al Sec

iei Clinice Neurochirurgie a

Spitalului Universitar de Urgen

ță

din Bucure

ti, reclamantului i s-

au recomandat „ș

edin

e de

kineziterapie pentru boala degenerativ

a m

duvei spi

i” de care suferea acesta.

. Conform scrisorii din 10 octombrie 2012, men

ionat

anterior, în cursul celei de-a doua

perioade de spitalizare în Spitalul Penitenciar Bucure

ti-Rahova, s-a stabilit c

, având în vedere

gravitatea patologiei neuro-psihiatrice a reclamantului,

i anume epilepsia

i accidentul vascular

cerebral ale acestuia, era „contraindicat să

se continue

edin

ele de recuperare, din cauza unui risc de

decompensare ireversibil

ă”.

. La 19 august, 14 septembrie

i 18 octombrie 2011, reclamantul a refuzat s

fie transferat la

Spitalul Penitenciar Jilava.

D. Recursurile introduse dup

ultima întrerupere a execut

rii pedepsei

. Printr-o hot

râre din 25 noiembrie 2010, Curtea de Apel Bucure

ti,

inând seama de concluziile

raportului medico-legal întocmit în cadrul acestei proceduri, conform c

ruia a doua interven

chirurgical

pe care o necesita starea reclamantului putea fi efectuat

prin internare sub paz

, a casat

hot

rârea Tribunalului Bucure

ti din 22 iulie 2010, care era în favoarea reclamantului,

i a respins

cererea persoanei în cauz

de prelungire a celei de-a doua întreruperi a execut

rii pedepsei sale.

. Totu

i, aceast

interv

ie chirurgical

nu a fost efectuat

, în ciuda mai multor spitaliz

ri ale

reclamantului începând din ianuarie 2011.

. Plângerile formulate de acesta pe motiv c

, în ciuda hot

rârii din 25 noiembrie 2010, nu ar fi

primit cu promptitudine îngrijirile medicale adecvate, în special opera

ia recomandat

, au fost respinse

prin hot

rârile din 17 martie

i 24 octombrie 2011 ale judec

torului delegat pentru executarea

pedepselor privative de libertate la Penitenciarul Bucure

ti-Jilava.

. Contesta

ia formulat

de reclamant împotriva hot

rârii din 17 martie 2011 a fost respins

printr

o hot

râre din 4 mai 2011 a Judec

toriei Bucure

ti, pe motiv c

persoana în cauz

nu ar fi profitat de

ocazia de a se opera la coloana vertebral

în prima perioad

de întrerupere a execut

rii pedepsei sale

i c

administr

iei penitenciarului nu i se putea repro

a faptul

nu l-a adus periodic la spital.

. Prin deciziile din 11 aprilie

i 6 decembrie 2011, judec

torul delegat a respins celelalte dou

cereri formulate de reclamant în vederea ob

inerii unei facilit

ri a regimului de executare a pedepsei

sale.

II.

Dreptul

i practica interne

i interna

ionale relevante

. Dispozi

iile relevante în spe

ță

ale Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, precum

practica judiciar

intern

relevant

, sunt descrise pe scurt în cauza

Cucu împotriva României

(nr

22362/06, pct. 56

i 60, 13 noiembrie 2012).

. Dreptul intern relevant privind întreruperea execut

rii pedepselor este prezentat în decizia

Matei împotriva României

[(dec.), nr. 26244/10, pct. 27, 20 ma

i 2014].

. Celelalte prevederi ale dreptului

i practicii interne relevante în spe

ță

, precum

i concluziile

emise de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii

i a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane

ori Degradante (CPT) ulterior mai multor vizite efectuate în penitenciarele din România, inclusiv

Penitenciarul Jilava, precum

i observa

iile sale cu caracter general, sunt rezumate în hot

rârea

Iacov

Stanciu împotriva României

(nr. 35972/05, pct.113-129, 24 iulie 2012).

. În cele din urm

, extrase dintr-un raport mai recent din 12 iunie 2008, întocmit de o organiza

neguvernamenta

local

în urma unei vizite la Penitenciarul Jilava, au fost reproduse în hot

râre

Remus Tudor împotriva României

(nr.19779/11, pct. 18, 15 aprilie 20

14).

ÎN DREPT

I. Cu privire la pretinsa înc

lcare a art. 3 din Conven

. Potrivit reclamantului, condi

iile deten

iei sale erau contrare art. 3 din Conven

ie, formulat dup

cum urmeaz

„Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”

A. Cu privire la admisibilitate

. Guvernul invoc

neepuizarea c

ilor de atac interne în ceea ce prive

te cap

tul de cerere

formulat de reclamant referitor la calitatea apei

i a hranei furnizate în penitenciar. În aceast

privin

ță

precizeaz

reclamantul nu a ridicat niciodat

aceast

probl

nici în fa

a administra

iei

penitenciarului, nici a judec

torului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate

i nici

în f

a altor autor

ăț

i judiciare competente.

. Reclamantul sus

ine c

, atunci când a solicitat întreruperea execut

rii pedepsei sale pe motiv

starea sa de s

tate era incompatibil

cu privarea de libertate, acesta s-a plâns, de asemenea,

de toate aspectele necorespunz

toare ale condi

iilor deten

iei sale, cu atât mai insuportabile pentru el,

având în veder

e c

suferea de diverse boli.

. Curtea subliniaz

, spre deosebire de cauzele în care reclaman

ii denun

ță

doar condi

iile

materiale ale deten

iei, prezenta cerere prive

te în principal condi

iile materiale de deten

neadecvate în raport cu bolile reclamantului. Din acest motiv, este necesar s

fie examinate, în

ansamblul lor, toate aspectele denun

ate de reclamant

i care intr

sub inciden

a art. 3 (

V.D. împotriva

României

, nr. 7078/02, pct. 86, 16 februarie 20

10).

. În plus, Curtea observ

Guvernul nu a men

ionat în ce fel c

ile de atac pe care le-a evocat

ar fi putut remedia deficien

ele denun

ate de reclamant

i care privesc în esen

ță

condi

iile g

zduirii

sale în penitenciar în calitate de persoan

cu handicap, care suferea de mai multe boli invalidante.

. În schimb, aceasta observ

reclamantul a epuizat c

ile de atac ce ar fi putut s

remediez

problemele ridicate de el, formulând cereri de întrerupere a execut

rii pedepsei sale

i de prelungire a

acestei întreruperi. Considerând c

asiste

a medical

oferit

în penitenciar a fost insuficient

, acesta

a sesizat, de asemenea, judec

torul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate cu

privire la aspectele esen

iale ale cererii formulate ulterior în fa

a Cur

ii (a se vedea,

a contrario

, decizia

Matei

, citat

anterior, pct. 37-38).

. Prin urmare, este necesar s

se resping

exce

ia ridicat

de Guvern.

. Constatând c

cererea nu este în mod v

dit nefondat

în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Conven

i c

nu prezint

niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea o declar

admisib

B. Cu privire la fo

Argumentele p

ilor

. Reclamantul men

ioneaz

, atunci când a fost încarcerat în 2006, a fost evaluat medical

considerat „clinic să

ătos” ș

i c

a fost examinat doar o dat

ă ș

i doar de un medic orelist în cursul unei

perioade de aproape doi ani, între 2006

i 2008. Abia începând din 2008 a devenit pacientul Sec

iei

Neurochirurgie a Spitalului Bagdasar-Arseni. Acesta adaug

, începând din 2010, starea sa de

tate s-a agravat

i mai mult atunci când a fost de

inut în celule de 40 m², ocupate de dou

zeci de

persoane în medie. Or, în ciuda condi

iilor de deten

ie neadecvate pentru starea lui de s

tate, în

opinia sa,

insta

ele na

ionale i-au respins recursurile. Reclamantul consider

din aceast

cauz

fost supus unui tratament inuman contrar art. 3

din Conven

ie.

. Guvernul contest

alega

iile reclamantului, în special în ceea ce prive

te frecven

a crizelor sale

de epilepsie,

i sus

ine c

autorit

ăț

ile na

ionale i-au acordat asisten

a medical

necesar

, respectând

cerin

ele art. 3 din Conven

ie. Precizeaz

reclamantul a beneficiat de numeroase examene

tratamente medicale, precum

i de regimul alimentar prescris de medici, c

a fost spitalizat periodic

i s-a acordat de dou

ori

–

pentru o durat

de zece luni în total

–

o întrerupere a pedepsei cu

închisoarea pentru motive de s

tate. Acesta

îi repro

eaz

persoanei în cauz

faptul

nu a profitat

de ultima din aceste ocazii pentru a se op

era.

. În plus, Guvernul sus

ine c

, chiar

i dup

ce a fost reîncarcerat pentru a-

i executa restul de

pedeaps

, reclamantul a fost monitorizat constant pe plan medical. Adaug

, în plus, în calitate de

persoa

care sufer

de un handicap încadrat ca fiind de gradul doi, reclamantului i s-a acordat

asisten

a corespunz

toare pentru aceast

categorie de handicap, fiind ajutat la mutarea bunurilor

personale. Precizeaz

nu exista obliga

ia de a oferi asisten

ță

personal

permane

persoanelo

cu handicap de acest grad. În cele din urm

, conform Guvernului, reclamantul nu a contestat

concluziile raportului comisiei de evaluare a handicapului s

Motivarea Cu

. Curtea reaminte

te c

art. 3 din Conven

ie interzice în termeni absolu

i tortura

i pedepsele sau

tratamentele inumane ori degradate, indiferent de circumstan

i ac

iunile victimei.

Aceast

reamint

te, de asemenea, c

, de

i m

surile privative de libertate sunt înso

ite, de regul

, de suferin

i umilin

e, totu

i nu se poate considera c

o privare de libertate ridic

în sine o problem

în temeiul

art. 3 din Conven

ie. De asemenea, aceast

dispozi

ie nu poate fi interpretat

ca stabilind o obliga

general

de a elibera un de

inut din motive de s

tate sau de a îl interna într-un spital civil pentru a-i

permite ob

inerea unui anumit tip de tratament medical [

Kud³a împotriva Poloniei,

(MC), nr. 30210/96,

pct. 93, CEDO 2000-XI].

. Astfel, art. 3 din Conven

ie impune statului s

se asigure c

orice persoan

privat

de libertate

este de

inut

în condi

ii compatibile cu respectarea demnit

ăț

ii umane, c

modali

ăț

ile de executare a

surii privative de libertate nu supun persoana în cauz

unei suferin

e sau unei încerc

ri de o

intensitate care dep

ăș

te nivelul inevitabil de suferin

ță

inerent deten

iei

i c

inând seama de

cerin

ele practice ale deten

iei, s

tatea

i confortul persoanei private de libertate sunt asigurate în

mod corespunz

tor, în special prin acordarea îngrijirilor medicale necesare [

Kud³a,

citat

anterior, pct.

94,

Gagiu împootriva României

, nr. 63258/00, pct. 55-

i 75, 24 februarie 2009

. În spe

ță

, Curtea observ

, la aproape doi ani de la încarcerarea sa, pentru executarea unei

pedepse cu închisoarea de

apte ani, reclamantul a fost diagnosticat ca suferind de o serie de boli,

printre care epilepsie, hernie de disc lombar

opera

în 2009, cu recidiv

în 2011, polidiscopatie

vertebra

cervical

, gonartroz

ă ș

i diabet,

i c

, în plus, acesta a suferit un accident vascular cerebral

în septembrie 2010.

. De

i este adev

rat c

aceste boli au fost diagnosticate abia dup

doi ani de la privarea

acestuia de libertate, este la fel de adev

rat c

nu i s-a prezentat Cur

ii nicio expertiz

medica

care

concluzioneze existen

a unei leg

turi de cauzalitate între alterarea st

rii de s

tate a

reclamantului

i condi

iile deten

iei sale sau un tratament medical. Prin urmare,

inând seama de

elementele de fapt din dosarul medical al reclamantului, Curtea nu poate nici s

concluzioneze c

handicapul acestuia a rezultat din plasarea lui în deten

ie, nici s

considere c

autorit

ăț

ile sunt

responsabile în aceast

privin

ță

(

mînzeanu împotriva României

, nr. 56664/08, pct. 84, 12 aprilie

2011). În aceste circumstan

e, Curtea va examina respectarea de c

tre autorit

ăț

i a obliga

iei lor

pozitive de a garanta monitorizarea

i tratamentul medical prescrise de medici reclamantului, precum

i a cond

iilor de det

ie compatibile cu starea de s

tate a acestuia

. Curtea observ

reclamantul, a c

rui coloan

vertebra

necesita o interven

ie chirurgical

, a

solicitat

i a ob

inut de dou

ori, timp de zece luni în total

i, ultima dat

, în perioada mai-august 2010,

întreruperea execut

rii pedepsei acestuia din motive de s

tate. Ulterior, cererile sale de prelungire

a întreruperii

i contesta

iile sale referitoare la insuficien

a îngrijirilor medicale acordate în penitenciar

au fost respinse, pe motiv c

acesta nu profitase de oportunitatea întreruperii execut

rii pedepsei sale,

care îi fusese acordat

deja pentru a se opera. Or, Curtea observ

, din dosarul medical al

reclamantului, reiese c

opera

ia nu a putut fi realizat

dintr-un motiv care nu este imputabil acestuia,

i anume faptul c

nu se recuperase suficient dup

opera

ia precedent

. Prin urmare, aceasta

apreciaz

era vorba despre o imposibilitate obiectiv

de a realiza aceast

interv

ie chirurgical

în

cursul ultimei perioade de întrerupere a pedepsei acestuia.

. Curtea constat

, de altfel, c

din documentele prezentate de Guvern reiese c

reclamantul a

fost spitalizat pentru a primi îngrijirile recomandate de medici

–

în special îngrijiri medicale pentru

recuperare dup

opera

ia chirurgical

suferi

de acesta la coloana vertebral

ă –

abia în anul 2011,

i prima interven

ie chirurgical

pe coloana vertebral

a avut loc în 2009

i ar fi putut fi urmat

edin

e de recuperare.

. În plus, tot din dosar reiese c

, din cauza invalidit

ăț

ii sale, medicii i-au prescris asisten

ță

personal

permanen

, dar c

acesta a primit doar un ajutor punctual pentru mutarea bunurilor

personale. Curtea nu se poate mul

umi cu explica

iile oferite de Guvern în aceast

privin

ță

(supra, pct.

41). Aceasta apreciaz

autorit

ăț

ile responsabile ale penitenciarului ar fi trebuit s

reac

ioneze

prompt pentru a alina dizabilit

ăț

ile fizice ale reclamantului, respectând recomand

rile medicilor

asigurându-i o asisten

ță

adecv

rii sale

de s

tate.

. În plus, Curtea observ

suferin

ele reclamantului cauzate de patologia lui nu puteau fi decât

agravate de condi

iile deten

iei în celulele Penitenciarului Jilava, pe care le împ

ea cu aproximativ

dou

zeci de persoane

i în care fiecare de

inut dispunea de un spa

iu cuprins între 1,70

i 2,30 m²,

conform informa

iilor furnizate de Guvern (supra, pc

t. 7).

. Curtea apreciaz

aceste condi

ii, considerate neadecvate pentru orice persoan

priva

libertate, erau cu atât mai necorespunz

toare pentru o persoan

bolna

, precum reclamantul

(

Parascineti împotriva României

, nr. 32060/05, pct. 53, 13 martie 2

012).

. În plus, Curtea consider

deten

ia acestuia în celule obi

nuite

i nu într-o infirmerie sau într-

o camer

adaptat

rii sale de s

tate a putut, practic, s

îl pun

pe reclamant într-o situa

ie de

dependen

ță ș

i inferioritate în raport cu ceilal

i de

inu

i care erau s

i c

a adus atingere

demnit

ăț

ii sale

i a constituit o încercare grea, fiind sursa unor angoase

i suferin

e care le dep

ăș

esc

pe cele implicate de orice privare de libertate (

Kaprykowski împotriva Poloniei

, nr. 23052/05, pct. 71-

76, 3 februarie 2009,

Vincent împotriva Fran

, nr. 6253/03, pct. 100-103, 24 octombrie 2006).

. Având în vedere situa

ia special

a reclamantului, Curtea consider

acesta nu a beneficiat

de condi

ii materiale de deten

ie adaptate handicapului s

u. Prin urmare, în spe

ță

, a fost înc

lcat art. 3

din Conven

ie.

II.

Cu privire la aplicarea art. 41 din Conven

. În temeiul art. 41 din

Conven

ie,

„În cazul în care Curtea declară

a avut loc o înc

lcare a Conven

iei sau a Protocoalelor sale

i dac

dreptul intern al înaltei p

i contractante nu permite decât o înl

turare incomplet

consecin

elor acestei înc

ri, Curtea acord

ii lezate, dac

este cazul, o repara

echitabil

ă.”

A. Prejudiciu

. Reclamantul solicit

100 000 de euro (EUR) cu titlu de desp

gubire pentru prejudiciile material

i moral.

. Guvernul precizeaz

, în ceea ce prive

te prejudiciul material, reclamantul nu

i-a sus

inu

cererea de acordare a unei repara

ii echitabile

i c

, în privin

a prejudiciului moral, cererea sa este

excesiv

. Curtea constat

reclamantul nu a exprimat în cifre prejudiciul material pretins

i nici nu l-a

probat. În schimb, aceasta consider

reclamantul a suferit un prejudiciu moral cert din cauza

faptului c

a fost supus unor tratamente contrare art. 3 din Conven

ie în cursul deten

iei sale,

prejudiciu care nu poate fi reparat prin simpla constatare a unei înc

ri. În consecin

ță

, pronun

ându-

se în echitate, aceasta apreciaz

este necesar s

îi acorde persoanei în cauz

suma de 10 000

EUR cu acest titlu.

B. Cheltuieli de judecat

. F

prezinte documente justificative sau s

exprime în cifre valoarea preten

iilor sale,

reclamantul solicit

, de asemenea, rambursarea cheltuielilor de judecat

pe care pretinde c

le-a

efectuat în

a instan

elor interne

i a C

ii.

. Guvernul arat

respectivele cheltuieli de judecat

nu au fost justificat

. Conform jurispruden

ei Cur

ii, un reclamant nu poate ob

ine rambursarea cheltuielilor de

judecat

decât în m

sura în care se stabile

te caracterul real, necesar

i rezonabil al acestora [

Iatridis

împotriva Greciei

(repara

ie echitabil

) (MC), nr. 31107/96, pct. 54, CEDO 2000-XI]. În spe

ță

inân

seama de jurispruden

a sa

i având în vedere absen

a documentelor justificative, Curtea respinge

cererea.

C. Dobânzi moratorii

. Curtea consider

necesar ca rata dobânzilor moratorii s

se întemeieze pe rata dobânzii

facilit

ăț

ii de împrumut marginal practicat

de Banca Central

Europea

, majorat

cu trei puncte

procentuale

Pentru aceste moti

CURTEA

în unanimitate,

decla

cererea admisibil

;

hot

ăș

te c

a fost î

lcat art. 3 din Conven

ie;

hot

ăș

a) c

statul pârât trebuie s

teas

reclamantului, în termen de trei luni de la data r

mâneri

definitive a hot

rârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Conven

ie, suma de 10 000 EUR (zece mii

de euro), care trebuie convertit

în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabil

la data pl

ăț

ii,

pentru prejudiciul moral, plus orice sum

ce poate fi dato

rat

cu titlu de impozit

;

b) c

, de la expirarea termenului men

ionat

i pân

la efectuarea pl

ăț

ii, aceast

sum

trebuie

majora

cu o dobând

simp

, la o rat

egal

cu rata dobânzii facilit

ăț

ii de împrumut marginal

practicat

de Banca Central

Europe

, aplicabil

pe parcursul acestei perioade

i majorat

trei puncte procentuale;

respinge cererea de acordare a u

nei repara

ii echitabile pentru celelalte capete de cerere.

Redactat

în limba francez

, apoi comunicat

în scris, la 3 martie 2015, în temeiul art. 77 § 2

i 3

din Regulament.

PREȘEDINTE

Grefier,

JOSEP CASADEVALL

Stephen Phillips

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze

CtEDO 2015-03-24

0,96

CASE OF VEREȘ v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania

Tradus și revizuit de IER (ier. gov.ro) CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI SECȚIA A TREIA CAUZA VERE Ș ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI (Cererea nr. 47615/11) HOTĂRÂRE STRASBOURG 24 martie 2015 DEFINITI VĂ 24.06. 2015 Hotărârea a rămas definitivă în t

CtEDO 2015-06-23

0,96

CASE OF CARAIAN v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania

www.ier.r o Tradus și revizuit de IER ( ) CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI SECŢIA A TREIA HOTĂRÂREA din 23 iunie 2015 În cauza Caraian împotriva României (Cererea nr. 34456/07) Strasbou rg DEFINITIV Ă 19/10/201 5 Hotărârea a rămas defi

CtEDO 2015-06-23

0,95

CASE OF COSTEL GACIU v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania

Tradus și revizuit de IER (www.ier.ro) CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI SECȚIA A TREIA HOTĂRÂR EA din 23 iunie 2015 În cauza Costel Gaciu împotriva României (Cererea nr. 39633/10) Strasbou rg definitivă 23/09/201 5 Hotărârea a rămas de

CtEDO 2015-07-16

0,95

CASE OF SAMOILĂ v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania

Tradus şi revizuit de IER (www.ier.ro) CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI SECŢIA A TREIA HOTĂRÂREA din 16 iulie 2015 În Cauza Samoilă împotriva României (Cererea nr. 19994/04) Strasbou rg Hotărârea devine definitivă în condiţiile prevăzu

CtEDO 2015-07-07

0,95

CASE OF MORAR v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania

Tradus și revizuit de IER (www.ier.ro) CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI SECŢIA A TREIA HOTĂRÂREA din 7 iulie 2015 În Cauza Morar împotriva României (Cererea nr. 25217/06) Strasbou rg Definitiv ă 07/10/201 5 Hotărârea a rămas definitivă

Sursă