AFFAIRE ȘTEFAN ET AUTRES c. ROUMANIE

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

02.07.2024

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 2 - Droit à la vie (Article 2-1 - Enquête effective) (Volet procédural);Violation de l'article 3 - Interdiction de la torture (Article 3 - Enquête effective) (Volet procédural)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE ȘTEFAN ET AUTRES c. ROUMANIE (CtEDO, 2024)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA CONCLUZII ȘTEFAN ȘEFAN ȘI ALTELE c. ROMÂNIA (solicitarea nr. 57931/21) HOTĂRÂREA STRASBURG 2 iulie 2024 Această hotărâre este definitivă. Această hotărâre poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza și a lui Simeon Petrovski, grefier adjunct al secțiunii, cererea (n 57931/21) îndreptată împotriva României și din care șase resortisanți ai acestui stat ( La 20 noiembrie 2021, în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( O.F. Ezer, de la Ministerul Afacerilor Externe, observațiile părților, După ce a deliberat în camera Consiliului la 11 iunie 2024, a luat hotărârea în acest sens, adoptat la această dată: la 15 iunie 1990 și la momentul în care mai multe persoane au fost ucise sau grav rănite de gloanțe, încălcând articolele 2 și 3 din Convenție. Principalele fapte sunt descrise în Hotărârea Mocanu și în alte hotărâri c. România ([GC], n 10865/09 și 2 altele, §§ 14-49, 55 72, CEDH 2014 (extracturi)). La data de 11 iunie 1990, funcționarul nou instalat a decis să ia măsuri pentru a evacua locul Universității. La 13 iunie 1990, forțele de ordine i-au înjunghiat brutal pe protestatari, reținând 263 de persoane. La evenimentele care au avut loc ulterior, trei persoane au fost ucise sau grav rănite prin împușcare, printre care și M. Gheorghița Duncă, care a fost tatăl recurentelor M. Oana Mihaela fan și Cristina-Gabriela Bursuceanu. Din raportul medico-legal din 18 iunie 1990 reiese că domnul Duncă murise la 15 iunie 1990, după ce a fost operat în regim de urgență în urma rănilor prin împușcare care i-au fost provocate. Rodica Lepadatu și tatăl reclamanților dl Marius Lepedatu-Grempels și dl Constantin-Alin Ristoiu au fost de asemenea uciși prin împușcare la 13 iunie 1990. Alte persoane, printre care și a șasea reclamantă, dl Mariana Florica Bechir, au fost bătute și reținute de forțele de ordine. Aceasta din urmă a suferit un traumatism cranio-cerebral în urma unei fracțiuni deschise. Informațiile relevante privind desfășurarea anchetei penale desfășurate până la 2 octombrie 2013 sunt prezentate în hotărârea Mocanu și altele (citată anterior, §§ 82-189). Astfel cum reiese din constatările Curții din hotărârea menționată anterior, o anchetă penală a fost pronunțată din oficiu în urma evenimentelor în cauză. În 2013, ancheta a fost încă în curs și, prin urmare, a durat mai mult de douăzeci și trei de ani, adică mai mult de nouăsprezece ani de la ratificarea Convenției de către România (20 iunie 1994). După data de 17 septembrie 2014, data pronunțării hotărârii Mocanu și a altor , citată anterior, au fost realizate o serie de acte de anchetă, astfel cum a fost descris în Hotărârea 47/P/2014, în care toți reclamanții se aflau în calitate de părți civile, secțiunea militară a Parchetului lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (inclusiv Curtea a Curții a Uniunii Europene) și, printre altele, trimiterea în judecată a paisprezece inculpați ai șefului infracțiunilor împotriva umanității [art. 439 alineatul (1) litera (a), (g) și (j) din Codul Penal] pentru evenimentele care au avut loc în perioada 13-15 iunie 1990. 10. La 14 iulie 2017, judecătorul Camerei preliminare a Înaltei Curți a fost sesizat cu rechizitoriul. Prin hotărârea din 8 mai 2019, judecătorul camerei preliminare, în temeiul atribuțiilor care îi erau conferite în materie de control al legalității, a anulat rechizitoriul și a eliminat toate dovezile colectate în cadrul urmăririi penale, precum și anularea mai multor acte de urmărire penală. În cele din urmă, Tribunalul a trimis cauza în fața seciei militare a Parchetului în apropierea Înaltei Curi din motivele menionate în hotărârea aqafan-Gabriel Mocanu și altele (citată anterior, § 19), inclusiv deoarece, cu încălcarea dispoziiilor Codului de procedură penală, anumite acte de urmărire penală nu au fost motivate. Parchetul din apropierea Înaltei Curți, unul dintre inculpați și mai multe victime și părți civile au contestat fiecare hotărârea pronunțată la 8 mai 2019 de judecătorul camerei preliminare a Înaltei Curți 13. Prin hotărârea din 10 decembrie 2020, Înalta Curte, hotărând într-o formă de formare a doi judecători, a respins ca nefondată aceste contestații pentru motivele indicate în hotărârea La 4 iunie 2021, dosarul a fost transmis secției militare a Parchetului din apropierea Înaltei Curți, unde a fost redeschisă o anchetă penală a șefului infracțiunilor împotriva umanității [art. 439 alineatul (1) litera (a), (e), (g) și (j) din Codul penal] (ighfan Gabriel Mocanu și altele). § 22. După redeschiderea procedurii penale, procurorii militari au inițiat din nou un amplu proces de administrare a probelor care au fost declarate nule și, dacă este cazul, de identificare și de administrare a noilor probe, în conformitate cu normele de procedură penală în vigoare 15. Până în iunie 2023, au fost colectate dovezi din documente din partea instituțiilor publice, a documentelor medicale și a dovezilor care conțineau imagini audio și video legate de evenimentele în cauză; astfel, dovezile scrise ar reprezenta aproximativ 36 000 de foi. 16. 17. Recurenta Gabriela-Rodica Lepadatu, văduva domnului Mitrița Lepedatu, acționând, de asemenea, în calitate de mandatar al fiilor săi, domnul Marius Lepedatu-Grempels și domnul Constantin-Alin Ristoiu, considerate, de asemenea, părți vătămate în procedură, precum și recurenta domnul Oana-Mihaela Ștefan, moștenitoare a domnului Gheorghița Duncă, acționând, de asemenea, în calitate de mandatar al surorii sale, domnul Oana-Mihaela Ștefan, moștenitor al domnului Gheorghița Duncă Cristina Gabriela Bursuceanu, considerată, de asemenea, parte vătămată, a fost audiată la 17 iunie 2016 ca parte civilă în cadrul procedurii 18. Nici unul dintre reclamanții menționați la alineatul precedent nu a fost ascultat din nou după ce cauza a fost rejudecată de către instanță înainte de a se pronunța legea din 8 mai 2019, confirmat definitiv la 10 decembrie 2020 și după redeschiderea anchetei la 4 iunie 2021. 19. Mariana Florica Bechir a fost audiată la 27 iunie 1990 și a solicitat să se constituie parte civilă la procedura penală la 15 februarie 2000, solicitând ca aceasta să fie retrimisă la 8 iunie 2016. Mariana Florica Bechir a fost citată ca parte vătămată la 7 și 14 martie 2022 și la 12 ianuarie 2023. La data celor mai recente informații furnizate de guvern (noiembrie 2023), procedura penală era încă în curs de desfășurare. EVALUARE A CURȚII PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ A ARTICOLELOR 2 ȘI 3 DIN CONVENȚIA 22. Constatând că obiecțiunile reclamanților nu sunt în mod vădit nefondate sau inadmisibile pentru un alt motiv prevăzut la art. 35 din convenție, Curtea le declară admisibile. 23. Principiile generale privind obligația judiciară a statelor de pe teren a articolelor 2 și 3 din convenție au fost rezumate mai recent în Hotărârea (citată anterior, §§ 51-52). 24. Curtea constată deja că o anchetă penală a fost deschisă din oficiu la scurt timp după evenimentele din iunie 1990 și că aceasta se referă la omuciderile prin împușcare ale mai multor persoane, precum și la relele tratamente aplicate altor persoane în aceleași circumstanțe (ifan-Gabriel Mocanu citată anterior, § 53). , citată anterior, Curtea a examinat, în 2014, desfășurarea de către autoritățile naționale a acestei anchete deschise din oficiu, care face, de asemenea, obiectul prezentei cauze. Comisia a constatat, printre altele, că ancheta în cauză a fost marcată de perioade importante de inactivitate, că, în speță, foarte puține din actele de procedură au fost efectuate cu privire la plângerile persoanelor atacate, că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În speță, în ceea ce privește obiecțiunile ridicate de reclamanți sub aspectul articolelor 2 și/sau 3 din Convenția privind ancheta desfășurată de autoritățile naționale înainte de pronunțarea hotărârii Mocanu și de alte motive, Curtea este de părere că nu există niciun element care să îi permită să se debaraseze de constatările formulate în această hotărâre ( În mod similar, în ceea ce privește ancheta efectuată de autoritățile naționale după pronunțarea hotărârii Mocanu și a altor hotărâri (precedente), Curtea a constatat recent că ancheta nu a îndeplinit criteriile de eficacitate care decurg din articolele 2 și 3 din convenție ( a fost, la data celor mai recente informații furnizate de guvern (jumătățile de la punctul 21 de mai sus), încă în curs de desfășurare în ceea ce privește reclamanții, în fața Parchetului (punctul 11 de mai sus). În circumstanțele din speță, Curtea constată că complexitatea anchetei invocată de guvern, deși nu este de necontestat, nu poate justifica durata investigațiilor și modul în care acestea au fost efectuate în această perioadă extrem de lungă (punctul 70 din hotărârea Gabriel Mocanu menționată anterior). 29. În ceea ce privește obligația de a implica rudele victimelor în procedură, nu reiese din elementele dosarului că reclamanții au fost informați cu privire la progresele anchetei, în special după trimiterea cauzei la Parchet și redeschiderea anchetei în iunie 2021. Prin urmare, Curtea este de părere că interesele lor de a participa la anchetă nu au fost suficient protejate (în ceea ce privește absența, reproșată ultimei reclamante, Mariana Florica Bechir, de a răspunde la două convocări din partea Parchetului care datează din anul 7 și 14 martie 2022 (punctul 20 de mai sus), Curtea consideră că această absență nu este de natură să afecteze calitatea de victimă a recurentei. În plus, aceasta nu este convinsă că, în speță, prezența la Prin urmare, a existat o încălcare a părții procedurale a articolelor 2 și 3 din convenție (a se vedea tabelul din anexă în ceea ce privește articolul din convenție relevant pentru fiecare solicitant). PRIVIND LIMITAREA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIA 32, reclamanta Mariana-Florica Bechir solicită 25 000 EUR (EUR) pentru prejudiciul moral pe care îl consideră a fi suferit. Ceilalți reclamanți solicită 50 000 EUR fiecare pentru prejudiciul moral pe care pretind că l-au suferit. 33. Toți reclamanții solicită în comun 2 815,83 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată pe care pretind că le-au angajat în cadrul procedurii desfășurate în fața Curții. Ei prezintă, în sprijinul cererilor lor, o notă de plată detaliată și solicită ca suma acordată de Curte să fie vărsată direct în contul bancar al avocatului lor, în conformitate cu acordul lor scris. 34. Pe baza elementelor de care dispune, Curtea consideră că încălcarea componentei procedurale a articolelor 2 sau 3 din Convenție a cauzat un prejudiciu moral cert persoanelor interesate. Statuând în echitate, aceasta alocă, în acest sens, 20 000 EUR fiecărui reclamant pentru care a fost constatată o încălcare a articolului 2 din Convenție (reclamanții identificați sub numerele de referință) 5 în tabelul anexat) și 12 500 EUR recurentei (M Mariana Florica Bechir) în cadrul căreia s-a stabilit o încălcare a articolului 3 din Convenție. 35. Având în vedere elementele dosarului și jurisprudența sa, Curtea judecă, de asemenea, în mod rezonabil, darea în comun a sumei de 2 815,83 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată aferente procedurii desfășurate în fața Curții, plus orice sumă care poate fi datorată de acestea cu titlu de impozit pe această sumă. Această sumă trebuie plătită direct în contul bancar al reprezentantului reclamanților (a se vedea, de exemplu, Khlaifia și alții c. Italia [GC], n 16483/12, § 288, CEDH 2016 (extrași)). A se declara cererea admisibilă A se vedea că a existat o încălcare a componentei procedurale a articolelor 2 și 3 din Convenția Dit, că statul pârât trebuie să plătească fiecărui solicitant, în termen de trei luni, pentru daune morale, sumele indicate în tabelul din anexă, care urmează să fie convertite în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data regulamentului, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe care statul pârât trebuie să le plătească reclamanților, în contul bancar al reprezentantului lor, în termen de trei luni, 2 815,83 EUR (două mii opt sute cincisprezece euro optzeci și trei de cenți), plus orice sumă care poate fi datorată de reclamanții cu titlu de impozit, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, pentru a fi convertită în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data regulamentului de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale restrâng surplusul cererii de satisfacție echitabilă. Prezentat în limba franceză și apoi comunicat în scris la 2 iulie 2024, în temeiul articolului 2 și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Simeon Petrovski Branko Lubarda Grefier Adjunct Președinte Anexă Lista reclamanților Numele reclamantului Anul nașterii Locul de reședință Reprezentant Circumstanțe speciale pentru solicitanți Articol aplicabil Suma datorată fiecărui solicitant(e) de statul pârât în temeiul articolului 41 din Convenția Oana-Mihaela ȘTEFAN 1975 București Diana-Olivia Hatneanu Recurentele sunt fiicele domnului Gheorghița Duncă, decedat la 15 iunie 1990 ca urmare a unui foc de armă. 000 EUR (8 mii EUR) Cristina-Gabriela BURSUCEANU 1969 București Gabriela-Rodica LEPEDATU 1968 București Recurenta este văduva dlui Mitrița Lepedatu, decedată la 13 iunie 1990 în urma unei împușcături. Marius LEPADATU-GREMPELS 1987 București Reclamanții sunt fiii dlui Mitrița Lepedatu, decedat la 13 iunie 1990 în urma unei împușcături. Constantin-Alin RISTOIU 1988 București Mariana-Florica BECHIR 1967 București Recurenta susține că a făcut obiectul violenței fizice la evenimentele din 13-15 iunie 1990 din partea militarilor. 500 EUR (doisprezece mii cinci sute de euro)