2ra-1138/24 — stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-1138/24 — stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Marin Pasat,
reprezentat de avocata Marina Frecauțan,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Tatiana Pasat împotriva lui Marin Pasat, intervenient accesoriu Direcția
pentru Protecția Drepturilor Copilului sec. Ciocana, mun. Chișinău cu privire
la stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere,
împotriva deciziei din 27 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1138/24
NR. PIGD 2-23102248-01-2ra-18112024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. Sv. Cușnir
Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Panov, N. Mămăligă, A. Malîi
08 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Marin Pasat, reprezentat de avocata Marina
Frecauțan,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 iulie 2023, Tatiana Pasat, reprezentată de avocata-stagiară
Cătălina Sîrbu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Marin
Pasat, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului
sec. Ciocana, mun. Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului copiilor
minori și încasarea pensiei de întreținere (f. d. 3, 4-6).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Tatiana Pasat,
reprezentată de avocata-stagiară Cătălina Sîrbu, a indicat că la 13 decembrie
2021, a desfăcut căsătoria cu Marin Pasat, la Serviciul Stare civilă Hîncești,
actului de divorț fiindu-i atribuit numărul 294.
Din căsătorie au doi copii minori: XXXXX, născută la XXXXX și
XXXXX, născută la XXXXX.
A indicat că la momentul actual locuiesc separat, unicul îngrijitor al
copiilor comuni este mama, tatăl copiilor se prezintă doar cu scopul de a crea
conflicte din cauza spațiului locativ, nu contribuie financiar la întreținerea
copiilor, doar cauzează disconfort și incertitudine pentru viitor.
A relevat că tentativele de a soluționa pe cale amiabilă, contribuirea din
partea pârâtului cu o sumă oarecare fixă pentru întreținerea copiilor minori
școlari din păcate nu s-au soldat cu vreun rezultat pozitiv. Mai mult, el ignoră
orice inițiativă adecvată de soluționare, nu contribuie nici cu un ajutor, doar
conflicte manifestate prin indiferență, având un comportament nedemn,
respingător, superficial, nu percepe nivelul nociv care îl transmite
reclamantei și copiilor, dă dovadă de infantilitate în raport cu viața de familie
creată.
1
Totodată a specificat că toate aceste circumstanțe au condus-o la
convingerea fermă privind imposibilitatea păstrării dialogului cu fostul soț,
iar copiii se vor simți mai protejați doar cu mama și vor fi asigurați cu tot
necesarul, cu o educație și îngrijire adecvată necesităților lor.
În drept, reclamanta Tatiana Pasat, reprezentată de avocata-stagiară
Cătălina Sîrbu și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 2, 74-76, 98 din
Codul familiei, art. 39, 166, 167 din Codul de procedură civilă.
Tatiana Pasat, reprezentată de avocata-stagiară Cătălina Sîrbu, a solicitat
stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX, IDNP: XXXXX, născută la
XXXXX și Loredana Pasat, IDNP: XXXXX, născută la XXXXX, cu mama
Tatiana Pasat; încasarea de la Marin Pasat pensia de întreținere pentru copii
minori XXXXX și XXXXX în beneficiul Tatianei Pasat, în suma fixă de câte
3 000 de lei lunar, pentru fiecare copil minor, începând cu data depunerii
cererii de chemare în judecată și încasarea cheltuielilor de judecată suportate
în legătură cu examinarea prezentei cauze.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana
Pasat. S-a stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX și
XXXXX născută la XXXXX, cu mama acestora Tatiana Pasat, născută la
XXXXX. S-a încasat de la Marin Pasat, născut la XXXXX, în beneficiul
Tatianei Pasat, născută la XXXXX, pensia pentru întreținerea copiilor minori
XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX născută la XXXXX, în sumă
bănească fixă în mărime a câte 3 000 de lei, lunar, pentru fiecare copil,
începând cu data adresării în instanța de judecată – 14 iulie 2023 și până la
atingerea majoratului copiilor. S-a încasat de la Marin Pasat, în beneficiul
statului, taxa de stat în mărime de 2 160 de lei (f. d. 69, 75-79).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 05 martie 2024, prin intermediul poștei electronice, Marin Pasat,
reprezentat de avocata Marina Frecauțan, a declarat apel nemotivat (f. d. 73-
74), împotriva hotărârii din 13 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, iar la 04 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice, a declarat
apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii
instanței de fond, în partea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor
2
minori, cu emiterea unei noi hotărâri prin să fie dispusă încasarea pensiei în
cuantum de 1/3 din venituri (f. d. 84-86-verso).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Marin Pasat, reprezentat de avocata Marina Frecauțan, și
menținută hotărârea din 13 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru (f. d. 103, 104-113).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că instanța
de fond a elucidat pe deplin circumstanțele speței deduse judecății, a stabilit
corect starea de fapt și situația real existentă a litigiului, a identificat și aplicat
corect normele materiale și procedurale, adoptând o hotărâre întemeiată și
legală.
Din lucrările dosarului instanța de apel a constatat cu certitudine că
conform certificatelor de naștere seria NA-VI 3440172 și seria NA-VI
3439959, Tatiana Pasat este mama și Marin Pasat este tatăl copiilor minori
XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX (f. d. 9, 10).
Totodată instanța de apel a stabilit, că potrivit certificatului de divorț
seria D-IV 0711887, la 13 decembrie 2021, a fost desfăcută căsătoria dintre
Marin Pasat și Tatiana Pasat (f. d.11).
Din conținutul avizului Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului
sectorul Ciocana, mun. Chișinău nr. 176 din 04 ianuarie 2024, rezultă că,
copiii minori XXXXX și XXXXX, locuiesc cu mama acestora, Tatiana
Pasat, în XXXXX, dânsa dispunând de condițiile necesare pentru creșterea,
educația și îngrijirea copiilor minori. La fel, din aviz se atestă că XXXXX
este elevă în clasa X-a, iar XXXXX este elevă în clasa II-a, la Liceul Teoretic
,,Ginta Latină” (f. d. 38-39).
Analizând situația de fapt prin prisma prevederilor legale, instanța de
apel nu va supune analizei și verificării și nu va da apreciere concluziei
instanței de fond cu privire la admiterea pretenției cu privire la stabilirea
domiciliului copiilor minori, deoarece în această parte hotărârea nefiind
contestată de părți, partea pârâtă fiind de acord cu această pretenție,
apelantul/pârât înaintând obiecții doar în partea cuantumului pensiei pentru
întreținerea copilului minor.
3
La caz, instanța de apel a reținut că, potrivit informației Biroului
Național de Statistică, pentru anul 2023, valoarea minimului de existență,
pentru un copil de vârsta de la 7-17 ani în orașe mari constituie 3 613,7 de
lei lunar, având în vedere că întreținerea copilului minor urmează a fi
asigurată de ambii părinți.
Mai mult, instanța de apel a reținut ca întemeiate argumentele instanței
de fond, precum că copiii XXXXX și XXXXX, se află exclusiv la
întreținerea mamei – Tatiana Pasat respectiv ultimei îi revin un șir întreg de
obligațiuni, cum ar fi îngrijirea zilnică și igiena copiilor, procurarea
produselor alimentare și prepararea hranei, activități educative și multe
altele, respectiv, în aceste condiții, ar fi echitabil ca tatăl copiilor – Marin
Pasat să contribuie financiar într-o măsura mai mare, din moment ce alte
contribuiții la educația și întreținerea copilului, pârâtul/apelant nu are.
Însă, cuantumul stabilit de Biroul Național de Statistică este unul
orientativ și nu obligatoriu. Or, această sumă reflectă minimul de existență,
cheltuielile reale de întreținere a copiilor fiind mult mai mari. În această
ordine de idei, instanța de apel a relevat că părinții sunt obligați să creeze
copiilor condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestora, atât fizică
cât și psihologică, astfel încât întreținerea nu urmează a fi acordată doar la
nivelul minimului de existență. Mai mult decât atât, ambii copii merg la
școală și necesită mult mai multe cheltuieli legate atât de viața cotidiană de
zi cu zi, de învățământ, activități extrașcolare, hrană, vestimentație etc.,
precum și luând în considerare creșterea prețurilor atât la produsele
alimentare, cât și nealimentare și la prestarea diferitor servicii, fiind necesar
un sprijin material în cuantum mai mare decât minimul de existență.
Prin urmare, instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a admite
cererea de chemare în judecată și de a încasa pensia de întreținere în mărime
fixă de 3 000 de lei lunar pentru fiecare copil de la Marin Pasat în beneficiul
Tatianei Pasat pensie pentru întreținerea copiilor minori, începând cu data
depunerii cererii de chemare în judecată 14 iulie 2023, până la atingerea
majoratului de către copii.
Or, la aprecierea cuantumului pensiei, se ține cont de faptul că urmează
a fi păstrat nivelul decent de asigurare materială a copiilor minori de către
ambii părinți, că copiii domiciliază permanent cu mama, considerent din care
aceasta suportă cheltuieli mai mari pentru întreținerea copiilor.
4
Totodată, instanța de apel a reținut că la soluționarea chestiunii cu
privire la încasarea pensiei de întreținere, are obligația de a asigura copilului
protecția și îngrijirea necesară în vederea asigurării bunăstării sale, ținând
cont de drepturile și obligațiile părinților săi, ale reprezentanților săi legali
sau altor persoane cărora acesta le-a fost încredințat în mod legal.
În mod distinct instanța de apel pune în evidență și faptul că suma
dispusă spre încasare ca pensiei de întreținere pentru copilul minor trebuie
să fie reală și necesară, totodată însă să nu fie în detrimentul celuilalt părinte,
iar în cazul dat pensia de întreținere cu încasarea sumei de a câte 3 000 de
lei/ lunar corespunde în mod real nevoilor minorilor și necesităților de
întreținere la această vârstă.
Din acest motiv, instanța de apel a stabilit că solicitarea lui Marin Pasat
privind micșorarea sumei pentru întreținerea copiilor minori nu poate fi
acceptată, deoarece necesitățile specifice vârstei copiilor reclamă costuri ce
depășesc simpla întreținere. Iar potrivit prevederilor art. 3.1 al Convenției
internaționale cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, în
toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice
sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative
sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie
luate în considerare cu prioritate.
La fel, instanța de apel nu poate admite ca probe pertinente argumentele
invocate de Marin Pasat, precum că conform certificatului de salarizare are
un salariu de 5 000 de lei (f. d. 40), potrivit cărora el nu dispune de venituri
suficiente pentru a achita pensia de întreținere decât în mărimea solicitată de
el de 1/3 din salariu, or, după cum just a concluzionat și instanța de fond,
Marin Pasat nu a fost lipsit de dreptul de a se angaja la un loc de muncă, cu
un salariu mai avantajos, ținând cont că cuantumul salariului mediu lunar pe
economie, prognozat pentru anul 2023 stabilit prin Hotărârea Guvernului nr.
936 din 28 decembrie 2022, constituie 11 700 de lei.
Vizavi de argumentele lui Marin Pasat precum că, acesta se află într-o
situație materială precară și nu este de acord cu cuantumul pensiei de
întreținere stabilit de instanța de judecată și solicită încasarea pensiei de
întreținere în mărime de 1/3 din salariu, instanța de apel a reținut că, obligația
acestuia de a întreține copiii minori derivă din art.18 alin. (1) al Convenției
internaționale cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989,
5
potrivit căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și
dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea
dezvoltării sale le revine în primul rând părinților, care trebuie să se conducă
înainte de orice după interesul superior al copilului. Astfel, reglementările
menționate arată că potrivit legislației atât naționale cât și internaționale,
ambii părinți au datoria de a compensa cheltuielile pentru întreținerea
copilului minor.
Mai mult, instanța de apel a reiterat, că părinții au obligația de a
întreține, educa și susține copiii săi minori, astfel, participarea benevolă a
tatălui în viața copilului constituie atât un drept al său, la care se și atribuie
procurarea de către el la propria inițiativă a produselor, lucrurilor și altor
bunuri de necesitate cotidiană, cât și o obligație, la care se referă impunerea
lui la plata pensiei de întreținere a copilului.
În conformitate cu art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
instanța de apel a constatat ca, instanța de fond corect a încasat din contul lui
Marin Pasat în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2 160 de lei, or,
Tatiana Pasat a fost scutită la depunerea cererii de chemare în judecată prin
efectul legii potrivit prevederilor art. 85 alin. (1) lit. a) Codul de procedură
civilă. Respectiv, cheltuielile de judecată au fost încasate proporțional părții
admise din pretenții din contul părții care a pierdut procesul.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 17 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Marin
Pasat, reprezentat de avocata Marina Frecauțan, a declarat recurs împotriva
deciziei din 27 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea integrală deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței
de fond cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie dispusă încasarea de la
Marin Pasat în beneficiul Tatianei Pasat, pensia pentru întreținerea copiilor
minori XXXXX, și XXXXX, în sumă bănească fixă în mărime a câte 2 000
de lei, lunar, pentru fiecare copil, în total 4 000 de lei, începând cu data
adresării în instanța de judecată – 14 iulie 2023 și până la atingerea
majoratului copiilor (f. d. 117-120).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul Marin Pasat, reprezentat de avocata
Marina Frecauțan, a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), e) din Codul
6
de procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă
interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție; hotărârea sau decizia contestată este
arbitrară și/ori se bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă
a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată în adresa
reprezentantei recurentului, avocata Marina Frecauțan, în mod electronic, la
08 octombrie 2024, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f.
d. 114), iar cererea de recurs au fost depusă la 17 noiembrie 2024 (f. d. 117-
120).
La 26 mai 2025, în adresa Tatianei Pasat, reprezentantului acesteia,
avocatului Vasile Pruteanu și Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului
sectorul Ciocana, mun. Chișinău a fost expediată copia recursului declarat
de Marin Pasat, reprezentat de avocata Marina Frecauțan, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii
corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la
materialele dosarului (f. d. 129-131).
La 02 iunie 2025, prin intermediul poștei electronice, Tatiana Pasat,
reprezentată de avocatul Vasile Pruteanu a depus referință la recursul
declarat de Marin Pasat, reprezentat de avocata Marina Frecauțan, solicitând
să fie declarat inadmisibil (f. d. 132-135).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Ciocana, mun.
Chișinău nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
7
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
8
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de
către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Mai mult, deși
recurenta a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură
civilă, precum că aprecierea probelor ar fi fost vădit nerezonabilă, în
conținutul cererii de recurs, Marin Pasat, reprezentat de avocata Marina
Frecauțan, nu a indicat concret care probă anume ar fi fost apreciată vădit
nerezonabil și nici sub ce aspect pretinsele probe ar fi fost apreciate astfel.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Marin Pasat, reprezentat de avocata Marina Frecauțan,
conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către Curtea de Apel
Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există
aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
9
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Marin Pasat,
reprezentat de avocata Marina Frecauțan, ca fiind inadmisibil.
10
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Marin Pasat, reprezentat de
avocata Marina Frecauțan, împotriva deciziei din 27 iunie 2024 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
11