2r-24/26 — repararea prejudiciului moral

La 27 octombrie 2023, Cenușa Veaceslav a depus o contestație împotriva executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, intervenient accesoriu BC „Victoriabank” SA cu privire la anularea încheierii executorului judecătoresc Maxim Romaliischi nr. 175-ts289/22 din 30 august 2023 în partea aplicării sechestrului, anularea încheierii executorului judecătoresc Maxim Romaliischi nr. 175-ts289/22 din 30 august 2023 în partea dispunerii expedierii actelor emise în adresa BC „Victoriabank” SA , comunicarea către Procuratura mun. Chișinău a actelor ce atestă presupusele acțiuni ilegale ale executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, restituirea sumelor transferate la 8 septembrie 2023, repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 23 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, contestația depusă de Cenușă Veaceslav a fost respinsă. Ulterior, prin decizia din 16 decembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a admis recursul declarat de Veaceslav Cenușă, a fost casată încheierea din 23 septembrie 2024, cu restituirea cauzei spre rejudecare, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 30 ianuarie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost disjunsă într-un proces separat cerința privind repararea prejudiciului moral, iar potrivit fișei de repartizare a dosarului, această cerință a fost repartizată judecătoarei Victoria Bogomolova.

Prin hotărârea din 8 mai 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost respinsă.

La 6 iunie 2025, Veaceslav Cenușa a declarat apel împotriva hotărârii din 8 mai 2025 a Judecătoria Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri, în urma unei examinări multiaspectuale a cauzei.

Prin încheierea din 6 august 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Cenușa Veaceslav împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 8 mai 2025. S-a acordat apelantului un termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru depunerea unei cereri de apel, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se 1 întemeiază apelul, prezentarea copiilor de pe cererea de apel motivată într-un număr egal cu numărul participanților la proces, precum și prezentarea originalului dovezii de achitare în contul bugetului de stat a taxei de stat în mărime de 212,50 de lei și în contul Curții de Apel Centru a taxei de timbru în sumă de 200 de lei. Concomitent, s-a explicat apelantului că, cererea de înlăturare a neajunsurilor menționate urmează să fie prezentată și înregistrată nemijlocit în Direcția Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Centru în termenul stabilit, iar în caz de neîndeplinire a indicațiilor din prezenta încheiere, cererile de apel vor fi restituite. S-a explicat apelantului că, asupra restituirii cereri de apel va decide un complet din 3 judecători, la expirarea termenului acordat, fără citarea participanților la proces.

Prin încheierea din 10 decembrie 2025, Curtea de Apel Centru a restituit cererea de apel declarată de Veaceslav Cenușa.

La 5 ianuarie 2026, avocatul Iulian Cașu, în interesele lui Veaceslav Cenușa a depus o cerere de recurs împotriva încheierii din 10 decembrie 2025 prin care a solicitat casarea acesteia și restituirea cauzei spre rejudecare la etapa soluționării chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel.

În motivarea cererii de recurs s-a indicat că recurentului Veaceslav Cenușa nu i-a fost înmânată încheierea de a nu se da curs cererii, motiv pentru care acesta s-a aflat, în mod obiectiv, în imposibilitatea de a înlătura neajunsurile constatate. Deși în încheierea de restituire se menționează că încheierea de a nu se da curs a fost transmisă de două ori, Veaceslav Cenușa nu a primit nicio notificare din partea oficiului poștal pentru ridicarea corespondenței.

La 13 februarie 2026, Veaceslav Cenușa a depus o cerere de recurs suplimentară, în care a invocat că, din cauza unor maladii și a unor intervenții chirurgicale repetate, nu a primit încheierea din 6 august 2025, întrucât se afla în perioadă de reabilitare postoperaționale. Totodată, a menționat că, în ceea ce privește achitarea taxelor, a fost încredințat că este exceptat de la plată în temeiul art. 161 alin. (3) din Codul de executare și având în vedere faptul că acțiunea a fost depusă ca urmare a unor acțiuni discriminatorii, abuzive și delictuale, contrare dispozițiilor imperative ale art. 110 din Codul de executare.

Articolul 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: 2 „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Articolul 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Articolul 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.”

Articolul 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.”

Articolul 369 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.”

Articolul 100 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. (11) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate.”

Articolul 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Articolul 111 alin. (2), (3) din Codul de procedură civilă: „(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. 3 (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Articolul 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Articolul 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, stipulează că: „(3) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Articolul 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Din materialele cauzei civile rezultă că la 6 iunie 2024, Veaceslav Cenușa a depus o cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 8 mai 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 6 august 2025, Curtea de Apel Centru nu a dat curs cererii de apel și a comunicat necesitatea prezentării cererii de apel motivate, a originalului dovezii de achitare a taxei de stat și a taxei de timbru, acordându-i în acest sens un termen de 10 zile calendaristice din momentul recepționării încheierii.

La 11 septembrie 2025 și ulterior 7 octombrie 2025, copia încheierii Curții de Apel Centru din 6 august 2025 a fost expediată apelantului Veaceslav Cenușa prin poșta terestră, la adresa indicată în cererea de apel nemotivată (f.d. 160), fapt confirmat prin scrisorile de expediere anexate la dosar (f.d. 183; 185). Cu toate acestea, corespondența a fost returnată cu mențiunea „Nereclamat” (f.d. 184; 186), ceea ce, conform pct. 1 din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016 privind Regulile prestării serviciilor poștale, înseamnă că actul poștal nu a fost distribuit destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare. Restituirea avizelor de recepție cu mențiunea „nereclamat” atestă că 4 în cutia poștală a destinatarului a fost depus avizul de sosire pentru ridicarea trimiterii de la unitatea poștală, însă, în interiorul termenului de păstrare, acesta nu a solicitat ridicarea corespondenței expediate de instanța de apel (a se vedea deciziile nr. 2r-290/25, §23–27 și nr. 2r-372/25, §40).

În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a tranșat deja faptul că din conținutul art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că principalul criteriu după care se realizează comunicarea actelor de procedură este cel al asigurării eficiente a transmiterii textului cuprins în act și confirmarea primirii lui (Decizia nr. 2ra-435/25, §23). Instanța de apel a transmis în mod legal și în conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă copia încheierii, îndeplinind astfel obligațiile procedurale privind comunicarea actelor procesuale.

În termenul acordat de instanța de apel, apelantul nu a îndeplinit indicațiile din încheierea Curții de Apel din 6 august 2025, neexercitându-și astfel dreptul de a-și susține apelul.

Inițiind procedura de apel împotriva unei hotărâri judecătorești, apelantul urma să se intereseze periodic soarta dosarului. La fel, apelantul-recurent urma să ia măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre care acesta cunoștea (decizia nr. 2r-435/25, §46-47).

În jurisprudența sa (decizia nr. 2rc-58/25, §21), Curtea Supremă de Justiție a promovat ideea că părțile au obligația de a se folosi cu bună credință de drepturile procedurale în virtutea prevederilor art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată apreciază că motivul invocat de recurent privind neîndeplinirea indicațiilor cuprinse în încheierea din 6 august 2025, întemeiat pe pretinsa aflare a acestuia în perioadă de reabilitare este lipsit de suport probator. Recurentul s-a limitat la invocarea generică a existenței unei intervenții chirurgicale și a unei perioade de recuperare, fără a prezenta înscrisuri medicale relevante care să ateste natura intervenției, durata incapacității temporare de muncă, regimul de tratament impus sau eventualele restricții concrete care i-ar fi făcut imposibilă exercitarea drepturilor procesuale.

Mai mult, chiar și în ipoteza existenței unei perioade de recuperare medicală, aceasta nu echivalează, în mod automat, cu o imposibilitate absolută de a întreprinde acțiuni procesuale. În acest caz, urmează a fi verificată conduita acestuia pe perioada concediului și dacă acesta a avut o posibilitate obiectivă de a comunica cu instanțele și de a-și proteja drepturile procesuale (decizia nr. 2r- 479/25, §48-51). În lipsa probelor care să ateste existența unor împrejurări obiective, susținerile recurentului rămân simple afirmații, insuficiente pentru a 5 justifica neexecutarea obligațiilor procesuale stabilite de Curtea de Apel Centru prin încheierea din 6 august 2025.

În temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Curtea de Apel Centru a dispus în mod temeinic, prin încheierea din 10 decembrie 2025, restituirea apelului formulat de Veaceslav Cenușa, ca urmare a neîndeplinirii indicațiilor procesuale prevăzute.

Pentru motivele descrise, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat de Veaceslav Cenușa, reprezentat de avocatul Iulian Cașu, și va menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,