2ra-305/24 — încasarea pensiei de întretinere pentru copiii minori în sumă bănească fixă

La 08 aprilie 2022, Zinaida Topalov, reprezentată de avocata Oxana Surdu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Topalov cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori în sumă bănească fixă (f. d. 2-4, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Zinaida Topalov a indicat că a încheiat căsătoria cu Mihail Topalov la 28 august 2011. Din relația de căsătorie au doi copii comuni XXXXX, născut la XXXXX și XXXX, născută la XXXXX

La 04 ianuarie 2022, căsătoria încheiată între părți a fost desfăcută, fapt confirmat prin certificatul de divorț seria D-IV 0645706 eliberat de Serviciul stare civilă Basarabeasca.

Reclamanta a indicat că copii minori se află în grija și la întreținerea sa. Totodată, pârâtul în calitate de părinte are obligația de a-și întreține copii minori, or, sarcina de întreținere a copilului le revine ambilor părinți în virtutea responsabilității asumate încă de la momentul conceperii copilului.

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 74, 75, 76 din Codul Familiei, art. 38 alin. (1), 166, 167 din Codul de procedură civilă, art.1 alin. (3) lit. a) din Legea taxei de stat.

Reclamanta Zinaida Topalov, reprezentată de avocata Oxana Surdu a solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Mihail Topalov în beneficiul său a pensiei pentru întreținerea copiilor minori XXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX în cuantum de 1/3 din veniturile acestuia, din momentul depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea majoratului copiilor minori. 1

La 08 iunie 2022, Zinaida Topalov, reprezentată de avocata Oxana Surdu, a depus cerere de concretizare a pretențiilor din cererea de chemare în judecată, solicitând încasarea din contul pârâtului Mihail Topalov în beneficiul său a pensiei pentru întreținerea copiilor minori XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX în cuantum de 400 de euro pentru ambii copii minori, din momentul depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea majoratului copiilor minori (f. d. 23-24, vol. I)

În motivarea cererii de concretizare reclamanta a indicat că, Mihail Topalov nu-și îndeplinește obligațiile sale de părinte, iar încasarea de la pârât a pensiei în cuantum de 1/3 din toate veniturile acestuia ar leza substanțial drepturile copiilor, având în vedere că pârâtul nu înregistrează careva venituri în Republica Moldova – fiind angajat în Europa.

De asemenea reclamanta a menționat că pârâtul Mihail Topalov nu îndeplinește obligațiile asumate prin acordul semnat între părți la 30 noiembrie 2021 privind plata pensiei pentru întreținerea copiilor minori prin care Zinaida Topalov și Mihail Topalov, au convenit că copiii rămân să locuiască cu mama lor, care își îndeplinește cu conștiință îndatoririle de părinte, iar tatăl copiilor s-a obligat să participe la creșterea educarea copiilor, acordând și asistență financiară necesară.

Părțile la fel s-au angajat să participe cu bună credință la creșterea și educarea copiilor în conformitate cu convingerile personale, indiferent dacă locuiesc sau nu împreună.

Acordul semnat de părți la 30 noiembrie 2021 stabilește și modalitatea de plată de către tatăl biologic al copiilor minori a pensiei pentru întreținerea copiilor minori, astfel ultimul s-a obligat să plătească pentru întreținerea ambilor copii minori pensia în mărime de 400 de euro lunar.

În cazul neîndeplinirii condițiilor din acord privind achitarea sumei pentru întreținerea copiilor minori, Zinaida Topalov și-a rezervat dreptul de a pretinde la suma datoriei în conformitate cu legislația în vigoare.

A indicat că acordul a fost semnat de părți în mod voluntar, fără nici o constrângere, fiind explicate de către notar consecințele nerespectării termenilor acordului.

A precizat că de la momentul semnării acordului sus menționat, pârâtul nu și-a onorat obligațiile asumate prin semnarea acestuia, reclamanta 2 fiind nevoită să se adreseze la avocat și în instanța de judecată pentru încasarea pensiei.

A susținut că părțile au convenit asupra sumei de 400 de euro lunar achitate pentru copii minori de către tata acestora, din motiv că reclamanta este nevoită să suporte cheltuieli adiționale pentru medicamente procurate copiilor, or, aceștia au probleme de sănătate despre care tatăl copiilor cunoaște, iar adesea, cheltuielile depășesc chiar și 400 de euro.

În motivarea recursului, recurenta Zinaida Topalov, reprezentată de avocata Oxana Surdu a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă hotărârea sau decizia contestată este arbitrară și/ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

În acest context, recurenta a menționat că nu neagă faptul că Mihail Topalov ajută uneori copii prin efectuarea transferurilor, însă atrage atenția instanței asupra faptului că potrivit înscrisurilor anexate la materialele cauzei, copii au probleme de sănătate ceea ce generează cheltuieli majore pentru ea și anume pentru transport, procurarea medicamentelor costisitoare și produse de îngrijire specială. 21. Recurenta a invocat că instanța de apel a omis examinarea adeverinței de salariu și veniturile sale, care sunt considerabil de mici pentru a întreține doi copii bolnavi. Astfel probele anexate confirmă faptul că cheltuielile recurentei nu corespund cu veniturile acesteia, dar din contra sunt mai mari.

La 16 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa părților, copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces 4 condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la materialele cauzei (f.d. 16, 24 Vol. II).

La 27 martie 2025, Mihail Topalov reprezentat de avocatul Adrian Istrati a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel. În acest context, intimatul a menționat că în pofida faptului că instanța de apel a stabilit pensia alimentară în mărime de 1321,70 lei pentru fiecare copil, el achită lunar pensia alimentară în mărime de 2000 lei pentru fiecare. Totodată achită cheltuielile suplimentare pe care le are recurenta în legătură cu tratamentul copiilor. Recurentul consideră inadmisibilă solicitarea unei plăți exagerate de la o persoană care nu este oficial angajat în cîmpul muncii și are câștiguri ocazionale.

Art. 431 din Codul de procedură civilă: „(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

Art. 442 din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre. (2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art.372 alin.(3). Aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit.e) sau în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului, prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător. (3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale invocate în recurs.” 5

Art. 444 din Codul de procedură civilă: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 445 din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să modifice decizia instanței de apel și/sau hotărîrea primei instanțe.”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.”

Art. 373 din Codul de procedură civilă: „ (1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. (2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. (5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.”

Art. 5 din Codul de procedură civilă: „(1) Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime.”

Art. 12 din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța judecătorească soluționează cauzele civile în temeiul Constituției Republicii Moldova, al tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, al hotărîrilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, al hotărîrilor Curții Constituționale, al legilor organice și ordinare, al hotărîrilor Parlamentului, al decretelor 8 Președintelui Republicii Moldova, al hotărîrilor și ordonanțelor Guvernului, al actelor normative ale ministerelor, ale altor autorități administrative centrale și ale autorităților administrației publice locale. În cazurile prevăzute de lege, instanța aplică uzanțele dacă acestea nu contravin ordinii publice și bunelor moravuri.”

Art. 13 din Codul de procedură civilă: „(1) La judecarea cauzelor civile, instanța judecătorească aplică legislația unui alt stat în conformitate cu legea sau cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.”

Art. 118 din Codul de procedură civilă: „(1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.” 6

Art.121 din Codul de procedură civilă: „Instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.”

Art. 46 din Codul familiei: „Drepturile și obligațiile reciproce ale părinților și copiilor rezultă din proveniența copiilor, atestată în modul stabilit de lege.”

Art. 51 din Codul familiei: „(2) Fiecare copil are dreptul să locuiască în familie, să-și cunoască părinții, să beneficieze de grija lor, să coabiteze cu ei, cu excepția cazurilor cînd aceasta contravine intereselor copilului. (3) Copilul are dreptul la educație din partea părinților, la dezvoltarea capacităților intelectuale, la libertatea gîndirii și conștiinței, la apărarea demnității și onoarei.”

Art. 53 din Codul familiei: „(1) Copilului i se garantează apărarea drepturilor și intereselor sale legitime.”

Art. 58 din Codul familiei: „(1) Părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.”.

Art. 60 din Codul familiei: „(1) Părinții au dreptul și sunt obligați să-și educe copiii conform propriilor convingeri, indiferent de faptul dacă locuiesc împreună sau separat. (2) Părinții poartă răspundere pentru dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală a copiilor și au prioritate la educația lor față de oricare alte persoane. (3) Părinții sunt obligați să asigure frecventarea de către copil a școlii pînă la sfârșitul anului de învățămînt în care acesta atinge vîrsta de 16 ani. Instituția de învățămînt și forma de instruire sunt alese de către părinți, cu luarea în considerare a opiniei copilului.”

Art. 61 din Codul familiei: „(1) Drepturile și interesele legitime ale copiilor sunt apărate de către părinții lor. (2) Părinții sunt reprezentanții legali ai copiilor lor și acționează în numele lor în relațiile cu toate persoanele fizice și juridice, inclusiv în autoritățile administrației publice și instanțele judecătorești, fără a avea nevoie de împuterniciri speciale.”

Art. 62 din Codul familiei: „(1) Drepturile părinților nu pot fi exercitate contrar intereselor copilului lor. Părinții nu pot prejudicia sănătatea fizică și psihică a copilului.”

Art. 74 din Codul familiei: „(1) Părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. 7 (2) Modul de plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă. (3) Dacă lipsește un atare contract și părinții nu participă la întreținerea copiilor, pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.”

Art. 75 din Codul familiei: „ (1) Pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai mulți copii. (2) Cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micșorat sau majorat de instanța judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a părinților, de alte circumstanțe importante. ”

Art. 93 din Codul familiei: „ Contractul privind plata pensiei de întreținere se întocmește în scris și se autentifică notarial. Nerespectarea acestor prevederi atrage nulitatea contractului.”

Art. 97 din Codul familiei: „În lipsa unui acord referitor la întreținere, membrii familiei menționați la art.74-91 pot porni în instanța judecătorească o acțiune privind încasarea pensiei respective, chiar și în cazul cînd aceasta se plătește benevol.”

Art. 3 din Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York la 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993: „1. În toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate. 2. Statele părți se angajează să asigure copilului protecția și îngrijirile necesare pentru bunăstarea sa, ținînd cont de drepturile și obligațiile părinților săi, ale tutorilor săi, ale altor persoane legal responsabile pentru el, și vor lua, în acest scop, toate măsurile legislative și administrative corespunzătoare.”

Art. 18 din Convenție: „1. Statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rînd părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului. 2. Pentru garantarea și promovarea drepturilor enunțate în prezenta Convenție, statele părți vor acorda ajutor corespunzător părinților și reprezentanților legali ai copilului în exercitarea răspunderii care le revine de a crește copilul și vor asigura crearea instituțiilor, lăcașelor și serviciilor însărcinate să vegheze la bunăstarea copiilor. 3. Statele părți vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura copiilor, ai căror părinți muncesc, dreptul de a beneficia de serviciile și instituțiile de îngrijire a copiilor pentru care ei îndeplinesc condițiile cerute.”

Art. 27 din Convenție: 8 „ (1) Statele părți recunosc dreptul oricărui copil de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială. (2) Părinților și oricărei alte persoane care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare în vederea dezvoltării copilului. ”

Art. 18 din Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994, în vigoare până la data de 21 decembrie 2023: „(1) Ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținînd cont în primul rând de interesele acestuia.”

Art. 3 din Legea privind drepturile copilului nr. 370 din 30 noiembrie 2023, în vigoare din 21 decembrie 2023 (Legea nr. 370/2023): „Interesul superior al copilului– asigurarea unor condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului, ținând cont de particularitățile individuale ale personalității lui și de situația concretă în care acesta se află.”

Art. 11 din Legea nr. 370/2023: „(1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea lui fizică, mentală, spirituală, morală și socială. (2) Părinților sau reprezentantului legal/responsabilului legal al copilului le revine responsabilitatea de a asigura cele mai bune condiții de viață pentru creșterea și dezvoltarea acestuia, conducându-se în primul rând de interesul superior al copilului.”

Prin prisma prevederilor art. 444 din Codul de procedură civilă, la caz, examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără înștiințarea și audierea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Zinaida Topalov, reprezentată de avocatul Oxana Surdu întemeiat și care urmează a fi admis, cu modificarea deciziei instanței de apel în partea cuantumului pensiei pentru întreținerea copiilor minori, în rest decizia urmează a fi menținută.

Completul de judecată consideră imperioase dezideratele Curții Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea din 05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului constituie un principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea exista nicio așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia 9 Curtea Supremă trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli procedurale evidente.

Inițial, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a administra noi dovezi, va recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.

Instanțele ierarhic inferioare conform materialelor cauzei civile au constatat că, Mihail Topalov și Zinaida Topalov la 28 august 2011 au înregistrat căsătoria la Serviciul de stare civilă Basarabeasca.

De asemenea, în baza materialelor din dosar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Mihail Topalov și Zinaida Topalov, au în comun doi copii minori – XXXXX, născut la XXXXX, fapt confirmat prin certificatul de naștere NA-VI 1089974 și XXXXX, născută la XXXXX, fapt confirmat prin certificatul de naștere NA-VI 1853436 ( f.d.7-8, vol. I).

La 04 ianuarie 2022, căsătoria încheiată între părți a fost desfăcută, fapt confirmat prin certificatul de divorț seria D-IV 0645706 eliberat de Serviciul stare civilă Basarabeasca (f.d.6, vol. I).

Potrivit confirmării și adeverinței privind salariul și alte venituri realizate, Zinaida Topalov activează în calitate de deridicătoare în cadrul Instituției preșcolare Nr. 2 „Mărțișor” din satul Abaclia, r-l Basarabeasca din anul 2018, având un salariu de 2790 lei - luna mai 2022, 3057,67 lei – luna iunie 2022, 3974,15 lei – luna iulie 2022 și 4144 lei – luna august 2022 (f.d.104-105, vol. I).

Totodată potrivit concluziei medicale Nr. 167 din 31 ianuarie 2022, eliberată de IMPS Spitalul raional Basarabeasca se confirmă faptul că copilul minor XXXXX este diagnosticată cu XXXXX (f.d. 42, vol. I).

Trimiterile-extrase din 14 iunie 2022, 30 iunie 2022 și 21 septembrie 2022 demonstrează faptul că copilul minor XXXXX se consideră bolnavă de mult timp, apărând acuze XXXXX, a urmat tratament medicamentos ambalator, însă fără efect terapeutic scontat, iar din acest motiv la 22 septembrie 2022 s-a efectuat intervenția chirurchicală XXXXX. Ulterior urmând tratament medicamentos conform prescripției indicate (f.d. 76-77, 79-82, vol. I).

De asemenea potrivit concluziei medicale Nr. 167 din 31 ianuarie 2022, eliberată de IMPS Spitalul raional Basarabeasca se confirmă faptul că copilul minor XXXXX se află la evidență cu XXXXX, fiind un copil frecvent bolnav (f.d. 43, vol. I).

Trimiterile-extrase din 21 septembrie 2022, 30 septembrie 2022 demonstrează faptul că copilul minor XXXXX prezintă un caz de XXXXX de 2-3 ori pe an, s-a aflat la tratament în Secția de oftalmologie în cadrul Spitalului Clinic Republican pentru copii Emilian Coțaga urmând tratament medicamentos conform prescripției indicate (f.d. 78, 83-86, vol. I). 10

La 30 noiembrie 2021, în prezența avocatului Harlampia Cîrboba, reclamanta Zinaida Topalov și pârâtul Mihail Topalov au încheiat un acordul, potrivit căruia, ultimii au convent ca copii minori să domicilieze cu mama, Zinaida Topalov, iar Mihail Topalov s-a obligat să achite pensie pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX în mărime de 400 de euro lunar (f. d. 25).

Conform certificatului nr. 146 din 27 februarie 2023, eliberat de BC Moldindconbank SA se confirmă faptul că Mihail Topalov a efectuat operațiuni de transfer al banilor direct pe cardul Zinaidei Topalov după cum urmează: 25 februarie 2022 - 200 euro, 08 martie 2022 - 50 euro, 29 martie 2022 - 200 euro, 17 aprilie 2022 - 100 euro, 16 iunie 2022 - 50 euro, 16 iulie 2022 - 100 euro, 13 ianuarie 2023 -100 euro și 15 ianuarie 2023 – 50 euro (f.d. 157-164, vol. I).

Înaintând prezenta acțiune în instanța de judecată, Zinaida Topalov a solicitat încasarea din contul pârâtului Mihail Topalov în beneficiul său a pensiei pentru întreținerea copiilor minori XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX în cuantum de 400 de euro pentru fiecare copil minori, din momentul depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea majoratului copiilor minori (f. d. 23-24, vol. I)

Prima instanță judecând cauza în fond, prin hotărârea din 7 februarie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central a admis acțiunea depusă de Zinaida Topalov. A încasat de la Mihail Topalov în beneficiul Zinaidei Topalov pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, într-o sumă bănească fixă în mărime de 200 de euro, lunar, conform cursului Băncii Naționale a Moldovei la momentul executării hotărârii, pentru fiecare copil.

În susținerea soluției adoptate, instanța de fond a constatat că prin semnarea acordului din 30 noiembrie 2021, reclamanta Zinaida Topalov și pârâtul Mihail Topalov au convent ca copii minori să domicilieze cu mama, Zinaida Topalov, iar Mihail Topalov s-a obligat să achite pensie pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX în mărime de 400 de euro lunar (f. d. 25), însă pârâtul nu-și onorează obligațiunile asumate prin acord și nu contribuie la întreținerea copiilor minori.

Instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii prime instanțe, prin decizia din 15 noiembrie 2023, a admis apelul declarat de Mihail Topalov, reprezentat de avocatul Adrian Istrati, a casat hotărârea din 7 februarie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și a pronunțat o nouă hotărâre prin care a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida Topalov. A încasat de la Mihail Topalov în beneficiul Zinaidei Topalov pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, în mărime de 1 321,70 de lei, lunar pentru fiecare copil, începând cu data de 08 aprilie 2022 și până la atingerea majoratului de către fiecare copil. În rest a respins ca nefondate pretențiile reclamantei. 11

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel, reținând prevederile art. 74 din Codul familiei, art. 75 din Codul familiei, art. 76 din Codul familiei și art. 18 alin. (1) din Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York la 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, a menționat că potrivit informației Biroului Național de Statistică, plasată pe site-ul www.statistica.md, valoarea minimului de existență pentru I semestru anul 2022, pentru un copil de vârsta de la 7-17 ani constituie în medie 2643,40 de lei lunar.

Astfel, suma cheltuielilor de consum pentru un copil minor constituie, la data depunerii cererii de chemare în judecată, în medie 2643,40 de lei, deci, prin prisma normelor precitate, aportul fiecărui părinte la întreținerea copilului minor ar constitui – 1321,70 de lei.

Rezultând din specificul acțiunii deduse judecării, precum și în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor, alături de cele constatate, este indispensabil de a verifica, a aprecia obiectiv și multilateral criteriile enumerate în raport cu principiul superiorității interesului copilului.

Prin prisma dezacordului recurentei cu decizia instanței de apel, în ceea ce privește cuantumul pensiei pentru întreținerea copiilor minori stabilit în mărime de 1321,70 de lei lunar pentru fiecare copil, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că instanța de apel, a stabilit corect raportul juridic litigios, a identificat corect normele ce-l guvernează și au stabilit corect natura drepturilor încălcate. Însă, la stabilirea cuantumului pensiei pentru întreținerea copiilor minori, nu s-a ținut cont de jurisprudența constantă națională pe marginea acestei categorii de litigii, precum și de criteriile de determinare a mărimii pensiei pentru întreținerea copiilor minori. Din acest motiv, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarate de Zinaida Topalov, reprezentată de avocatul Oxana Surdu, modificând decizia instanței de apel, în sensul majorării cuantumului pensiei pentru întreținerea copiilor minori.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a învedera cadrul legal pertinent diferendului dedus judecății, având ca reper poziția și obiecțiile participanților la proces în recursul declarat.

Reamintind prevederile art.74 alin. (1), (2), (3), art.97 din Codul familiei, art. 3 alin.(1), (2), art. 18 alin.(1), (2), art. 27 alin. (1), (2) din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, interesul superior al copilului face parte din principiile privind garantarea, respectarea și promovarea drepturilor copilului, principii care se regăsesc atât în reglementările interne, cât și în cele internaționale. 12

Legislația internațională pornește de la recunoașterea copilului ca persoană, recunoscându‐ i și garantându‐ i acestuia toate drepturile civile, sociale, culturale, politice, economice etc., începând cu modul în care se dezvoltă copilul și implicit discernământul acestuia, cu nevoile de ghidare și de formare, până la atingerea maturității. Norma de drept este chemată înainte de toate să vegheze la respectarea tuturor drepturilor copilului și implicit să reglementeze anumite măsuri speciale de asistență, protecție și ocrotire, în primul rând prin părinți, dar și prin intermediul unor instituții care au la bază principiul ocrotirii interesului superior al copilului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că prin interes al copilului, legiuitorul desemnează atât interesul superior al acestuia care se realizează prin obligația de creștere și educare a copiilor de către părinții lor, conform propriilor lor convingeri, precum și interesul personal concret al minorului care se realizează prin obligația părinților de a se îngriji atât de sănătatea și dezvoltarea fizică a copilului, cât și de educarea și pregătirea profesională cea mai potrivită cu însușirile acestuia.

Subsecvent, instanța de recurs menționează că normele de drept național și internațional stabilesc că răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine ambilor părinți, care indiferent de situațiile de conflict apărute între ei trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului. Oricărui copil îi este recunoscut dreptul la un nivel de viață suficient pentru dezvoltarea sa fizică, mintală, spirituală, morală și socială, iar părinților care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că la stabilirea pensiei pentru întreținerea copiilor minori în sumă de 1321,70 de lei, avînd în vedere valoarea minimului de existență stabilită de Biroul Național de Statistică, instanța de apel nu a ținut cont de starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe importante pentru a păstra un nivel decent de asigurare materială a copiilor, în situația în care obligația de întreținere revine ambilor părinți, nu doar aceluia cu care locuiesc copiii.

Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că modificările survenite la nivel socio-economic în perioada de referință impun majorarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copiilor minori stabilit pentru fiecare copil, care nicidecum nu acoperă un trai decent având în vedere costurile serviciilor cotidiene.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că obiectul obligației de întreținere îl formează mijloacele necesare traiului, adică alimente, locuință, îmbrăcăminte, medicamente, nevoi spirituale, dar și mijloace necesare pentru creșterea, educarea, și pregătirea profesională a copiilor. Întreținerea se acordă nu numai din câștigul din munca în sensul comun, dar și din alte mijloace ale debitorului obligației de întreținere, 13 tocmai în virtutea principiului potrivit căruia întreținerea se datorează în dependență de nevoile celui care o cere, dar și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

Astfel, recurenta, intervenind cu acest recurs, a motivat că pensia pentru întreținere stabilită pentru fiecare copil de instanța de apel este una insuficientă, nu acoperă cheltuielile necesare, având în vedere necesitățile vitale ale copiilor, în situația în care pârâtul nu contribuie la alte cheltuieli. Cele invocate de recurentă au fost confirmate prin bonurile de plata, concluziile medicale eliberate de IMPS Spitalul raional Basarabeasca, trimiterile-extrase medicale, rețetele medicale anexate la materiale cauzei.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că informația Biroului Național de Statistică privind minimul de existență pentru un copil, nu constituie o normă imperativă de la care nu se permite derogare, ci urmează a fi apreciată cu titlu de circumstanță importantă de raportare, ca cuantum/ nivel minim de la care instanța de judecată pornește la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, de ea urmează să se țină cont la adoptarea hotărârii judecătorești, însă, în ansamblu cu circumstanțele și probele cauzei civile.

Totodată este de reiterat că informația Biroului Național de Statistică are un caracter de reper la stabilirea cuantumului minim al pensiei pentru întreținerea unui copil minor, fiind luate în considerare și interesele copilului, activitățile acestuia școlare și extrașcolare, posibilitățile economice ale ambilor părinți, ocupația acestora, precum și faptul cu cine locuiește copilul.

La caz, este de menționat că sumă pensiei pentru întreținerea copiilor minor stabilită de instanța de apel reflectă minimul de existență, însă cheltuielile reale de întreținere a copiilor XXXXX și XXXXX fiind mult mai mari, fapt ce se confirmă prin bonurile de plată anexate la materialele cauzei privind procurarea alimentelor, medicamentelor, dar și mijloacelor necesare pentru creșterea, educarea și pregătirea profesională a copiilor.

În ceea ce vizează argumentul lui Mihail Topalov privind achitarea diferitor sumei bănești în contul Zinaida Topalov în perioada 2021-2023, instanță de recurs nu neagă acest aspect, însă în situația în care această achitare nu este regulată, ci periodică, această circumstanță nu poate fi reținută în detrimentul interesului superior al copiilor și nu pot determina stabilirea pensiei pentru întreținerea copiilor minori în sumă de 1321,70 de lei, având în vedere valoarea minimului de existență stabilită de Biroul Național de Statistică.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că părinții sunt obligați să creeze copilului condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestuia, atât fizică cât și psihologică, astfel încât întreținerea nu urmează a fi acordată doar la nivelul minimului de existență. 14

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cuantumul pensiei de întreținere stabilită de instanța de apel, în mărime de 1321,70 de lei lunar, nu poate fi acceptată, deoarece este în mod cert sub pragul minimului de existență, necesitățile specifice vârstei copiilor minori reclamă costuri ce depășesc simpla întreținere.

Iar conform art. 3.1 din Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York la 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

Mai mult decât atât, interesul superior al copilului, principiu consacrat în art. 9 din Convenția cu privire la drepturile copilului, este unica premisă de bază de la care pornește instanța judecătorească la soluționarea litigiilor ce vizează interesele acestuia, precum și menținerea echilibrului drepturilor copiilor și proporționalitatea cuantumului pensiei de întreținere pentru fiecare copil în parte. Convenția nu se limitează doar la afirmarea dreptului copilului la viață, dar include și conceptul supraviețuirii și dezvoltării lui.

La acest capitol instanța de recurs consideră nefondată și concluzia primei instanței privind încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 200 de euro lunar, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la momentul executării hotărârii, pentru fiecare copil, având în vedere acordul din 30 noiembrie 2021 încheiat între Zinaida Topalov și Mihail Topalov.

Instanța de recurs reiterează că într-adevăr la 30 noiembrie 2021, în prezența avocatului Harlampia Cîrboba, reclamanta Zinaida Topalov și pârâtul Mihail Topalov au încheiat un acordul, potrivit căruia, ultimii au convent ca copii minori să domicilieze cu mama, Zinaida Topalov, iar Mihail Topalov s-a obligat să achite pensie pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX în mărime de 400 de euro lunar (f. d. 25).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că acordul din 30 noiembrie 2021 încheiat între Zinaida Topalov și Mihail Topalov nu poate fi apreciat drept probă, în stabilirea pensiei pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX, întrucât acesta a fost semnat în prezența avocatului Harlampia Cîrboba, iar conform dispozițiilor art. 93 din Codul Familiei, contractul privind plata pensiei de întreținere trebuie să fie întocmit în formă scrisă și să fie autentificat notarial. Nerespectarea acestor cerințe legale atrage nulitatea absolută a contractului, iar în consecință, acesta nu poate fi utilizat ca probă validă în procedura judiciară.”

În concluzie, având în vedere încălcarea dispozițiilor legale prevăzute de art. 93 din Codul Familiei, acordul din 30 noiembrie 2021 încheiat între 15 Zinaida Topalov și Mihail Topalov nu poate fi considerat valid și, prin urmare, nu poate fi utilizat ca probă în stabilirea pensiei de întreținere pentru copiii minori. Nerespectarea cerinței de autentificare notarială atrage nulitatea contractului, iar instanța trebuie să se bazeze pe alte elemente de probă conform reglementărilor legale aplicabile.

Drept urmare, stabilirea unei pensii de 1321,70 de lei pentru fiecare copil, în mărimea stabilită de instanța de apel și pretinsă de intimat este inechitabilă inclusiv în raport cu recurenta Zinaida Topalov, căreia efectiv îi revine sarcina de îngrijire, educare, creștere și susținere materială, morală. Mai mult că, odată fiind stabilit locul de trai al copiilor minori cu mama, în mod evident, ultima contribuie la creșterea, educația și întreținerea copiilor, atât în plan material, cât și psihologic, moral și emoțional, având sarcini suplimentare: îngrijirea zilnică, igiena copiilor, procurarea produselor alimentare și pregătirea meselor, activități educative.

În consecință, Completul de judecată apreciază că este necesară modificarea deciziei instanței de apel prin majorarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copii minori XXXXX născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX de la 1321,70 lei la 2 500 de lei, sumă care corespunde în mod real nevoilor minorilor și necesităților de întreținere la această vârstă, ținând cont de toate cheltuielile financiare necesare pentru întreținerea lor. Încasarea pensiei de întreținere într-o sumă mai mică va leza substanțial interesele copiilor minori, care sunt într-o continuă creștere și dezvoltare or, în orice situație, interesele copilului prevalează.

Totodată este de menționat că modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copiilor minori prin majorarea acesteia până la suma de 2500 lei, nu poate fi calificată ca o încălcarea a drepturilor intimatului, dar nici nu poate prevala în raport cu drepturile și interesele copiilor minori.

În susținerea celor invocate, Completul de judecată accentuează că, în prezent, practica Curții Supreme de Justiție a evoluat, iar soluțiile recente în materia litigiilor de acest tip reflectă o interpretare distinctă, care s-a consolidat prin hotărârile nr. 2ra-1024/24, nr. 2ra-1379/24, nr. 2ra-247/23 și nr. 2ra-455/24. Astfel, instanța de recurs, prin aceste hotărâri, a continuat să dezvolte o linie jurisprudențială constantă, subliniind importanța unei interpretări uniforme și coerente a legislației aplicabile.

În conformitate cu art. 85 alin. (1) din Codul de procedură civilă, scutirile de taxa de stat și/sau de taxa de timbru sunt prevăzute în pct.1 al anexei nr.2 la Legea taxei de stat nr.213/2023.

Potrivit pct.1 al anexei nr.2 la Legea taxei de stat nr.213/2023 se scutesc de taxa de stat în instanțele de judecată reclamanții în acțiunile privind încasarea pensiei de întreținere.

În conformitate cu art. 87 alin. (1) lt. c) din Codul de procedură civilă, valoarea acțiunii se determină din suma totală a obligațiilor de plată pe un an – în acțiunile pentru plata pensiei de întreținere; 16

În conformitate cu art. 98 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cheltuielile aferente judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească, precum și taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pârât proporțional părții admise din acțiune dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.

În temeiul prevederilor legale sus-citate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a modifica decizia instanței de apel și în partea încasării taxei de stat cu încasarea de la Mihail Topalov în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2349,97 de lei, de la plata căreia reclamanta a fost scutită la depunerea cererii de chemare în judecată prin efectul legii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că, în cadrul judecării cauzei civile, participanților la proces le-au fost create condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art. 6§1 CEDO.

Curtea Europeană cu referire la art. 6§1 CEDO amintește că, potrivit jurisprudenței sale constante, hotărârile judecătorești trebuie motivate astfel încât să indice de o manieră suficientă motivele pe care se fondează.

Implicit, instanța de recurs a punctat doar motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze, ceea ce este admisibil prin prisma jurisprudenței CtEDO (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, § 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, § 84).

Ținând cont de considerentele elucidate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Zinaida Topalov, reprezentată de avocatul Oxana Surdu cu modificarea deciziei instanței de apel, în partea ce ține de cuantumul pensiei pentru întreținerea copiilor minori XXXXX născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX prin majorarea sumei de la 1321,70 lei la 2 500 de lei și în partea sumei încasate cu titlul de taxa de stat de la 951,62 lei la 2349,97 lei, iar în rest de a menține decizia instanței de apel.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 442, art.444, art. 445 alin. (1) lit. e), alin.(3) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de Zinaida Topalov, reprezentată de avocatul Oxana Surdu. Modifică decizia din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida Topalov 17 împotriva lui Mihail Topalov cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori în sumă bănească fixăr, în partea ce ține de cuantumul pensiei pentru întreținerea copiilor minori XXXXX născut la XXXXX și XXXXX , născută la XXXXX prin majorarea sumei de la 1321,70 lei la suma de 2 500 de lei și a sumei încasate cu titlul de taxă de stat prin majorează acesteia de la 951,62 lei la suma de 2349,97 de lei. În rest menține decizia din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Comrat. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Oxana Parfeni 18