2ra-438/24 — cu privire la incasarea pensiei de intretinere a copiilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea pensiei de intretinere a copiilor
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-438/24 — cu privire la incasarea pensiei de intretinere a copiilor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către
Maxim Pastuhov,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de către Oxana Sîrghi împotriva lui Maxim Pastuhov cu
privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori,
împotriva deciziei din 08 noiembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Maxim
Pastuhov și s-a menținut hotărârea din 10 mai 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru,
(Dosarul nr. 2ra-438/24
NR. PIGD 2-23031198-01-2ra-16042024)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură
civilă nu constituie temei pentru admisibilitatea recursului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. D. Tricolici,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, A. Braga, V. Mihaila
16 aprilie 2025
Copia corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Maxim Pastuhov
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 februarie 2023, Oxana Sîrghi a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Maxim Pastuhov, prin care a solicitat încasarea
pensiei de întreținere a copiilor minori.
În susținea acțiunii reclamanta Oxana Sîrghi a indicat că în perioada
anilor 2011-2020 a fost în relații de căsătorie cu Maxim Pastuhov. Din cauza
divergențelor care au apărut la soluționarea problemelor familiale au
divorțat.
A menționat că, în comun au doi copii minori XXXXX, anul nașterii
la XXXXX și XXXXX, anul nașterii XXXXX.
În urma unui acord verbal între foștii soți, copiii au rămas la educație,
grijă și întreținere cu mama, oferindu-le un cămin, sprijin moral, spiritual și
financiar.
Astfel, fiul XXXX frecventează grădinița nr. 220 din mun. Chișinău,
com. Ciorescu, iar fiul XXXXX frecventează Liceul N. Bălcescu din com.
Ciorescu, mun. Chișinău.
Reclamanta a comunicat că o perioadă de timp Maxim Pastuhov a
achitat lunar pensie de întreținere pentru copii, iar din luna martie 2022 a
plecat peste hotare în Federație Rusă și rareori își amintește că datorează
pentru întreținerea copiilor.
Reclamanta a menționat că ea suportă cheltuieli pentru întreținerea
copiilor, vaccinarea, procurarea medicamentelor după necesitate,
îmbrăcăminte și hrană, alte activități, transport. Îi este complicat să întrețină
copiii de una singură, luând în considerare prețurile la produsele alimentare,
servicii comunale, precum și alte cheltuieli.
A reiterat că, la moment nu lucrează, fiind în concediul de maternitate
pentru îngrijirea copilului minor.
Biroul Național de Statistică pentru anul 2022 a stabilit că minimul de
existență pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 7 și 17 ani, în orașe mari
1
constituie 2 936,9 lei lunar, iar pentru un copil cu vârsta de 1 și 6 ani, minimul
de existență este 2 281,6 lei.
Având în vedere prevederile art. 76 din Codul familiei și faptul că la
moment Maxim Pastuhov are diverse venituri lunare activând peste hotarele
țării, care nu le poate confirma, a solicitat instanței a-l obliga pe pârât la plata
lunară a pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX, anul nașterii
XXXXX și XXXXX, anul nașterii XXXXX, în sumă bănească fixă de 2 500
lei pentru fiecare copil până la atingerea majoratului de către aceștea.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 10 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Sîrghi.
S-a încasat de la Maxim Pastuhov în beneficiul Oxanei Sîrghi pensie
de întreținere pentru copii minori XXXXX, anul nașterii XXXXX și
XXXXX, anul nașterii XXXXX în sumă bănească fixă, lunar a câte 2 500 lei
pentru fiecare copil, din momentul înaintării acțiunii civile 28 februarie 2023
până la atingerea majoratului de către copilul minor.
S-a încasat de la Maxim Pastuhov în beneficiul statului taxa de stat în
mărime de 1 800 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 26 mai 2023, Maxim Pastuhov, a declarat apel împotriva hotărârii
din 10 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea
cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi
hotărâri de încasare a pensiei de întreținere în mărime de 1/3 cotă-parte din
salariul său lunar.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 08 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de Maxim Pastuhov și s-a menținut hotărârea din 10
mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru emisă în cauza civilă la
cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Sîrghi către Maxim
Pastuhov cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.
Pentru a decide astfel, reținând particularitățile și circumstanțele
speței, instanța de apel a relevat că instanța de fond în mod just a ajuns la
concluzia temeiniciei cerințelor Oxanei Sîrghi, ori probele materiale, cât și
explicațiile părților confirmă că copii se află la întreținerea și educația mamei
sale, care îți exercită atât obligațiile patrimoniale, cât și nepatrimoniale legate
de creșterea și îngrijirea zilnică a copiilor minori, asigurându-i cu spațiu
2
locativ și suportând un șir de cheltuieli legate atât de dezvoltarea copiilor,
cât și de tratamentul acestora.
Instanța de apel a reținut că Oxana Sîrghi și Maxim Pastuhov, în
calitate de părinți sunt obligați potrivit legii să participe la întreținerea
copiilor minori, chiar și în condițiile în care părinții locuiesc separat.
Analizând conținutul 76 alin. (1) din Codul familiei cât și suportul
probatoriu anexat la dosar, precum și nevoile crescute impuse de necesitatea
asigurării pentru minori a celor mai bune condiții pentru o dezvoltare
armonioasă și pentru o bună educație, instanța de apel consideră că prima
instanță corect a admis pretenția reclamantei/intimate cu privire la încasarea
de la Maxim Pastuhov în beneficiul Oxanei Sîrghi, pensia de întreținere
pentru copiii minori în sumă bănească fixă, lunar a câte 2 500 lei pentru
fiecare copil, din momentul înaintării acțiunii civile 28 februarie 2023 și până
la atingerea majoratului de către copiii minori.
La acest capitol, instanța de apel a considerat aplicabile la caz
prevederile art. 76 alin. (1) din Codul familiei, care îndreptățește instanța de
judecată să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească
fixă plătită lunar. S-a constatat că, întradevăr, începând cu 04 mai 2023
Maxim Pastuhov este angajat în calitate de electrosudor la SRL „Confort”,
pe durata nedeterminată, salariul lunar fiind fluctuabil, în luna mai - 6 541
lei, luna iunie - 8 417 lei, luna iulie - 9 426 lei, luna august - 10 897 lei. Prin
urmare, salariul lunar mediu al apelantului constituie aproximativ 8 800 lei,
astfel 1/3 cotă parte constituind aproximativ suma de 2 933 lei, care este
nesuficientă pentru întreținerea a doi copii minori de 12 și respectiv de 6 ani,
lezează substanțial drepturile copiilor minori.
Instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a conchis că, având
în vedere circumstanțele de fapt stabilite, faptul că copiii domiciliază cu
mama, considerent din care aceasta suportă cheltuieli mai mari pentru
întreținerea copiilor, dar și obligația legală a lui Maxim Pastuhov în virtutea
calității sale de părinte să acorde copiilor săi împreună cu reclamanta o
susținere materială astfel încât să ofere copiilor minori cel puțin condiții
minime de existență, informația publicată de Biroul Național de Statistică
privind minimul de existență pentru anul 2022, pensia de întreținere urmează
a fi încasată în sumă bănească fixă de 2 500 lei lunar pentru un copil și nu
poate fi achitată în cuantum de 1/3 din salariul, or aceasta nu va fi în interesul
superior al copiilor minori.
Subsecvent, instanța de apel a reținut că având în vedere prevederile
art. 85 alin. (1) lit. a) și art. 98 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța
de fond întemeiat a încasat de la Maxim Pastuhov în beneficiul statului suma
3
taxei de stat în mărime de 1 800 lei, de la care prin lege a fost scutită
reclamanta la depunerea acțiunii în judecată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 05 aprilie 2024, Maxim Pastuhov, a declarat recurs împotriva
deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea
hotărârii primei instanțe.
SOLICITAREA RECURENTEI
În motivarea recursului, recurentul a invocat că nu este de acord cu
decizia instanței de apel deoarece concluziile instanței derivă din aprecierea
eronată a normelor de drept material ce reglementează examinarea acțiunilor
privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului
la judecarea în termen rezonabil a cauzei.
A susținut că salariul care îl primește este constant, nu are alte surse
de venit în mijloace bănești sau natură, respectiv este necesar de aplicat
prevederile art. 75 din Codul familiei la stabilirea cuantumului pensiei de
întreținere a copiilor minori.
De asemenea, recurentul a menționat că indexarea salariului nu s-a
efectuat pentru angajații sectorului industrial în perioada anilor 2021-2024,
s-a diminuat volumul lucrului efectuat și plata salarială a rămas la nivelul
anului 2020, iar prețul pentru energia electric și gaze naturale s-a majorat.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la
08 noiembrie 2023 și a expediat-o participanților la proces la 11 ianuarie
2024, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere prin poșta terestră, însă
confirmarea recepționării la materialele cauzei nu este. (f. d. 70) Astfel,
recursul declarat la data de 05 aprilie 2024 de Maxim Pastuhov, este în
termen.
La 07 mai 2024 a Curtea Supremă de Justiție, a expediat intimatei
Oxana Sîrghi, copia recursului declarat de Maxim Pastuhov și s-a comunicat
dreptul de depunere, în termen de până la o lună, a referinței, cu expunerea
4
asupra obiecțiilor materiale și procedurale invocate în cererea de recurs. (f.
d. 139). Intimata Oxana Sîrghi la 29 mai 2024 a depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun
de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 18 august 2023, cu excepția art. IV,
V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au
fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul
XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel. În această consecvență, se deduce că
admisibilitatea recursului depus de Maxim Pastuhov, împotriva deciziei din
08 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma
temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în
vigoare de la 01 septembrie 2023.
Art. 433 alin. (1), lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)”
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„ Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile
prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere
irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
5
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la 01 septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat de Maxim Pastuhov rezultă că, drept
temei de declarare a recursului au fost invocate prevederile art. 432 alin. (1)
lit. e) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii
contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor
invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel
s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
De asemenea, motivele menționate în cererea de recurs sunt similare
celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța
de apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată
a situației (redată în instanța de fond și instanța de apel), nu constituie temei
de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-
a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în
fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor
conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
verifică sub aspectul dat temeiurile recursului.
6
La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru
un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Maxim Pastuhov, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare prin prisma art. 433
alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431 alin. (1) și (2), art.
433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Maxim Pastuhov,
împotriva deciziei din 08 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
7