2ra-438/24 — cu privire la incasarea pensiei de intretinere a copiilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea pensiei de intretinere a copiilor
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-438/24 — cu privire la incasarea pensiei de intretinere a copiilor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Maxim Pastuhov, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Oxana Sîrghi împotriva lui Maxim Pastuhov cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, împotriva deciziei din 08 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Maxim Pastuhov și s-a menținut hotărârea din 10 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, (Dosarul nr. 2ra-438/24 NR. PIGD 2-23031198-01-2ra-16042024) Recursul declarat după 01 septembrie 2023. Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă nu constituie temei pentru admisibilitatea recursului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. D. Tricolici, Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, A. Braga, V. Mihaila 16 aprilie 2025 Copia corespunde originalului Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Maxim Pastuhov Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Oxana Parfeni, Gheorghe Stratulat, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 28 februarie 2023, Oxana Sîrghi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Maxim Pastuhov, prin care a solicitat încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.
În susținea acțiunii reclamanta Oxana Sîrghi a indicat că în perioada anilor 2011-2020 a fost în relații de căsătorie cu Maxim Pastuhov. Din cauza divergențelor care au apărut la soluționarea problemelor familiale au divorțat.
A menționat că, în comun au doi copii minori XXXXX, anul nașterii la XXXXX și XXXXX, anul nașterii XXXXX.
În urma unui acord verbal între foștii soți, copiii au rămas la educație, grijă și întreținere cu mama, oferindu-le un cămin, sprijin moral, spiritual și financiar.
Astfel, fiul XXXX frecventează grădinița nr. 220 din mun. Chișinău, com. Ciorescu, iar fiul XXXXX frecventează Liceul N. Bălcescu din com. Ciorescu, mun. Chișinău.
Reclamanta a comunicat că o perioadă de timp Maxim Pastuhov a achitat lunar pensie de întreținere pentru copii, iar din luna martie 2022 a plecat peste hotare în Federație Rusă și rareori își amintește că datorează pentru întreținerea copiilor.
Reclamanta a menționat că ea suportă cheltuieli pentru întreținerea copiilor, vaccinarea, procurarea medicamentelor după necesitate, îmbrăcăminte și hrană, alte activități, transport. Îi este complicat să întrețină copiii de una singură, luând în considerare prețurile la produsele alimentare, servicii comunale, precum și alte cheltuieli.
A reiterat că, la moment nu lucrează, fiind în concediul de maternitate pentru îngrijirea copilului minor.
Biroul Național de Statistică pentru anul 2022 a stabilit că minimul de existență pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 7 și 17 ani, în orașe mari 1 constituie 2 936,9 lei lunar, iar pentru un copil cu vârsta de 1 și 6 ani, minimul de existență este 2 281,6 lei.
Având în vedere prevederile art. 76 din Codul familiei și faptul că la moment Maxim Pastuhov are diverse venituri lunare activând peste hotarele țării, care nu le poate confirma, a solicitat instanței a-l obliga pe pârât la plata lunară a pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX, anul nașterii XXXXX și XXXXX, anul nașterii XXXXX, în sumă bănească fixă de 2 500 lei pentru fiecare copil până la atingerea majoratului de către aceștea.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
11. Prin hotărârea din 10 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Sîrghi. S-a încasat de la Maxim Pastuhov în beneficiul Oxanei Sîrghi pensie de întreținere pentru copii minori XXXXX, anul nașterii XXXXX și XXXXX, anul nașterii XXXXX în sumă bănească fixă, lunar a câte 2 500 lei pentru fiecare copil, din momentul înaintării acțiunii civile 28 februarie 2023 până la atingerea majoratului de către copilul minor. S-a încasat de la Maxim Pastuhov în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1 800 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
12. La 26 mai 2023, Maxim Pastuhov, a declarat apel împotriva hotărârii din 10 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de încasare a pensiei de întreținere în mărime de 1/3 cotă-parte din salariul său lunar.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
13. Prin decizia din 08 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Maxim Pastuhov și s-a menținut hotărârea din 10 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Sîrghi către Maxim Pastuhov cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.
Pentru a decide astfel, reținând particularitățile și circumstanțele speței, instanța de apel a relevat că instanța de fond în mod just a ajuns la concluzia temeiniciei cerințelor Oxanei Sîrghi, ori probele materiale, cât și explicațiile părților confirmă că copii se află la întreținerea și educația mamei sale, care îți exercită atât obligațiile patrimoniale, cât și nepatrimoniale legate de creșterea și îngrijirea zilnică a copiilor minori, asigurându-i cu spațiu 2 locativ și suportând un șir de cheltuieli legate atât de dezvoltarea copiilor, cât și de tratamentul acestora.
Instanța de apel a reținut că Oxana Sîrghi și Maxim Pastuhov, în calitate de părinți sunt obligați potrivit legii să participe la întreținerea copiilor minori, chiar și în condițiile în care părinții locuiesc separat.
Analizând conținutul 76 alin. (1) din Codul familiei cât și suportul probatoriu anexat la dosar, precum și nevoile crescute impuse de necesitatea asigurării pentru minori a celor mai bune condiții pentru o dezvoltare armonioasă și pentru o bună educație, instanța de apel consideră că prima instanță corect a admis pretenția reclamantei/intimate cu privire la încasarea de la Maxim Pastuhov în beneficiul Oxanei Sîrghi, pensia de întreținere pentru copiii minori în sumă bănească fixă, lunar a câte 2 500 lei pentru fiecare copil, din momentul înaintării acțiunii civile 28 februarie 2023 și până la atingerea majoratului de către copiii minori.
La acest capitol, instanța de apel a considerat aplicabile la caz prevederile art. 76 alin. (1) din Codul familiei, care îndreptățește instanța de judecată să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar. S-a constatat că, întradevăr, începând cu 04 mai 2023 Maxim Pastuhov este angajat în calitate de electrosudor la SRL „Confort”, pe durata nedeterminată, salariul lunar fiind fluctuabil, în luna mai - 6 541 lei, luna iunie - 8 417 lei, luna iulie - 9 426 lei, luna august - 10 897 lei. Prin urmare, salariul lunar mediu al apelantului constituie aproximativ 8 800 lei, astfel 1/3 cotă parte constituind aproximativ suma de 2 933 lei, care este nesuficientă pentru întreținerea a doi copii minori de 12 și respectiv de 6 ani, lezează substanțial drepturile copiilor minori.
Instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a conchis că, având în vedere circumstanțele de fapt stabilite, faptul că copiii domiciliază cu mama, considerent din care aceasta suportă cheltuieli mai mari pentru întreținerea copiilor, dar și obligația legală a lui Maxim Pastuhov în virtutea calității sale de părinte să acorde copiilor săi împreună cu reclamanta o susținere materială astfel încât să ofere copiilor minori cel puțin condiții minime de existență, informația publicată de Biroul Național de Statistică privind minimul de existență pentru anul 2022, pensia de întreținere urmează a fi încasată în sumă bănească fixă de 2 500 lei lunar pentru un copil și nu poate fi achitată în cuantum de 1/3 din salariul, or aceasta nu va fi în interesul superior al copiilor minori.
Subsecvent, instanța de apel a reținut că având în vedere prevederile art. 85 alin. (1) lit. a) și art. 98 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de fond întemeiat a încasat de la Maxim Pastuhov în beneficiul statului suma 3 taxei de stat în mărime de 1 800 lei, de la care prin lege a fost scutită reclamanta la depunerea acțiunii în judecată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
20. La 05 aprilie 2024, Maxim Pastuhov, a declarat recurs împotriva deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.
SOLICITAREA RECURENTEI
21. În motivarea recursului, recurentul a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel deoarece concluziile instanței derivă din aprecierea eronată a normelor de drept material ce reglementează examinarea acțiunilor privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.
A susținut că salariul care îl primește este constant, nu are alte surse de venit în mijloace bănești sau natură, respectiv este necesar de aplicat prevederile art. 75 din Codul familiei la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori.
De asemenea, recurentul a menționat că indexarea salariului nu s-a efectuat pentru angajații sectorului industrial în perioada anilor 2021-2024, s-a diminuat volumul lucrului efectuat și plata salarială a rămas la nivelul anului 2020, iar prețul pentru energia electric și gaze naturale s-a majorat.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
24. Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 noiembrie 2023 și a expediat-o participanților la proces la 11 ianuarie 2024, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere prin poșta terestră, însă confirmarea recepționării la materialele cauzei nu este. (f. d. 70) Astfel, recursul declarat la data de 05 aprilie 2024 de Maxim Pastuhov, este în termen.
La 07 mai 2024 a Curtea Supremă de Justiție, a expediat intimatei Oxana Sîrghi, copia recursului declarat de Maxim Pastuhov și s-a comunicat dreptul de depunere, în termen de până la o lună, a referinței, cu expunerea 4 asupra obiecțiilor materiale și procedurale invocate în cererea de recurs. (f. d. 139). Intimata Oxana Sîrghi la 29 mai 2024 a depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
27. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel. În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de Maxim Pastuhov, împotriva deciziei din 08 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.
Art. 433 alin. (1), lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)”
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă reglementează că: „ Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele 5 cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.
MOTIVAREA INSTANȚEI
31. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat de Maxim Pastuhov rezultă că, drept temei de declarare a recursului au fost invocate prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
De asemenea, motivele menționate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța de apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată a situației (redată în instanța de fond și instanța de apel), nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II- a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs verifică sub aspectul dat temeiurile recursului. 6
La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Maxim Pastuhov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de către Maxim Pastuhov, împotriva deciziei din 08 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Gheorghe Stratulat 7
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.