2ra-1197/24 — încasarea pensiei de întretinere a copilului minor si a sotiei

2ra-1197/24 — încasarea pensiei de întretinere a copilului minor si a sotiei (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Anastasia Gordaș,

reprezentată de avocata Natalia Uncu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Anastasia Gordaș împotriva lui Nicolai Gordaș cu privire la încasarea pensiei

de întreținere a copilului minor și a soției,

împotriva deciziei din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-1197/24

NR. PIGD 2-24012845-01-2ra-25042025)

Stabilirea eronată a cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor.

Respingerea neîntemeiată a pensiei pentru întreținerea soției.

Judecătoria Bălți, sediul Central: jud. A. Roșca

Curtea de Apel Bălți: jud. A. Garbuz, Iu. Grosu, Sv. Șleahtițki

18 februarie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea

recursului declarat de Anastasia Gordaș, reprezentată de avocata

Natalia Uncu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva lui Nicolai Gordaș cu privire la încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor și a soției (f. d. 2).

Gordaș a indicat că la 30 decembrie 2022 a încheiat căsătoria cu pârâtul

Nicolai Gordaș, trecută de Serviciul Stare Civilă Bălți în registrul actelor de

stare civilă sub nr. 670, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie seria CS-

V 1718695.

confirmă prin certificatului de naștere seria NA-VI nr.3821583, eliberat de

Serviciul Stare Civilă Bălți la data de 14 februarie 2023.

înțelegeau datorită caracterelor diferite și nu găseau numitor comun pentru

soluționarea diferitor probleme familiale. Din partea pârâtului nu avea sprijin

reciproc material, cât și prioritate pentru educarea copilului minor, refuzând

să achite benevol pensia de întreținere.

încadrată în câmpul muncii și întreține singură copilul minor cu vârstă de 1

an.

dispozițiile art. 75, 82 alin. (2) lit. f) din Codul familiei, art. 166, 167 din

Codul de procedură civilă.

1

în beneficiul Anastasiei Gordaș, pensia pentru întreținerea copilului minor

XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 2 000 de lei, începând cu data

depunerii cererii de chemare în judecată și pensia pentru întreținerea soției

care îngrijește copilul comun timp de 3 ani după nașterea acestuia în mărime

de 1 500 de lei lunar.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Anastasia

Gordaș. S-a încasat de la Nicolai Gordaș în beneficiul Anastasiei Gordaș

pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX născut la XXXXX în

mărime de 1 700 de lei lunar, începând cu data emiterii hotărârii și până la

atingerea majoratului de către copil. În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca

neîntemeiată. S-a încasat de la Nicolai Gordaș taxa de stat în beneficiul

statului în mărime de 612 de lei (f. d. 19, 22-24).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

21), împotriva hotărârii din 18 martie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, iar la 29 mai 2024, a declarat apel motivat, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii (f. d. 32-32-verso).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Anastasia Gordaș și menținută hotărârea din 18 martie

2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f. d. 56, 57-61).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Gordaș, reprezentată de avocata Natalia Uncu a declarat recurs împotriva

deciziei din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, în temeiul art. 432 din

Codul de procedură civilă, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi

2

hotărâri, prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată (f. d.

73-75).

ARGUMENTELE RECURENTEI

avocata Natalia Uncu a invocat prevederile art. 432 din Codul de procedură.

Totodată a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare

celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.

Suplimentar a indicat hotărârea instanței de fond și decizia instanței de apel

sunt neîntemeiate și urmează a fi casate.

este încadrată în câmpul muncii deoarece are la întreținere copilul minor în

vârstă de 1 an și 5 luni.

ce nu este suficient și nu asigură un nivel minim material de existență a

copilului minor XXXXX.

demonstreze prin probe că Nicolai Gordaș are posibilitate financiară să

întrețină fosta soție.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

3

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.

Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.

Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă

hotărîre.

(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar

care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din

25 februarie 1993:

„1. În toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice

sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe

legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu

prioritate.

pentru bunăstarea sa, ținând cont de drepturile și obligațiile părinților săi, ale tutorilor săi,

ale altor persoane legal responsabile pentru el, și vor lua, în acest scop, toate măsurile

legislative și administrative corespunzătoare.”

„Statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului

potrivit căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea

copilului. Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine

în primul rând părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se

conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.”

4

„Părinților și oricărei alte persoane care au în grijă un copil le revine în primul

rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare,

condițiile de viață necesare în vederea dezvoltării copilului”.

„Părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii

sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.”

„(1) Părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de

muncă care necesită sprijin material.

(2) Modul de plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract

încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă.

(3) Dacă lipsește un atare contract și părinții nu participă la întreținerea copiilor,

pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a

tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.”

„ (1) Pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din

alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2

– pentru 3 și mai mulți copii.

(2) Cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micșorat sau majorat de

instanța judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a părinților, de alte

circumstanțe importante. ”

(3) În cazul în care unii copii rămîn cu un părinte, iar alții – cu celălalt, pensia de

întreținere plătită în favoarea părintelui mai puțin asigurat se stabilește într-o sumă

bănească fixă, determinată conform art.76.

decembrie 1994 (în vigoare la momentul depunerii cererii de chemare în

judecată), aprobată prin Legea nr. 370 din 30 noiembrie 2023, în vigoare de

la 21 decembrie 2023:

„Ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă

răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a

copilului, ținând cont în primul rând de interesele acestuia.”

noiembrie 2023, în vigoare de la 21 decembrie 2023:

„(2) Răspunderea pentru creșterea copilului și pentru asigurarea dezvoltării

acestuia le revine în primul rând părinților sau, după caz, reprezentanților

legali/responsabililor legali ai acestuia. Ambii părinți au o răspundere comună pentru

creșterea, educarea și întreținerea copilului.

(2) În cazul refuzului de a acorda întreținere și dacă între soți nu există un contract

privind plata pensiei de întreținere, dreptul de a porni o acțiune în instanța judecătorească

privind încasarea acesteia de la celălalt soț îl au: soțul care îngrijește copilul comun timp

de 3 ani după nașterea acestuia.

(3) Pensia de întreținere se plătește persoanelor enumerate la alin.(2) numai în cazul

cînd acestea nu au un venit propriu suficient, iar soțul care datorează întreținere are

posibilitatea de a o plăti.

5

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei recurate a fost

pronunțat la 10 octombrie 2024. Potrivit extrasului din poșta electronică

Zimbra cu adresa de e-mail „lilia.burlacu@justice.md”, copia deciziei din 10

octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată participanților la

proces în mod electronic în data de 05 decembrie 2024 (f. d. 62). Astfel,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă electronic în data de 27

decembrie 2024 (f. d.73-75).

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură

civilă Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul declarat Anastasia Gordaș, reprezentată de avocata Natalia Uncu,

este admisibil.

examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără invitarea și

respectiv prezența participanților la proces.

(hotărârea din 16 iunie 2020, cererea nr. 72164/14, §§ 21-22), Curtea a

identificat, cu titlu de principiu, situațiile în care circumstanțele excepționale

pot justifica renunțarea la audiere. Astfel, o asemenea derogare este posibilă:

(a) în cazul în care nu există probleme de credibilitate sau fapte

contestate care necesită o audiere, iar instanțele pot soluționa litigiul în mod

echitabil și rezonabil, în baza materialelor cauzei (a se vedea Döry v. Suedia,

nr. 28394/95, § 37, 12 noiembrie 2002, și Saccoccia v. Austria, nr. 69917/01,

(b) în cazuri care ridică probleme pur juridice, cu domeniu de aplicare

limitat (a se vedea Allan Jacobsson v. Suedia (nr. 2), 19 februarie 1998, §

49, Culegeri 1998-I, și Mehmet Emin Șimșek v. Turcia, nr. 5488/05, §§ 29-

31, 28 februarie 2012) sau probleme de drept care nu prezintă o complexitate

particulară (a se vedea Varela Assalino v. Portugalia (dec.), nr. 64336/01, 25

aprilie 2002, și Speil v. Austria (dec.), nr. 42057/98, 5 septembrie 2002);

(c) în situații în care cauza se referă la aspecte foarte tehnice. De

exemplu, Curtea a luat în considerare natura tehnică a litigiilor referitoare la

prestațiile de protecție socială, care pot fi examinate mai bine în scris decât

într-o dezbatere orală. Curtea a hotărât de câteva ori că în domeniul dat,

autoritățile naționale au dreptul, luând în considerare cerințele de eficiență și

economie, să renunțe la audieri, deoarece organizarea lor sistematică poate

6

prezenta un obstacol în calea diligenței necesare în cauzele referitoare la

protecția socială (a se vedea Schuler-Zgraggen, § 58, și Döry, § 41, ambele

pre-citate)

următoarele situații:

(a) în cazul în care există necesitatea de a evalua dacă circumstanțele

au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea Malhous v. Republica

Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001);

(b) atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria

impresie referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica

propria lor situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui

reprezentant (a se vedea Göç, pre-citată, § 51; Miller, pre-citată, § 34 in fine;

și Andersson v. Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010);

(c) în cazul în care instanța are nevoie de a obține o clarificare cu

privire la anumite detalii, inter alia prin intermediul unei audieri (a se vedea

Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie 1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și

Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12 noiembrie 2002).

a apreciat că nu se impune citarea participanților la proces sau a

reprezentanților acestora. Or, argumentele formulate în cererea de recurs

sunt aceleași ca în cererea de chemare în judecată, în cererea de apel, care au

fost comunicate pârâtului/intimat și care s-a expus poziția în ședința de

judecată în instanța de apel (f. d. 55), cu suficientă precizie pentru a permite

instanței efectuarea controlului judiciar al deciziei din 10 octombrie 2024 a

Curții de Apel Bălți și al hotărârii din 18 martie 2024 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central.

aplicabile speței, în special art. 445 alin. (1) lit. b), art. 432 alin. (1) lit. b) din

Codul de procedură civilă, enunțate la pct. 17, 20 din prezenta decizie,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Anastasia Gordaș, reprezentată de avocata Natalia Uncu urmează

a fi admis, cu casarea integrală a deciziei din 10 octombrie 2024 a Curții de

Apel Bălți și a hotărârii din 18 martie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care va fie admisă integral

acțiunea din motivele ce succed.

al Curții Supreme de Justiție constată că, la 30 decembrie 2022 părțile,

Nicolai Gordaș și Anastasia Gordaș, au încheiat căsătoria, trecută în registrul

actelor de stare civilă nr. 670, la Serviciul Stare Civilă Bălți, potrivit

certificatului de căsătorie seria CS-V 1718695 din 04 (f. d. 5).

7

XXXXX s-a născut copilul XXXXX, fapt confirmat prin certificatul de

naștere seria NA-VI 3821583 (f. d. 6). La data depunerii acțiunii, copilul

minor avea vârsta de XXXXX an și era la întreținerea mamei.

înaintând prezenta acțiune în instanța de judecată, reclamanta Anastasia

Gordaș a solicitat încasarea de la Nicolai Gordaș în beneficiul Anastasiei

Gordaș, pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născut la

XXXXX, în mărime de 2 000 de lei, începând cu data depunerii cererii de

chemare în judecată, precum și pensia pentru întreținerea soției care

îngrijește copilul comun timp de 3 ani după nașterea acestuia în mărime de

1 500 de lei lunar.

că, fiind învestită cu judecarea cauzei, Judecătoria Bălți, sediul Central, prin

hotărârea din 18 martie 2024, a admis parțial cererea de chemare în judecată

depusă de Anastasia Gordaș. S-a încasat de la Nicolai Gordaș în beneficiul

Anastasiei Gordaș pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX născut

la XXXXX în mărime de 1 700 de lei lunar, începând cu data emiterii

hotărârii și până la atingerea majoratului de către copil. În rest, acțiunea

civilă a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la Nicolai Gordaș taxa

de stat în beneficiul statului în mărime de 612 de lei (f. d. 19, 22-24).

legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, prin decizia din 10

octombrie 2024, a respins apelul declarat de Anastasia Gordaș și a menținut

hotărârea din 18 martie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f. d. 56, -

57-61).

copilului minor, a relevat că, cuantumul stabilit de Biroul Național de

Statistică, privind minimul de existență pentru I semestru anul 2023, pentru

un copil de vârsta de la 1-6 ani ce constituie în medie 2 677 de lei lunar,

invocat de apelantă este unul orientativ și nu obligatoriu. Cuantumul sumei

poate fi micșorat sau majorat de instanța judecătorească, ținându-se cont de

starea materială și familială a părinților sau de alte circumstanțe importante,

potrivit art. 75 alin. (2) din Codul familiei.

8

dispus încasarea pensiei de întreținere în mărime de 1 700 de lei lunar pentru

copilul minor, acest cuantum fiind unul rezonabil.

instanța de apel a reținut concluziile instanței de fond potrivit căreia,

reclamanta Anastasia Gordaș nu a demonstrat prin probe că pârâtul are

venituri și poate să o întrețină.

ceea ce privește cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor

stabilit în mărime de 1 700 de lei, lunar, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că instanța de judecată, a stabilit

corect raportul juridic litigios, a identificat corect normele ce-l guvernează și

au stabilit corect natura drepturilor încălcate. Însă, la stabilirea cuantumului

pensiei pentru întreținerea copilului minor, nu s-a ținut cont de interesul

superior al copilului minor.

familiei, art. 3 alin. (1), (2), art. 18 alin. (1), (2), art. 27 alin. (1), (2) din

Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie

1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, interesul

superior al copilului face parte din principiile privind garantarea, respectarea

și promovarea drepturilor copilului, principii care se regăsesc atât în

reglementările interne, cât și în cele internaționale.

persoană, recunoscându‐i și garantându‐i acestuia toate drepturile civile,

sociale, culturale, politice, economice etc., începând cu modul în care se

dezvoltă copilul și implicit discernământul acestuia, cu nevoile de ghidare și

de formare, până la atingerea maturității. Norma de drept este chemată

înainte de toate să vegheze la respectarea tuturor drepturilor copilului și

implicit să reglementeze anumite măsuri speciale de asistență, protecție și

ocrotire, în primul rând prin părinți, dar și prin intermediul unor instituții

care au la bază principiul ocrotirii interesului superior al copilului.

interes al copilului, legiuitorul desemnează atât interesul superior al acestuia

care se realizează prin obligația de creștere și educare a copiilor de către

9

părinții lor, conform propriilor lor convingeri, precum și interesul personal

concret al minorului care se realizează prin obligația părinților de a se îngriji

atât de sănătatea și dezvoltarea fizică a copilului, cât și de educarea și

pregătirea profesională cea mai potrivită cu însușirile acestuia.

național și internațional stabilesc că răspunderea pentru creșterea copilului și

asigurarea dezvoltării sale le revine ambilor părinți, care indiferent de

situațiile de conflict apărute între ei trebuie să se conducă înainte de orice

după interesul superior al copilului. Oricărui copil îi este recunoscut dreptul

la un nivel de viață suficient pentru dezvoltarea sa fizică, mintală, spirituală,

morală și socială, iar părinților care au în grijă un copil le revine în primul

rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor

lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.

Justiție relevă că la stabilirea pensiei pentru întreținerea copilului minor în

sumă de 1 700 de lei, având în vedere valoarea minimului de existență

stabilită de Biroul Național de Statistică, instanțele de judecată nu a ținut

cont de starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe

importante pentru a păstra un nivel decent de asigurare materială a copilului,

în situația în care obligația de întreținere revine ambilor părinți, nu doar

aceluia cu care locuiește copilul.

obligației de întreținere îl formează mijloacele necesare traiului, adică

alimente, locuință, îmbrăcăminte, medicamente, nevoi spirituale, dar și

mijloace necesare pentru creșterea, educarea, și pregătirea profesională a

copilului. Întreținerea se acordă nu numai din câștigul din munca în sensul

comun, dar și din alte mijloace ale debitorului obligației de întreținere,

tocmai în virtutea principiului potrivit căruia întreținerea se datorează în

dependență de nevoile celui care o cere, dar și cu mijloacele celui care

urmează a o plăti.

menționează că informația Biroului Național de Statistică privind minimul

de existență pentru un copil, nu constituie o normă imperativă de la care nu

se permite derogare, ci urmează a fi apreciată cu titlu de circumstanță

importantă de raportare, ca cuantum/ nivel minim de la care instanța de

judecată pornește la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, de ea

10

urmează să se țină cont la adoptarea hotărârii judecătorești, însă, în ansamblu

cu circumstanțele și probele cauzei civile.

are un caracter de reper la stabilirea cuantumului minim al pensiei pentru

întreținerea unui copil minor, fiind luate în considerare și interesele copilului,

precum și faptul cu cine locuiește copilul.

Justiție evidențiază că părinții sunt obligați să creeze copilului condiții

adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestuia, atât fizică cât și

psihologică, astfel încât întreținerea nu urmează a fi acordată doar la nivelul

minimului de existență.

Justiție consideră că cuantumul pensiei de întreținere stabilită de instanțele

de judecată, în mărime de 1 700 de lei lunar, nu poate fi acceptată, deoarece

este în mod cert sub pragul minimului de existență, or necesitățile specifice

vârstei copilului minor reclamă costuri ce depășesc simpla întreținere.

adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York

la 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie

1993, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții

publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități

administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului

trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

stabilirea unei pensii de 1 700 de lei pentru copil, este inechitabilă în raport

cu recurenta Anastasia Gordaș, căreia efectiv îi revine sarcina de îngrijire,

educare, creștere și susținere materială, morală. Or, copilul minor este în

grija și la întreținerea mamei. Ultima contribuie la creșterea, educația și

întreținerea copilului, atât în plan material, cât și psihologic, moral și

emoțional, având sarcini suplimentare: îngrijirea zilnică, igiena copilului,

procurarea produselor alimentare și pregătirea meselor, activități educative.

admite cerința Anastasiei Gordaș cu privire la încasarea pensiei de întreținere

a copilului minor și a încasa de la Nicolai Gordaș în beneficiul Anastasiei

Gordaș pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născut la

XXXXX în mărime de 2 000 de lei lunar, începând cu data de 01 februarie

11

2024, data depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea

majoratului de către copil.

recentă a Curții Supreme de Justiție în materia litigiilor de acest tip, care s-a

consolidat prin hotărârile nr. 2ra-1024/24, nr. 2ra-1379/24, nr. 2ra-247/23,

nr. 2ra-455/24, 2ra-305/24 și 2ra-612/24 și care reflectă o interpretare

distinctă decât soluția pronunțată de Cutea de Apel Bălți în prezenta speță.

Astfel, instanța de recurs, prin aceste hotărâri, a continuat să dezvolte o linie

jurisprudențială constantă, subliniind importanța unei interpretări uniforme

și coerente a legislației aplicabile.

pensiei pentru întreținerea soției în mărime de 1 500 de lei lunar până la

atingerea vârstei de 3 ani a copilului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție conchide că instanțele de judecată ierarhic inferioare

neîntemeiat au ajuns la concluzia de a respinge acțiunea în această parte.

a acorda întreținere și dacă între soți nu există un contract privind plata

pensiei de întreținere, dreptul de a porni o acțiune în instanța judecătorească

privind încasarea acesteia de la celălalt soț îl au: soțul care îngrijește copilul

comun timp de 3 ani după nașterea acestuia.

în art.82 alin. (2) lit. c) din Codul familiei, numai în cazul când acestea nu

au un venit propriu suficient, iar soțul care datorează întreținere are

posibilitatea de a o plăti. Aceste circumstanțe urmează a fi luate în

considerație și apreciate de către instanțele judecătorești prin prezentarea

probelor de către părți, în conformitate cu prevederile Codului de procedură

civilă.

este esențial stabilirea circumstanțelor care confirmă că reclamantul nu are

un venit propriu suficient, iar pârâtul are posibilitatea de a plăti pensia de

întreținere. Or, această obligațiune fiind condiționată prin lege.

achitării pensiei de întreținere, întrucât acesta formulează o susținere de fapt

menită să înlăture sau să diminueze obligația sa legală; reclamanta nu este

12

ținută să dovedească posibilitatea de a plăti, ci doar temeiul dreptului său, iar

cel care pretinde o cauză exoneratoare trebuie să o probeze.

ani de zile, potențialului ei de a munci se micșorează, sau chiar duce la

imposibilitatea totală de a munci, ceea ce atrage după sine lipsa mijloacelor

necesare de întreținere.

minor XXXXX, născut la XXXXX. Mai mult, Anastasia Gordaș nu este

angajată, nu are un venit și se află în imposibilitate obiectivă de a munci.

Prin urmare, aceasta nu are un venit propriu suficient.

inapt de muncă, nu poate obține venituri și este în imposibilitate obiectivă de

plată.

alin.(2) lit. c) din Codul familiei, nu are venituri proprii, iar pârâtul este apt

de muncă și astfel obligația de întreținere există și pretenția privind încasarea

pensiei pentru întreținerea soției urmează a fi admisă.

adăugătoare, cum ar fi: hrană, îmbrăcăminte, odihnă, proceduri speciale etc.

Desigur, aceste cheltuieli trebuie să fie suportate de ambii soți. În cazul când

soțul refuză acordarea întreținerii, legislația familială reglementează

condițiile de impunere la plata acesteia.

admite cerința Anastasiei Gordaș cu privire la încasarea pensiei de întreținere

a soției până la atingerea de către copilul minor a vârstei de 3 ani și a încasa

din contul lui Nicolai Gordaș în beneficiul Anastasiei Gordaș pensia pentru

întreținerea soției în mărime bănească fixă de 1 500 de lei lunar, începând cu

01 februarie 2024, data depunerii cererii de chemare în judecată și până la

data atingerii de către copilul minor XXXXX a vârstei de 3 ani.

scutirile de taxa de stat și/sau de taxa de timbru sunt prevăzute în pct.1 al

anexei nr.2 la Legea taxei de stat nr.213/2023.

13

de taxa de stat în instanțele de judecată reclamanții în acțiunile privind

încasarea pensiei de întreținere.

valoarea acțiunii se determină din suma totală a obligațiilor de plată pe un an

– în acțiunile pentru plata pensiei de întreținere.

cheltuielile aferente judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească,

precum și taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează

la buget de la pârât proporțional părții admise din acțiune dacă pârâtul nu

este scutit de plata cheltuielilor de judecată.

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia

instanței de apel și hotărârea instanței de fond în partea încasării taxei de stat

cu încasarea de la Nicolai Gordaș în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 1 009 de lei, de la plata căreia reclamanta a fost scutită la depunerea cererii

de chemare în judecată prin efectul legii, pentru pretenția privind încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor și în mărime de 769,96 de lei, pentru

pretenția privind încasarea pensiei de întreținere a soției.

interesului superior al copilului minori, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de

Anastasia Gordaș, reprezentată de avocata Natalia Uncu, de a casa integral

decizia din 10 octombrie 2024 și hotărârea din 18 martie 2023 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central, pronunțând o nouă hotărâre, prin care va fie admisă

integral acțiunea.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Anastasia Gordaș, reprezentată de avocata

Natalia Uncu.

Casează integral decizia din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți

și hotărârea din 18 martie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

pronunțând o nouă hotărâre, prin care:

14

Admite integral cererea de chemare în judecată depusă de Anastasia

Gordaș împotriva lui Nicolai Gordaș cu privire la încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor și a soției.

Încasează de la Nicolai Gordaș în beneficiul Anastasiei Gordaș pensia

pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născut la XXXXX în mărime

de 2 000 de lei lunar, începând cu data de 01 februarie 2024, data depunerii

cererii de chemare în judecată și până la atingerea majoratului de către

copil.

Încasează de la Nicolai Gordaș în beneficiul Anastasiei Gordaș pensia

pentru întreținerea soției în mărime de 1 500 de lei lunar, începând cu data

emiterii hotărârii și până la atingerea de către copilul minor XXXXX a

vârstei de 3 ani.

Încasează de la Nicolai Gordaș taxa de stat în beneficiul statului în

mărime de 1 009 de lei, pentru pretenția privind încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor și în mărime de 769,96 de lei, pentru pretenția

privind încasarea pensiei de întreținere a soției.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

15