2ra-1024/24 — Repararea prejudiciului

La 12 iulie 2019, Nărea Liliana, Nărea Teodor și GȚ „FEODOR- NĂREA” au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Rudenco Dumitru și SC „RUDPEL-AGRO” SRL, intervenient accesoriu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, în anul 2018, Rudenco Dumitru, administrator al SC „RUDPEL-AGRO” SRL, a prelucrat lanul de porumb, care îi aparține cu drept de proprietate, amplasat în vecinătate cu masivul cu viță de vie sort „Lora” și „Arcadia” și livada de piersici sort „Redhaven” și cais sort „Crasnosciochii”, care îi aparțin reclamanților, cu preparatele „Mais Ter Power 00575” cu substanța activă „Forassisulfuron-iodosulfieron- metil de sodiu + tiencarbazon-metil + antidot”.

Evidențiază că, în anul 2019 situația s-a repetat, pârâții din nou prelucrând terenurile agricole ce le aparțin cu erbicide, au afectat plantațiile reclamanților, ceea ce demonstrează că pârâții nu au tras nici o concluzie din cele întâmplate în anul 2018.

Susțin că, au depus din nou o plângere la DRSA Cahul, fiind întocmit procesul-verbal de control nr. 196 din 27.05.2019 de către Dunas Ion, prin care s-a constatat că, în urma utilizării erbicidului la plantația de porumb din vecinătate ce-i aparține SC „RUDPEL-AGRO” SRL, administrator Rudenco Dumitru, a fost afectată 0,25 ha din 1,1 ha din plantația de viță de vie, procentajul afectării fiind de 45%. Simptomele frunzelor și lăstarilor arată că sunt afectate de erbicide.

Invocă faptul că, pentru a evalua paguba cauzată s-au adresat la Agenția de Expertiză și Evaluare „Proexpert-Sud”, prin care au solicitat evaluarea pagubei cauzate în anul 2019, fiind întocmită concluzia expertului nr. 190619PR din 20.06.2019, care a evaluat prejudiciul cauzat doar pentru anul 2019 la suma de 20 250 lei.

Notează că, prin acțiunile pârâtului, pe lângă prejudiciul material i-a mai fost cauzat și prejudiciu moral, pe care îl estimează la suma de 100.000 lei. 1

Prin urmare, s-a solicitat încasarea sumei de 20 250 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin afectarea plantațiilor multianuale pentru anul 2019, repararea prejudiciului material cauzat prin afectarea plantațiilor multianuale pentru anul 2018, mărimea căruia va fi determinată după efectuarea expertizei judiciare, încasarea sumei de 100.000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin afectarea plantațiilor multianuale pentru anii 2018-2019 și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 mai 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s- a admis parțial acțiunea, s-a încasat în mod solidar de la Rudenco Dumitru și SRL „Rudpel-Agro” în beneficiul Nărea Liliana, Nărea Teodor și GȚ „Feodor-Nărea” suma de 121053 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 5600 lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei și suma de 3449 lei cu titlu de taxa de stat, iar în total suma de 130102 lei (una sută treizeci mii una sută și doi lei). S-a respins acțiunea la cererea de chemare în judecată înaintată de Nărea Liliana, Nărea Teodor și GȚ „Feodor-Nărea” către Rudenco Dumitru și SRL „Rudpel-Agro”, intervenient accesoriu Agenția Națională pentru Siguranță Alimentelor cu privire la repararea prejudiciului moral, ca fiind neîntemeiată.

La 25 mai 2021, Rudenco Dumitru și SC „RUDPEL-AGRO” SRL au depus cerere de apel (nemotivată) împotriva hotărârii din 19 mai 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, iar la 01 septembrie 2021 au depus cerere de apel (motivată), prin care s-a solicitat casarea hotărârii din 19 mai 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, cu adoptarea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 27 iunie 2024 a Curții de Apel Comrat, s-a respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Chironachi Vladimir în interesele lui Rudenco Dumitru și SRL „Rudpel-Agro”, fiind menținută hotărârea din 19 mai 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat următoarele circumstanțe.

La 25 mai 2018, Direcția Raională pentru Siguranța Alimentelor a întocmit actul nr. 23 cu privire la control cu participarea reclamantului Nărea Tudor și administratorului S.R.L. „Rudpel-Agro”, Rudenco Dumitru. În rezultatul controlului s-au constatat următoarele: „La data de 25.05.2018 în baza plângerii nr.63 din 25.05.2018 împreună cu Banu Anastasia, laborant superior DSRA Cahul, Nărea Tudor posesorul sectorului agricol afectat s-au deplasat la faţa locului şi în prezenţa conducătorului S.R.L. „Rudpel-Agro”, Rudenco Dumitru au stabilit că plantația de viță de vie cu suprafaţa totală de 1,5 ha, nr. cadastral XXXXXXX, plantată în anul 2014 cu soiurile „Lora” şi „Arcadia”, 0,60 2 ha au fost afectate de vaporii de erbicid „Mais Ter Power 00575” cu substanţă activă Forassisulfuron-iodosulfieron-metil de sodiu + tiencarbazon-metil + antidot (ciprosulfamid) ce a fost prelucrat lanul de porumb din preajmă ce-i aparţine S.R.L. „Rudpel-Agro”. Frunzele lăstarilor fiind de culoarea galbenă şi deformate, lăstarii tineri rămași în urmă cu dezvoltarea. La fel a fost afectată livada de piersici şi cais cu o suprafaţă totală de 0,5 ha cu nr. cadastral XXXXXXX plantată în 2012 cu soiurile „Redhaven” şi „Crasnosciochii”, 0,2 ha au fost afectați copacii de piersic, lăstarii tineri rămânând în urmă cu dezvoltarea. Distanţa dintre lanul de porumb şi plantaţiile multianuale fiind de 5 m, nefiind respectă izolarea spațială (200-250 m)” (vol. I, f. d. 16).

Totodată, la 27 mai 2019 în baza cererii nr. 39 depuse de Nărea Teodor, inspectorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Direcția Teritorială pentru Siguranța Alimentelor Cahul, a întocmit procesul- verbal de control nr. 196, prin care s-a verificat starea fitosanitară a plantației viţei de vie, fiind efectuare următoarele constatări la fața locului: „În urma utilizării erbicidului la plantația de porumb din vecinătate ce-i aparţine S.R.L. „Rudpel-Agro”, conducător Rudenco Dumitru, a fost afectată 0,25 ha din 1,1 ha, procentajul afectării fiind de 45%. Simptomele frunzelor şi lăstarilor arată că sunt afectate de erbicide (vol. I, f. d. 17).

La 23 septembrie 2019, în privința S.R.L. „Rudpel-Agro”, conducător Rudenco Dumitru, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în baza art. 1891 alin. (2) Cod contravențional, pentru faptul că ultimul a tratat suprafața lanului de porumb 15 ha și 30 ha cu erbicide „Mais Ter Power” și „Dublon Gold WG”, afectând 0,025 ha din 1,1 ha de viță de vie ce-i aparține GȚ „Feodor-Nărea”.

La aceiași dată a fost emisă decizia la procesul-verbal cu privire la contravenție, prin care S.R.L. „Rudpel-Agro”, în persoana lui Rudenco Dumitru, i-a fost aplicată sancțiunea sub formă de amendă în mărime de 140 u.c., ce constituie suma de 7 000 lei (vol. I, f. d. 102).

Potrivit concluziei expertului nr. 190619PR din 20 iunie 2019, prejudiciul material cauzat în urma deteriorării și afectării plantației de viță-de-vie de soiul ,,Lora” și ,,Arcadia” la momentul expertizei constituie 20 250 lei (vol. I, f. d. 21-28).

La 06 mai 2020, Biroul Individual de Expertiză Judiciară „Cara Ecaterina” a prezentat instanței de judecată Raportul de Expertiză Judiciară nr. 6/20 din 30 aprilie 2020, potrivit căruia prejudiciul material cauzat proprietarilor plantației de vie de soiurile „Lora” şi „Arcadia”, plantate pe terenul cu nr. cadastral XXXXXXX şi livezilor plantate pe terenul cu numărul cadastral XXXXXXXX, cu soiurile de cais „Crasnoşciokii” şi soiul de persic „Redhaven”, în rezultatul 3 afectării cu vaporii de erbicid „MaisTerPower 0057.5 cu substanța activă „Foramsuluron Iodosulfieron-metil de Sodiu + Tiencarbazon- metil + antidot (Cuprosulfamid) cu care a fost prelucrat lanul de porumb din preajmă, care îi aparţine S.R.L. „Rudpel-Agro”, constituie 100 803 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 26 aprilie 2021, s- a repus Rudenco Dumitru în termenul de contestare a procesului-verbal cu privire la contravenție Seria AA nr. 000483 din 19 septembrie 2019 întocmit de inspectorul superior al Direcției Raionale pentru Siguranța Alimentelor, Dunas Ion și a deciziei din 23 septembrie 2019 întocmite și emise de către șeful Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Cahul, Maximenco Serghei. S-a încetat procesul contravențional pornit în baza art. 1891 alin. (2) Cod contravențional, în privința lui Rudenco Dumitru, din motiv că nu există faptul contravenției incriminate (vol. I, f. d. 156-166).

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 24 noiembrie 2021, a fost admis recursul declarat de avocatul Todorov Maxim în interesele victimei G.Ț. ,,Fiodor Nărea”. S-a casat hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 26 aprilie 2021, pronunțată în cauza contravențională intentată în privința lui Rudenco Dumitru în baza art. 1891 alin. (2) Cod contravențional, cauza fiind restituită la rejudecare în alt complet de judecată (vol. I, f. d. 212).

Ulterior, după ce cauza a fost rejudecată, prin decizia Curții de Apel Cahul din 14 iunie 2023, a fost admis recursul declarat de către avocatul Todorov Maxim în interesele GȚ „Fiodor Nărea” și cel înaintat de avocatul Chironachi Vladimir în interesele lui Rudenco Dumitru. S-a casat integral hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 15 martie 2023, pronunțată în cauza contravențională privindu-l pe Rudenco Dumitru învinuit de comiterea contravenției prevăzute de art. 1891 alin. (2) Cod contravențional. A fost rejudecată cauza cu adoptarea unei noi hotărâri, după cum urmează: s-a admis contestația depusă Rudenco Dumitru. S-a anulat decizia de sancționare în mărime de 140 (una sută patruzeci) unități convenționale, echivalentul a 7 000 (șapte mii) lei aplicată lui Rudenco Dumitru, adoptată la 23.09.2019 de către șeful Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Cahul – Maximenco Serghei, în baza art. 1891 alin. (2) Cod contravențional. S-a încetat procesul contravențional în privința lui Rudenco Dumitru în baza art. 1891 alin. (2) Cod contravențional, în temeiul nulității procesului-verbal cu privire la contravenție seria AA și numărul 000483 din 19.09.2019, întocmit de către inspectorul superior al Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Cahul, Dunas Ion (vol. II, f. d. 5-11). 4

Instanța de apel a reținut că, răspunderea delictuală presupune obligația unei persoane de a repara prejudiciul cauzat altuia printr-o faptă ilicită sau, după caz, prejudiciul pentru care este chemat prin lege să răspundă, respectiv, pentru apariția răspunderii delictuale este necesar un fapt juridic ilicit (delictul). Componența delictului civil include următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu, precum și vinovăția.

Reieșind din normele de drept pertinente, precum și din probele anexate la materialele cauzei civile, și anume: Actul de control nr. 23 din 25 mai 2018, procesul-verbal de control nr. 196 din 27.05.2019, concluzia expertului nr. 190619PR din 20 iunie 2019, Raportul de Expertiză Judiciară nr.6/20 din 30 aprilie 2020, instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond just a constatat că Rudenco Dumitru, administrator al S.R.L. „Rudpel-Agro”, a cauzat un prejudiciu material reclamanților Nărea Liliana, Nărea Teodor și G.Ț. „Feodor-Nărea”.

Or, actele respective au fost întocmite la fața locului, în prezența comisiei și în prezența lui Rudenco Dumitru, au fost preluate mostre, din care s-a stabilit cauza distrugerii viței de vie și a pomilor fructiferi, motiv din care instanța de apel a respins ca fiind nefondate argumentele apelantului referitor la faptul că întocmirea acestui act este bazată doar pe presupuneri și nu demonstrează vinovăția.

Totodată, Colegiul civil al Curții de Apel Comrat a notat faptul că, la emiterea deciziei Curții de Apel Cahul din 14 iunie 2023, instanța nu s- a expus în privința prezenței ori lipsei faptului contravenției, ci strict pe nulitate, deci ea nu exclude prin nici o formă vinovăția prin decizia emisă, or actul a fost emis strict pe procedură.

La 23 august 2024, Rudenco Dumitru și SC „RUDPEL-AGRO” SRL au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 27 iunie 2024 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel, fiind exprimat dezacordul cu angajarea răspunderii delictuale civile ale pârâților în circumstanțele speței.

În drept, s-au invocat prevederile art. 429, 430, art. 432 alin. (1) lit. a), b), d), e), art. 434, 436, 437, 439, 445 din Codul de procedură civilă.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia recursului, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat. 5

La 31 octombrie 2024, Nărea Liliana, Nărea Teodor și GȚ „FEODOR- NĂREA”, reprezentați de avocatul Maxim Todorov au depus în adresa Curții Supreme de Justiție referința, prin care s-a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Totodată, la 07 noiembrie 2024, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a depus în adresa Curții Supreme de Justiție referința, prin care s-a solicitat examinarea cererii de recurs cu emiterea unei soluții la discreția instanței.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

Completul de judecată notează că, în temeiul art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432 din același Cod.

Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.

Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.

Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurenților cu soluția instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale normelor de drept material sau procesual.

Invocând în cerere de recurs o decizie a instanței supreme din 15 iunie 2016, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, aceasta nu poate fi reținută prin prisma temeiurilor de recurs prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a), b) Cod de procedură civilă. Or, recurenții nu au demonstrat că aceasta este relevantă și aplicabilă cauzei, motiv pentru care nu poate constitui un temei de recurs valabil.

Mai mult decât atât, recurenții nu identifică o problematică de drept asupra căreia Curtea Supremă de Justiție ar fi chemată să-și revizuiască ori să-și unifice practica. Criticile se axează pe particularități factuale ale speței și nu descriu interpretări divergente ale normelor de drept, în cazurile similare.

În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța constată că probatoriul a fost analizat de instanța de apel în mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni 7 asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul declarat de către Rudenco Dumitru și SC „RUDPEL-AGRO” SRL conține obiecții de fapt și de drept similare circumstanțelor expuse în fața instanței de fond și de apel, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Comrat, fiind apreciate în modul corespunzător, iar în rezultat respinse.

Completul de judecată notează că, instanțele ierarhic inferioare just au constatat întrunirea elementelor răspunderii delictuale civile în condițiile speței, și anume: fapta ilicită, prejudiciul, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu, precum și vinovăția lui Rudenco Dumitru și SC „RUDPEL-AGRO” SRL în cauzarea prejudiciului material lui Nărea Teodor, Nărea Liliana și GȚ „FEODOR-NĂREA” în cuantum de 100 803 lei prin afectarea plantațiilor multianuale pentru anul 2018, precum și în sumă de 20 250 lei prin afectarea plantațiilor multianuale pentru anul 2019.

Iar, încetarea procesului contravențional în privința lui Rudenco Dumitru în baza art. 1891 alin. (2) din Codul contravențional în temeiul nulității procesului-verbal cu privire la contravenție, din motive de procedură, nu determină imposibilitatea angajării răspunderii delictuale civile ale acestuia, care rezultă din ansamblul probatoriului administrat la actele dosarului.

Totodată, recurenții nu se pot limita la o simplă reiterare a circumstanțelor de fapt și/sau a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Comrat și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în examinarea probelor, iar recurenții nu demonstrează caracterul determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.

Completul menționează că, în cazul din speță circumstanțele cauzei au fost analizate și apreciate de către instanța de apel în modul corespunzător, care nu au fost combătute de către Rudenco Dumitru și SC „RUDPEL-AGRO” SRL în cerere de recurs.

Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluția instanțelor ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale de procedură. 8

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,