2ra-1157/23 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere pentru copiii minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere pentru copiii minori
- Temei legal
- Recurs declarat pînă la 01 septembrie 2023. Instanţa de apel şi instanţa de fond n-au analizat în mod corespunzător circumstanţele cauzei şi probele privind mediul familial, situaţia educaţională, condiţiile de trai ale părinţilor, precum şi implicarea efectivă a fiecăruia dintre aceşte în creşterea şi educarea copilului minor.
2ra-1157/23 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere pentru copiii minori (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Dmitri Cilinghir, reprezentat de
avocatul Cristian Zagnat
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dina
Cilinghir împotriva lui Dmitri Cilinghi, intervenient accesoriu Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copilului sectorul Botanica mun. Chișinău cu privire la
desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei
de întreținere pentru copiii minori,
și cererea reconvențională înaintată de Dmitri Cilinghir împotriva Dinei
Cilinghir, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului
sectorul Botanica mun. Chișinău privind stabilirea domiciliului copiilor minori și
încasarea pensiei de întreținere
împotriva deciziei din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1157/23
NR. PIGD 2-20146607-01-2ra-11082023)
Recurs declarat pînă la 01 septembrie 2023. Instanța de apel și instanța de fond
n-au analizat în mod corespunzător circumstanțele cauzei și probele privind mediul
familial, situația educațională, condițiile de trai ale părinților, precum și implicarea
efectivă a fiecăruia dintre acește în creșterea și educarea copilului minor.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. C. Vlah
Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Malîi, R. Pulbere, V. Șîrbu
02 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică cu participarea participanților la proces
recursul depus Dmitri Cilinghir, reprezentat de avocatul Cristian Zagnat,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 noiembrie 2020, Dina Cilinghir a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Dmitri Cilinghir, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului sectorul Botanica mun. Chișinău, solicitînd desfacerea
căsătoriei încheiate la 06 octombrie 2007 cu pârâtul, stabilirea domiciliului
copiilor minori XXXXX și XXXXX cu mama și încasarea pensiei pentru
întreținerea copiilor minor în sumă bănească fixă, începând cu data depunerii
cererii și până la majoratul copiilor, partajarea averii comune în devălmășie,
încasarea sultei din valoarea bunurilor propietatea comună în devălmășie (f. d. 3-
6, vol. I).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Dina Cilinghir a
indicat că a încheiat căsătoria cu Dmitri Cilinghir la 06 octombrie 2007, fiind
trecută în Registrul de stare civilă sub nr.1343, de Oficiul Stare Civilă sector
Botanica, mun. Chișinău, fapt ce se confirmă prin certificatul de căsătorie seria
XXXXX. Din relația de căsătorie au doi copii comuni XXXXX, născut la
XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX.
Susține că, viața în comun cu pârâtul a eșuat deoarece în ultimii ani de
căsătorie relațiile soților s-au răcit, s-a creat o atmosferă de neînțelegere și certuri.
Afirmă că, incompatibilitatea caracterelor și viziunile contrare asupra modului de
conviețuire în contextul atmosferei create au condus la convingerea reclamantei
privind imposibilitatea păstrării familiei, respectiv solicită desfacerea căsătoriei
fără acordarea termenului de împăcare.
Reclamanta relatează că are posibilități materiale pentru a crea copiilor săi
condiții decente de trai, locuiește în casa părintească din mun. Chișinău, este
angajată în câmpul muncii cu un salariu de 3000 lei, respectiv solicită ca
domiciliul copiilor minori să fie stabilit cu reclamanta, iar pârâtul este obligat
conform legislației să contribuie la întreținerea acestora.
De asemenea indică că, pârâtul obține venituri neregulate din munca
prestată ocazional, motiv din care solicită încasarea de la ultimul pensia de
1
întreținere pentru copiii minori în sumă fixă de 4000 lei, lunar, începând cu ziua
înaintării acțiunii până la majoratul copiilor.
Reclamanta a indicat că pârâtul în calitate de părinte are obligația de a-și
întreține copii minori, or, sarcina de întreținere a copiilor le revine ambilor părinți
în virtutea responsabilității asumate încă de la momentul conceperii.
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 19,
20, 25, 26, 38, 63, 74, 76 din Codul Familiei, art. 361, 366, 371, 373 Codul civil
și art. 5, 7, 85, 174-175, 166, 167 din Codul de procedură civilă.
La 12 ianuarie 2021, Dina Cilinghir a depus cerere de renunțare la
pretențiile cu privire la partajarea averii comune, încasarea sultei din valoarea
bunurilor proprietate comună în devălmășie (f.d.18, vol. I).
Prin încheierea din 13 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
a fost restituită acțiunea depusă de Dina Cilinghir în partea pretențiilor cu privire
la partajarea averii comune, încasarea sultei din valoarea bunurilor proprietate
comună în devălmășie (f.d.20, vol. I).
La 06 iulie 2021, Dmitri Cilinghir a depus acțiune reconvențională
împotriva Dinei Cilinghir, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului sectorul Botanica mun. Chișinău, solicitând stabilirea
domiciliului copilului minor XXXXX născut la XXXXX cu tata și încasarea
pensiei de întreținere în mărime de 1/4 cotă-parte din salariul și alte venituri.
În motivarea acțiunii reconvenționale, Dmitri Cilinghir a indicat că a
încheiat căsătoria cu Dina Cilinghir la 06 octombrie 2007. Din relația de căsătorie
au doi copii comuni XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX.
De aproximativ un an relațiile dintre ei s-au răcit simțitor și ca urmare el împreună
cu soția sa locuiesc separat.
Dmitri Cilinghir a susținut că copilul minor XXXXX născut la XXXXX
locuiește cu el, iar născut la XXXXX locuiește cu mama sa Dina Cilinghir.
Suplimentar, Dmitri Cilinghir a menționat că fiul său, minorul XXXXX,
este foarte atașat de el și nu are o relație apropiată cu mama sa, neavând dorința
sau inițiativa de a petrece timp cu aceasta. Motivul invocat este lipsa implicării
mamei în educația fizică și intelectuală a copilului. Conform caracteristicii nr. 01-
03/38 din 9 aprilie 2021, XXXXX, născut pe XXXXX, este descris ca un elev cu
rezultate medii, ordonat și disciplinat, frecventând cursurile în mod sistematic.
De asemenea din caracteristică se poate sublinia că doar tatăl său se
interesează de reușita și comportamentul lui, fiind prezent la ședințele cu părinții,
iar mama sa Dina Cilinghir nu s-a prezentat niciodată la liceu și nu s-a interesat
de reușita copilului minor.
Reclamantul a menționat că instituția școlară pe care o frecventează copilul
minor XXXXX se află la aceeași adresă cu domiciliul mamei acestuia.
La locuința sa, copilul minor XXXXX dispune de toate cele necesare
vârstei sale, iar tatăl îi acordă timp suficient pentru activitățile extrașcolare. Astfel,
2
Dmitri Cilinghir a afirmat că relația cu fiul său, XXXXX , născut pe XXXXX,
este foarte strânsă.
La 12 noiembrie 2021, Dmitri Cilinghir, reprezentat de avocatul Cristian
Zagnat a despus cerere de concretizare a acțiunii reconvenționale, solicitînd
stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX născut la XXXXX cu tata,
încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX născut la XXXXX și
XXXXX născut la XXXXX în mărime de 1/3 cotă-parte din salariul și alte
venituri, încasarea taxei de stat și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de
10 000 lei (f.d. 70-72, vol. I).
Prin încheierea consemnată în procesul-verbal al ședinței de judecată din
12 noiembrie 2021, s-a dispus respingerea ca inadmisibilă a acțiunii
reconvenționale de concretizare, deoarece a fost înaintată o pretenție nouă după
începerea dezbaterilor judiciare. În rest s-a luat act de cheltuielile de judecată
solicitate în acțiunea reconvențională (f.d. 81, vol. I).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 26 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Dina Cilinghir.
S-a desfăcut căsătoria încheiată între Dmitri Cilinghir și Dina Cilinghir la Oficiul
Stare Civilă Botanica municipiul Chișinău, înregistrată sub nr. 1343, la data de 06
octombrie 2007. S-a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX, născut la
XXXXX cu mama Dina Cilinghir. S-a încasat lunar de la Dmitri Cilinghir în
beneficiul Dinei Cilinghir, pensia de întreținere a copilului minor XXXXX, născut
la XXXXX, în mărime de ¼ cotă-parte din veniturile lunare, începând cu data de
20 noiembrie 2020 și până la atingerea majoratului acestuia. În rest, acțiunea s-a
respins ca fiind neîntemeiată. S-a admis parțial acțiunea reconvențională înaintată
de Dmitri Cilinghir. S-a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX, născut la
XXXXX cu tata Dmitri Cilinghir. S-a încasat lunar de la Dina Cilinghir în
beneficiul lui Dmitri Cilinghir, pensia de întreținere a copilului minor XXXXX,
născut la XXXXX, în mărime de ¼ cotă-parte din veniturile lunare, începând cu
data de 06 iulie 2021 și până la atingerea majoratului acestuia, cheltuielile de
judecată în sumă de 100 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000
lei. În rest acțiunea reconvențională s-a respins ca fiind neîntemeiată. S-a încasat
din contul lui Dmitri Cilinghir în bugetul de stat taxa de stat în mărime de 150 lei
pentru pretenția privind încasarea pensiei de întreținere de care reclamanta Dina
Cilinghir a fost scutită prin efectul legii. S-a încasat de la Dina Cilinghir în bugetul
statului taxa de stat în mărime de 150 lei, pentru pretenția privind încasarea pensiei
de întreținere de care reclamantul reconvențional Dmitri Cilinghir a fost scutit
prin efectul legii. S-a încasat taxa de stat la eliberarea certificatului de divorț de la
părți conform legii (f. d. 83, 88-93 vol. I).
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 24 decembrie 2021, Dmitri Cilinghir, reprezentat de avocatul Cristian
Zagnat a declarat apel nemotivat (f. d. 87, vol. I) împotriva hotărârii din 26
noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 19 aprilie 2022 a
declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii
instanței de fond în partea admiterii acțiunii depuse de Dina Cilinghir, rejudecarea
cauzei cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care să fie respinsă
acțiunea depusă de Dina Cilinghir în partea stabilirii domiciliului copilului minor
XXXXX, născut la XXXXX cu Dina Cilinghir și dispusă stabilirea domiciliului
copilului minor XXXXX, născut la XXXXX cu tata (f. d. 87, 105-108, vol. I).
La 02 noiembrie 2022, Dina Cilinghir de pe adresa de e-mail „XXXXX” a
expediat către Curtea de Apel Chișinău la adresa de e-mail „cac@justice.md” un
mesaj electronic la care a fost atașat un fișiere electronic, care s-a adeverit o
imagine grafică (fotografie, document scanat și formatat în imagine) a unui apel
incident care nu conținea semnătura olografă a Dinei Cilinghir. Documentul a fost
verificat prin intermediul serviciului guvernamental de semnătură electronică, iar
rezultatul verificării a arătat că documentul nu conținea semnături (150-153 vol.
I).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea consemnată în procesul-verbal al ședinței de judecată din
28 februarie 2023 în cadrul Curții de Apel Chișinău, s-a dispus restituirea
înscrisurilor anexate de către Dina Cilinghir la cererea de apel incident, pe motiv
că actele nu sunt certificate corespunzător legislației în vigoare (f.d. 88, vol. I).
Prin decizia din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel declarată de Dmitri Cilinghir, reprezentat de avocatul Cristian
Zagnat și apelul incident declarat de Dina Cilinghir și s-a menținut hotărârea din
26 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 191-203 vol. I).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 24 iulie 2023, Dmitri Cilinghir, reprezentat de avocatul Cristian Zagnat,
a declarat recurs împotriva deciziei din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu
remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel (f. d. 207-215, vol. I). Ulterior
la 30 septembrie 2024, în cadrul ședinței în instanța de recurs, Dmitri Cilinghir,
reprezentat de avocatul Adrian Bulachii a solicitat admiterea cererii de recurs,
casarea deciziei din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, casarea parțială a
hotărârii din 26 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu
4
pronunțarea unei noi decizii prin care să fie stabilit domiciliul copilului minor
XXXXX, născut la XXXXX cu tata. Totodată recurentul a solicitat casarea
hotărârii primei instanței în partea încasării de la Dmitri Cilinghir în beneficiul
Dinei Cilinghir a pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născut la
XXXXX.
În motivarea recursului, recurentul Dmitri Cilinghir, reprezentat de
avocatul Cristian Zagnat a invocat că instanțele de judecată nu au constatat și
elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
Astfel, recurentul a subliniat modalitatea de examinare arbitrală a
materialelor dosarului. În acest context, a remarcat că în cadrul uneia dintre
ședințele de judecată, judecătorul raportor a restituit apelul incident depus de
intimata, motivând că nu îndeplinește cerințele procesuale, în special faptul că
apelul nu era semnat olograf și că anexele acestuia nu erau certificate
corespunzător. Totuși, în dispozitivul deciziei, instanța de apel a menționat
respingerea apelului incident depus de intimată, ceea ce în opinia recurentului
ridică semne de întrebare cu privire la independența și imparțialitatea acestui
complet de judecată.
Recurentul a afirmat că din normele legale citate de instanța de apel în
decizia contestată nu reiese că instanța ar fi examinat cauza în vederea identificării
bunăstării și conviețuirii copilului în societate. În acest sens recurentul invocă că,
minorul XXXXX se află în prezent într-o situație care nu poate fi considerată
favorabilă și nici nu corespunde interesului superior al copilului.
Totodată recurentul consideră că, o altă circumstanță care ar fi trebuit luată
în considerare de instanța de apel și de fond este recomandarea Direcției Protecția
Drepturilor Copilului sectorul Botanica, municipiul Chișinău, care subliniază
faptul că frații nu trebuie să fie despărțiți, întrucât acest lucru prejudiciază relațiile
de rudenie valoroase.
Recurenta a invocat că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, potrivit
răspunsurilor Direcției Generale Educație, Tineret și Sport din cadrul Consiliului
Municipal Chișinău din 29 octombrie 2021 și 24 august 2022, minorul XXXXX
nu este înmatriculat nici într-o instituție de învățământ public (școlară sau
preșcolară) din municipiul Chișinău.
Mai mult recurentul invocă că un alt aspect care nu a fost luat în considerare
de instanța de apel este decizia nr. 9/1 din 23 februarie 2022 emisă de către
Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău,
prin care a fost stabilit un grafic de întrevederi cu minorul XXXXX, care nu a fost
respectat de către intimată.
Prin urmare, recurentul consideră că instanța de apel nu a examinat cauza
sub aspectul de respectare a interesului superior a copilului.
La 11 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa părților,
copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces condiții egale de
5
a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru
asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în
drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea
de însoțire, anexată la materialele cauzei (f.d. 218 vol. I).
La 20 septembrie 2023, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului
sectorul Botanica, mun. Chișinău a depus referință, potrivit căreia își menține
pozițiile expuse în instanțele anterioare, unde s-a prezentat avizul asupra pricinii
examinate (220-222 vol. I). La 23.10.2024, Direcția pentru Protecția Drepturilor
Copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău a depus avizul-concluzie nr. 61/12-
1342 din 22.10.2024, potrivit căruia condițiile sociale și de trai ale lui Dmitri
Cilinghir, corespund necesităților pentru o dezvoltare armonioasă și eficientă a
copiilor minori: XXXXX și XXXXX (f.d.56, vol. II).
Până la data stabilită pentru examinarea recursului, Dina Cilinghir nu a
făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
Conform art. 3 din Legea nr. 224 din 31.07.2024 pentru modificarea unor
acte normative aspecte de procedură privind activitatea instanțelor judecătorești),
art. 13 din Legea nr.64/2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție, s-a
completat cu alineatul (51), conform căruia, până la începerea activității Curții
Supreme de Justiție în noua componență, președintele Curții formează completele
de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete de 3 judecători
cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au fost
inițial repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi
examinate de completul de judecători din care face parte judecătorul raportor.
Astfel, Completul de judecată relevă că, prin prisma art. 13 alin. (51) din
Legea nr. 64 din 30 martie 2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție (introdus
prin Legea nr. 224 din 31 iulie 2024, în vigoare din 16 august 2024), prezenta
cauză urmează a fi examinată în ordine de recurs în complet de 3 judecători, de
către completul de judecători din care face parte judecătorul raportor, potrivit fișei
de repartizare a cauzei, generate de Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor.
În speță, pentru elucidarea problemelor invocate în recursul declarat de
Dmitri Cilinghir împotriva deciziei din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat oportun invitarea
participanților la proces în ședința de judecată publică stabilită pentru data de 07
aprilie 2025, cu citarea acestora la Curtea Supremă de Justiție.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului
normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în
vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01
6
septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-
321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de
procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,
recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.
Art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246
din 31 iulie 2023:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.”
Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă
de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
În această consecvență, se deduce că recursul declarat de Dmitri Cilinghir
împotriva deciziei din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinat
prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă
în vigoare pînă la 01 septembrie 2023.
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 431 din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții
Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai
Curții Supreme de Justiție.
(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea
recursului în cauză.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare până la 01
septembrie 2023):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; c) a interpretat
în mod eronat legea;
(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
7
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 442 din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele
invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art.432.
Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate
prin hotărâre.
(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc cheltuielile
de judecată și despăgubirile menționate la art.372 alin.(3). Aprecierea probelor dată de prima
instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în
care se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit.e) sau în care Curtea Supremă de Justiție examinează
cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului, prevederile art.372 se aplică în
mod corespunzător.
(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale invocate
în recurs.”
Art. 444 din Codul de procedură civilă:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la
proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.b) și e). Completul
poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire
la recursul considerat admisibil.”
Art. 3621 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cadrul procesului în care se judecă apelul depus de apelant, intimatul este în drept,
după expirarea termenului de apel, să depună apel în scris, inclusiv în formă electronică prin
intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor. Apelul incident se depune nu mai
tîrziu de data depunerii referinței la cererea de apel.
(2) Dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă cererii de apel nu i se dă curs, sau
cererea a fost restituită, sau există alte motive care exclud soluționarea fondului, apelul incident
prevăzut la alin.(1) nu produce efecte juridice. ”
Art. 369 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă:
b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen
sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen; ”
Art. 445 din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept:
b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea
primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre;
g) să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel, cu pronunțarea unei încheieri de
restituire a cererii de apel dacă există temeiurile prevăzute la art.369.”
8
Art. 3 din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20
noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993:
„1. În toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private
de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative,
interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.
Statele părți se angajează să asigure copilului protecția și îngrijirile necesare pentru
bunăstarea sa, ținînd cont de drepturile și obligațiile părinților săi, ale tutorilor săi, ale altor
persoane legal responsabile pentru el, și vor lua, în acest scop, toate măsurile legislative și
administrative corespunzătoare.”
Art. 9 din aceeași Convenție:
„1. Statele părți vor veghea ca nici un copil să nu fie separat de părinții săi împotriva voinței
lor, cu excepția situației în care autoritățile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare și
în conformitate cu legile și procedurile aplicabile, că această separare este necesară, în interesul
superior al copilului. O decizie în acest sens poate să fie necesară în anumite cazuri particulare,
de exemplu atunci cînd părinții maltratează sau neglijează copiii sau cînd părinții trăiesc separat
și cînd urmează să se ia o hotărîre cu privire la locul de reședință al copilului.
În toate cazurile prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol, toate părțile interesate
trebuie să aibă posibilitatea de a participa la dezbateri și de a-și face cunoscute părerile lor.
Statele părți vor respecta dreptul copilului, separat de cei doi părinți ai săi sau de unul din
ei, de a întreține relații personale și contacte directe cu cei doi părinți ai săi, afară de cazul că
acest lucru este contrar interesului superior al copilului.”
Art. 18 din Convenție:
„1. Statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit
căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului.
Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rînd
părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă înainte de
orice după interesul superior al copilului.
Pentru garantarea și promovarea drepturilor enunțate în prezenta Convenție, statele părți
vor acorda ajutor corespunzător părinților și reprezentanților legali ai copilului în exercitarea
răspunderii care le revine de a crește copilul și vor asigura crearea instituțiilor, lăcașelor și
serviciilor însărcinate să vegheze la bunăstarea copiilor.
Statele părți vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura copiilor, ai căror
părinți muncesc, dreptul de a beneficia de serviciile și instituțiile de îngrijire a copiilor pentru
care ei îndeplinesc condițiile cerute.”
Art. 27 din Convenție:
„ (1) Statele părți recunosc dreptul oricărui copil de a beneficia de un nivel de trai care să
permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială.
(2) Părinților și oricărei alte persoane care au în grijă un copil le revine în primul rând
responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile
de viață necesare în vederea dezvoltării copilului. ”
Art. 18 din Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15
decembrie 1994, în vigoare până la data de 21 decembrie 2023:
9
„(1) Ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea
principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținînd cont în
primul rând de interesele acestuia.”
Art. 3 din Legea privind drepturile copilului nr. 370 din 30 noiembrie 2023,
în vigoare din 21 decembrie 2023 (Legea nr. 370/2023):
„Interesul superior al copilului– asigurarea unor condiții adecvate pentru creșterea și
dezvoltarea armonioasă a copilului, ținând cont de particularitățile individuale ale personalității
lui și de situația concretă în care acesta se află”.
Art. 4 din Legea nr. 370/2023:
„Respectarea și garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor
principii: a) respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; b)
egalitatea de șanse și nediscriminarea; c) respectarea priorității privind creșterea și educarea
copilului în familie; d) dreptul prioritar al părinților de a-și educa copiii conform propriilor
convingeri și responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea
obligațiilor părintești; e) asistența individualizată a fiecărui copil; f) respectarea demnității
copilului; g) ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia, ținând cont de vârsta
și de gradul său de maturitate; h) asigurarea continuității în îngrijirea, creșterea și educarea
copilului, ținând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică, în cazul luării
unei măsuri de protecție; i) celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil; j) asigurarea
protecției împotriva abuzului, neglijării, exploatării și oricărei forme de violență asupra
copilului.”
Art. 11 din Legea nr. 370/2023:
„(1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea
lui fizică, mentală, spirituală, morală și socială.
(2) Părinților sau reprezentantului legal/responsabilului legal al copilului le revine
responsabilitatea de a asigura cele mai bune condiții de viață pentru creșterea și dezvoltarea
acestuia, conducându-se în primul rând de interesul superior al copilului.”
Art.46 din Codul familiei:
„Drepturile și obligațiile reciproce ale părinților și copiilor rezultă din proveniența copiilor,
atestată în modul stabilit de lege.”
Art. 58 din Codul familiei:
(1) Părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sînt
născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.
Art.61 din Codul familiei:
(1) Drepturile și interesele legitime ale copiilor sînt apărate de către părinții lor.
Art. 62 din Codul familiei:
„(1) Drepturile părinților nu pot fi exercitate contrar intereselor copilului lor. Părinții nu pot
prejudicia sănătatea fizică și psihică a copilului.
(2) Metodele de educație a copilului, alese de părinți, vor exclude comportamentul abuziv,
insultele și maltratările de orice fel, discriminarea, violența psihică și fizică, aplicarea
pedepselor corporale, antrenarea în acțiuni criminale, inițierea în consumul de 19 băuturi
10
alcoolice, folosirea substanțelor stupefiante și psihotrope, practicarea jocurilor de noroc,
cerșitul și alte acte ilicite.
(3) Toate problemele privind educația și instruirea copilului se soluționează de către părinți
de comun acord, ținîndu-se cont de interesele și de părerea copilului.
(4) Părinții poartă răspundere, în modul stabilit, pentru exercitarea drepturilor părintești în
detrimentul intereselor copilului.”
Art. 63 din Codul familiei, în redacția în vigoare la înaintarea acțiunilor:
„(1) În cazul cînd părinții locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins vîrsta de 14
ani se determină prin acordul părinților.
(2) Dacă un atare acord lipsește, domiciliul minorului se stabilește de către instanța
judecătorească, ținîndu-se cont de interesele și părerea copilului (dacă acesta a atins vîrsta de
10 ani). În acest caz, instanța judecătorească va lua în considerare atașamentul copilului față de
fiecare dintre părinți, față de frați și surori, vîrsta copilului, calitățile morale ale părinților,
relațiile existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de a crea condiții adecvate
pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul de lucru, condițiile de trai
etc.)
(3) La determinarea domiciliului copilului minor, instanța judecătoreasă va cere și avizul
autorității tutelare teritoriale în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiecăruia dintre părinți.”
Art. 63 alin.(1),(2),(3) din Codul familiei, în redacția actuală cu completările
din 14 august 2020 și din 09 ianuarie 2023:
„(1) În cazul cînd părinții locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins vîrsta de 14
ani se determină prin acordul părinților.
(11 ) În cazul în care părinții locuiesc separat, copilul care a atins vârsta de 14 ani alege cu
care dintre părinți vrea să locuiască. Dacă acesta refuză să aleagă cu care părinte vrea să
locuiască, domiciliul copilului se stabilește prin acordul părinților.
(2) Dacă lipsește acordul părinților cu privire la stabilirea domiciliului copilului, iar copilul
care a împlinit vârsta de 14 ani refuză să aleagă cu care părinte vrea să locuiască, domiciliul
minorului se stabilește de către instanța de judecată, ținând cont de interesele și opinia copilului,
în conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate. În acest caz, instanța judecătorească va
lua în considerare atașamentul copilului față de fiecare dintre părinți, față de frați și surori, vîrsta
copilului, calitățile morale ale părinților, relațiile existente între fiecare părinte și copil,
posibilitățile părinților de a crea condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea copilului
(îndeletnicirile și regimul de lucru, condițiile de trai etc.)
(3) La determinarea domiciliului copilului minor, instanța judecătoreasă va cere și avizul
autorității tutelare teritoriale în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiecăruia dintre părinți,
care va conține, după caz, și informația disponibilă privind actele de violență în această familie
și persoana agresorului familial.”
Art. 73 din codul familiei:
(1) La examinarea de către instanța judecătorească a litigiilor privind educația copilului
este obligatorie participarea autorității tutelare teritoriale.
(2) Autoritatea tutelară teritorială este obligată să examineze condițiile de trai ale copilului
și ale persoanei care pretinde la educația copilului și să prezinte instanței judecătorești avizul
respectiv.
Art. 74 din Codul familiei:
11
„(1) Părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care
necesită sprijin material.
(2) Modul de plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract încheiat între
părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă.
(3) Dacă lipsește un atare contract și părinții nu participă la întreținerea copiilor, pensia de
întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui
copilului sau a autorității tutelare teritoriale.”
Art. 75 din Codul familiei:
„ (1) Pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri
ale părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai
mulți copii.
(2) Cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micșorat sau majorat de instanța
judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a părinților, de alte circumstanțe
importante. ”
Art. 13 din Codul educației
„(1) Învățămîntul obligatoriu începe cu grupa pregătitoare din învățămîntul preșcolar și se
finalizează cu învățămîntul gimnazial.”
Art. 15 din Codul educației
„ (1) În conformitate cu structura învățămîntului, instituțiile de învățămînt se clasifică după
cum urmează:
a) instituție de educație antepreșcolară – creșă, centru comunitar de educație timpurie;
b) instituție de învățămînt preșcolar – grădiniță de copii, centru comunitar de educație
timpurie; ”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa
recurentului Dmitri Cilinghir și avocatului acestuia Cristian Zagnat, la 26 iunie
2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d.
204, vol. I). Astfel, recursul declarat la 24 iulie 2023 este în termen.
Prin prisma prevederilor art. 444 din Codul de procedură civilă, la caz,
examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat cu invitarea și respectiv
prezența participanților la proces.
În cadrul ședinței de judecată, recurentul Dmitri Cilinghir și avocatului
acestuia Adrian Bulachi au susținut cererea de recurs înaintată, optând pentru
admiterea acesteia cu cerințele formulate.
Reprezentantul intervenientului accesoriu Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului sectorul Botanica, municipiul Chișinău Dina Petrova-Cozac
și Rusulencu Valentina au susținut că condițiile de trai ale tatălui Dmitri Cilinghir
corespund necesităților pentru o dezvoltare armonioasă și eficientă a copiilor
minori. Soarta copilului minor XXXXX nu o cunoaște, deoarece la ultimul loc de
trai, copilul minor și mama sa nu se mai afla. De asemenea alte verificări cu privire
la soarta copilului minor nu au efectuat.
12
Intimata Dina Cilinghir nu s-a prezentat la ședința de judecată, deși a fost
înștiințată legal cu privire la data, ora și locul desfășurării acesteia. Cu toate
acestea, scrisorile de înștiințare au fost returnate cu mențiunea „nereclamat” (f.d.
21-24, 35-36, 39-40, 70-72, 107-108 vol. II). În acest context, pentru a asigura
îndeplinirea tuturor cerințelor legale de notificare a intimatei, Curtea Supremă de
Justiție a expediat înștiințări la adresa de e-mail „XXXXX”, adresă de la care
intimata Dina Cilinghir a trimis un mesaj electronic către Curtea de Apel Chișinău
(f.d. 150, vol. I, 1-2, 5, 13, 28-29, 48-49, 62-63, 66, 89-90, 96, 108-109, vol. II).
Totodată, instanța de recurs a informat-o pe intimata Dina Cilinghir despre data,
ora și locul desfășurării ședinței de judecată, expediind înștiințări și la locul de
muncă al acesteia, conform certificatului prezentat de intimată. Această procedură
este confirmată prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d. 38, 51,
69, 98, 113, vol. II).
Audiind poziția participanților la proces, verificând legalitatea actului de
dispoziție contestat în limitele controlului judiciar, prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și
procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul
declarat, de a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanței în
partea admiterii acțiunii depuse de Dina Cilinghir cu privire la stabilirea
domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere, cu emiterea în
această parte a unei decizii de respingere a acțiunii. În rest a menține decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe, din motivele ce succed.
Completul de judecată consideră imperioase dezideratele Curții Europene
a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea din 05 aprilie
2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului constituie un principiu
fundamental al democrației și al Convenției, nu putea exista nicio așteptare, în
baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia Curtea Supremă trebuia să
ignore sau să nu aibă în vedere nereguli procedurale evidente.
Inițial, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că pentru
a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a administra noi dovezi, va recurge
la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.
Instanțele ierarhic inferioare conform materialelor cauzei civile au constatat
că, Dmitri Cilinghir și Dina Cilinghir la 06 octombrie 2007 au înregistrat căsătoria
la Serviciul de stare civilă Botanica, mun. Chișinău, fapt ce se confirmă prin
certificatul de căsătorie nr. 1343 (f.d. 8, vol. I).
De asemenea, în baza materialelor din dosar, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că Dmitri Cilinghir și Dina Cilinghir, au în
comun doi copii minor – XXXXX, născut la XXXXX fapt confirmat prin
certificatul de naștere XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, fapt confirmat
prin certificatul de naștere XXXXX.
La 27 octombrie 2021, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului
sectorul Botanica mun. Chișinău a întocmit Aviz -concluzie cu privire la stabilirea
13
domiciliului copiilor minori XXXXX născut la XXXXX și XXXXX născut la
XXXXX. Astfel potrivit avizului enunțat, XXXXX născut la XXXXX locuiește
cu mama într-o casă particulară la sol cu 4 odăi, care îi aparține cu drept de
proprietate bunicii materne, iar XXXXX născut la XXXXX locuiește cu tata
într-un apartament în chirie cu o odaie. Prin urmare Comisia pentru protecția
copilului din cadrul Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul
Botanica mun. Chișinău a considerat că atât mama Dina Cilinghir dispune de
condiții necesare pentru creșterea, educația și întreținerea ambilor copii minori,
cât și tata Dmitri Cilinghir dispune de condiții necesare pentru creșterea, educația
și întreținerea copilului minor XXXXX născut la XXXXX (f.d. 61-62, vol. I).
Potrivit certificatului din 09 septembrie 2020, Dina Cilinghir activează în
calitate de spănuitor în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Lady Couture”,
având un salariu de 3000 lei lunar (f.d.11, vol. I).
Potrivit certificatului privind salariul nr. 413 din 13 aprilie 2021, Dmitri
Cilinghir activează în calitate de conducător auto în cadrul Societății cu
Răspundere Limitată „Șapte Spice”, având un salariu de: 2068 lei – august 2020,
10254 lei - septembrie 2020, 11788 lei - octombrie 2020, 11991 lei- noiembrie
2020, 13900 lei - decembrie 2020, 13637 lei - ianuarie 2021, 10971 lei februarie
2020, 14691 lei - martie 2020 (f.d. 74, vol. I).
Conform caracteristicii nr. 412 din 12 aprilie 2021, eliberată de Societatea
cu Răspundere Limitată „Șapte Spice” rezultă că, Dmitri Cilinghir este un angajat
de încredere, serios, muncitor și nu-și neglijează atribuțiile de serviciu care i-au
fost date prin fișa postului, nu a absentat și nu a avut abateri disciplinare (f. d. 75,
vol. I).
Din caracteristica nr. 01-03/38 din 9 aprilie 2021 eliberată de Liceul
Teoretic „Iulia Hasdeu” se atestă faptul că copilul minor XXXXX, născut pe
XXXXX, este înmatriculat la Liceul Teoretic „Iulia Hasdeu” din anul 2015, în
clasa I și este un elev cu rezultate medii, ordonat și disciplinat, frecventând
cursurile în mod sistematic. De asemenea, din caracteristică reiese că tatăl său
participă activ la educația copilului, sistemic se interesează de reușita și
comportamentul copilului, prezentându-se la ședințele cu părinții. În schimb,
mama sa, Dina Cilinghir, nu s-a prezentat niciodată la liceu și nu s-a interesat de
performanțele școlare ale copilului minor. Relațiile dintre tata Dmitri și feciorul
XXXXX sunt armonioase (f.d. 43, vol. I).
Conform declarațiilor copilului minor XXXXX audiat inclusiv în cadrul
ședinței de judecată a instanței de apel din 11 aprilie 2023, ultimul a declarat că
locuiește împreună cu tata și concubina lui, frecventează Liceul Teoretic „Iulia
Hasdeu”, iar cu mama nu comunică de aproximativ de 2 ani, însă ar dori să
vorbească cu frățiorul său XXXXX, născut la XXXXX (f.d. 189, vol. I).
În ceea ce privește copilul minor XXXXX născut la XXXXX, s-a stabilit
că potrivit răspunsurilor nr. 01-18/4291 din 29 octombrie 2021, nr. 0118/2900 din
24 august 2022, emise de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a
14
Consiliului Municipal Chișinău, copilul minor XXXXX nu este înmatriculat în
nicio instituție de învățământ din mun. Chișinău (f.d. 73, 131 vol. I).
Conform răspunsului nr. 16 din 24 ianuarie 2022, emis de Centru național
de prevenire a abuzului față de copii, nu a fost posibilă realizarea evaluării
psihologice a copilului minor XXXXX născut la XXXXX, dat fiind faptul că în
procesul de evaluare mama acestuia a opus rezistență (au fost realizate
nenumărate planificări, însă mama utiliza diverse motive, neasigurând prezența
copilului la centru (f.d. 117, vol. I).
În urma examinării plângerii depuse de Dmitri Cilinghir, Inspectoratul de
poliție Botanica, mun. Chișinău l-a informat că în rezultatul măsurilor întreprinse
s-a stabilit că Dina Cilinghir și copilul minor XXXXX născut la XXXXX locuiesc
pe adresa XXXXX, iar pentru stabilirea graficului de întrevederi cu copilul este
necesar adresarea la Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul
Botanica mun. Chișinău (f.d. 118, vol. I).
La 23 februarie 2022, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului
sectorul Botanica mun. Chișinău a emis decizia nr. 9/1 cu privire la cazul copilului
XXXXX născut la XXXXX, conform căruia au fost atenționați părinții asupra
inadmisibilității încălcării dreptului legal al copiilor de a comunica nestingherit
cu ambii părinți și membrii familiei extinse, fiind aprobat un program de
întrevederi a copilului cu tata și recomandat mamei să faciliteze întrevederile între
tatăl cu copilul minor (f.d. 116, vol. I).
Din procesul-verbal privind actele de constatare din 25 martie 2022,
întocmit de Inspectoratul de Poliție Botanica, sectorul de Poliție Nr. 2, rezultă că,
Dmitri Cilinghir s-a deplasat la adresa de domiciliu a Dinei Cilinghir pe XXXXX,
pentru a avea o întrevedere cu copilul minor XXXXX, născut la XXXXX, însă,
la adresa respectivă nu a răspuns nimeni (f.d. 122, vol. I).
Conform informației Ministerului Educației și Cercetării al RM nr. 08/5-
09/4179 din 28 iunie 2024 și Centrului Tehnologii Informaționale și
Comunicaționale în Educație nr. 103 din 24 iunie 2024, XXXXX, născut la
XXXXX nu este înmatriculat la nicio instituție de învățământ de pe teritoriu
Republicii Moldova (f.d. 53-54, vol. II).
Conform certificatului nr. 34/20/4-16533 din 03 septembrie 2024, eliberat
de Inspectoratul de poliție Botanica, mun. Chișinău, Dina Cilinghir a fost
anunțată în căutare de către secția Interacțiune Justiție al Inspectoratul de poliție
Botanica, din data de 18 aprilie 2024 la categoria-pierderea relațiilor de rudenie
(f.d. 52, vol. II).
Potrivit avizului – concluzie nr. 61/12-1342 din 22 octombrie 2024,
întocmit de Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului, sectorul Botanica,
mun. Chișinău, Dmitri Cilinghir locuiește într-un apartament cu 3 odăi, în chirie,
împreună cu copilul minor XXXXX și concubina sa. Condițiile sociale și de trai
ale lui Dmitri Cilinghir, corespund necesităților pentru o dezvoltare armonioasă
și eficientă a copiilor minori: XXXXX și XXXXX.
15
Tot, din aviz rezultă că, în cadrul verificării condițiilor de trai ale Dinei
Cilinghir și copilului minor XXXXX, s-a constatat că ușa locuinței a fost deschisă
de Lesnic Ludmila, care a precizat că fiica sa nu locuiește la adresa respectivă de
aproximativ 2 ani și că nu cunoaște locul în care se află aceasta și copilul minor
XXXXX (f.d. 55-56, vol. II).
Înaintând prezenta acțiune în instanța de judecată, Dina Cilinghir a solicitat
desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX și XXXXX
cu ea și încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori în sumă bănească fixă
de 4000 lei, din momentul depunerii cererii de chemare în judecată și până la
atingerea majoratului copiilor minori.
Prin acțiunea reconvențională Dmitri Cilinghir a solicitat stabilirea
domiciliului copilului minori XXXXX născut la XXXXX și a copilului minor
XXXXX născut la XXXXX cu tata, încasarea pensiei de întreținere a copiilor
minori.
Prima instanță judecând cauza în fond, prin hotărârea din 26 noiembrie
2021 a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Dina Cilinghir, a
desfăcut căsătoria încheiată între Dmitri Cilinghir și Dina Cilinghir, stabilind
domiciliul copilului minor XXXXX, născut la XXXXX cu mama Dina Cilinghir
și a încasat lunar de la Dmitri Cilinghir în beneficiul Dinei Cilinghir, pensia de
întreținere a copilului minor XXXXX în mărime de ¼ cotă-parte din veniturile
lunare, începând cu data de 20 noiembrie 2020 și până la atingerea majoratului
acestuia. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. Totodată instanța de
fond a admis parțial acțiunea reconvențională înaintată de Dmitri Cilinghir, a
stabilit domiciliul copilului minor XXXXX, născut la XXXXXX cu tata Dmitri
Cilinghir și a încasat lunar de la Dina Cilinghir în beneficiul lui Dmitri Cilinghir,
pensia de întreținere a copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de
¼ cotă-parte din veniturile lunare, începând cu data de 06 iulie 2021 și până la
atingerea majoratului acestuia, în rest a respins acțiunea reconvențională.
Instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei
instanțe, prin decizia din 11 aprilie 2023, a respins apelul declarat de Dmitri
Cilinghir, reprezentat de avocatul Cristian Zagnat și apelul incident declarat de
Dina Cilinghir și a menținut hotărârea primei instanțe.
În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată, reținând
prevederile art. 58, art. 63, art. 74, art. 75 din Codul familiei, art. 76 din Codul
familiei, au menționat că copilul minor XXXXX, născut la XXXXX, având vârsta
de 14 ani și fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a confirmat că dorește să
locuiască în continuare cu tatăl său. În ceea ce privește copilul minor XXXXX,
născut la XXXXX care locuiește cu mama Dina Cilinghir instanțele de judecată
au considerat că urmează să fie stabilit în continuare cu mama, deoarece ruperea
acestor relații, în sensul transmiterii fiului minor la tatăl său, ar avea un impact
negativ asupra stării psihologice a copilului, care s-a aflat permanent cu mama.
Din criticile aduse în recursul declarat, recurentul Dmitri Cilinghir, în
esență, rezultă dezacordul cu actele judecătorești contestate în ceea ce vizează
16
stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX, cu mama/reclamanta Dina
Cilinghir, optând ca fiiul minor să locuiască cu el. Totodată, urmează a fi remarcat
că recurentul Dmitri Cilinghir a invocat ca temei de recurs prevederile art. 432
alin.(2) lit.a), b),c) din Codul de procedură civilă, în redacția în vigoare la
înaintarea recursului.
În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
necesar de a învedera cadrul legal pertinent diferendului dedus judecății, având ca
reper poziția și obiecțiile participanților la proces în recursul declarat.
Reamintind prevederile art. 3 alin.(1), (2), art. 9 alin. (1), (2), (3), art.18 din
Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989,
în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, art. 4 din Legea
Legea nr.370/2023, art.46, art. 54, art. 58 alin.(1), art.61 alin.(1), art. 62 alin.(1),
(2),(3),(4), art.74 alin. (1), (2), (3), art.97 din Codul familiei, citate supra, precum
și art. 63 alin.(1),(2),(3) din Codul familiei, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție notează că, interesul superior al copilului face parte din
principiile privind garantarea, respectarea și promovarea drepturilor copilului.
În esență, interesul superior al copiilor este singurul criteriu după care se va
călăuzi pentru a decide cu privire la exercitarea drepturilor părintești. Pentru a-l
determina, va ține seama de întregul complex de împrejurări menit să asigure
copilului o dezvoltare fizică, morală și intelectuală armonioasă, interesând mai cu
seamă, pe lângă posibilitățile materiale ale părinților, comportarea părinților
înainte și după separare, gradul de atașament și preocupare pe care au manifestat
fiecare din părinte față de copil, precum și legăturile afective ce s-au stabilit între
părinte și copil.
Interesul superior al copilului face parte din principiile privind garantarea,
respectarea și promovarea drepturilor copilului, principii care se regăsesc atât în
reglementările interne, cât și în cele internaționale. Legislația internațională
pornește de la recunoașterea copilului ca persoană, recunoscându‐i și garantându‐
i acestuia toate drepturile civile, sociale, culturale, politice, economice etc.,
începând cu modul în care se dezvoltă copilul și implicit discernământul acestuia,
cu nevoile de ghidare și de formare, până la atingerea maturității. Norma de drept
este chemată înainte de toate să vegheze la respectarea tuturor drepturilor
copilului și implicit să reglementeze anumite măsuri speciale de asistență,
protecție și ocrotire, în primul rând prin părinți, dar și prin intermediul unor
instituții care au la bază principiul ocrotirii interesului superior al copilului.
Instanța de recurs menționează că, atât instanța de apel care a efectuat
controlul judiciar asupra hotărârii primei instanței, cât și prima instanță, eronat au
ajuns la concluzia de a determina domiciliul minorului XXXXX, născut la
XXXXX, cu mama Dina Cilinghir și încasare a pensiei pentru întreținere, fără o
apreciere amplă a materialului probator.
În această ordine de idei, instanța de recurs relevă că, la separarea părinților,
în luarea oricăror decizii, emoțiile predomină, însă indiferent ce ar simți părinții,
17
este foarte important să își pună copiii pe primul loc, ținând cont de nevoile și
interesele acestora, evitând eventualele conflicte.
De altfel, în cadrul exercitării autorității părintești, la determinarea
interesului superior al copilului, se ia în vedere: nevoile fizice, emoționale,
psihologice ale copilului având în vedere vârsta și etapa de dezvoltare; identitatea
culturală, religioasă, lingvistică, spirituală a copilului, apartenența la o anumită
etnie; opiniile și preferințele copilului în măsura în care acestea pot fi verificate
în mod rezonabil; natura, forța și stabilitatea relației dintre copil și fiecare dintre
părinți, membrii familiei restrânse și extinse; orice decizie a instanței cu privire la
copil relevante pentru siguranța și bunăstarea copilului; capacitatea tuturor
persoanelor cu privire la care decizia instanței se poate aplica, de a comunica,
coopera în chestiuni care privesc copilul, de a contribui la creșterea și dezvoltarea
acestuia. Toate aceste criterii au la bază ideea de bine suprem al copilului, de
interes superior. Autoritatea părintească practic presupune obligația părinților de
a asigura protecția și educația copilului, respectând persoana acestuia, aceasta
fiind structura de bază urmată de celelalte drepturi și obligații ale părinților ca și
componente ale autorității părintești și prin care se realizează faptic protecția
copilului.
Probleme în respectarea principiului interesului superior al copilului apar
în momentul în care părinții divorțează, omițând faptul că sunt în continuare un
cuplu parental. În cazul în care domiciliul unui copil este stabilit cu un părinte,
celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și
educare a copilului. În situația divorțului, părinții trebuie să realizeze că, înainte
de toate, interesul superior al copilului nu se poate realiza decât dacă pun copilul
pe primul loc, renunțând disensiunile dintre ei ce au dus la desfacerea căsătoriei.
Copiii trebuie să fie protejați prin a nu fi prezenți la conflictele dintre părinți, în
primul rând pentru protecția lor psihică. Interesul superior al copilului se simte
cel mai pregnant în ceea ce privește protecția, copilul trebuind să se simtă protejat
atât din punct de vedere fizic, cât și psihic. Părinții trebuie să acorde copilului
oportunitatea de a discuta despre ceea ce simte, fiind atenți la toate schimbările de
comportament care se pot ivi, precum și la reacția lor față de o anumită situație.
Copiii sunt îndreptățiți de a avea o relație cu ambii părinți, indiferent dacă locuiesc
împreună. Copilul este crescut de ambii părinți împreună chiar dacă aceștia
locuiesc separat. Fiecare părinte îl încurajează pe copil să păstreze relații bune cu
celălalt părinte și nu trebuie să fie expus la niciun conflict dintre părinți, indiferent
de subiectul acestuia. La stabilirea domiciliului copilului minor, instanța este
obligată să țină cont cu prioritate de interesul superior al copilului.
Totodată, este în interesul superior al copilului de a păstra relații personale
cu familia sa, întrucât doar prin exercitarea acestui drept fundamental, copilul
primește o identitate și se dezvoltă sănătos. În cazul procedurilor de divorț, este
important să se stabilească dacă minorul va rămâne cu unul dintre părinți sau va
locui alternativ la fiecare dintre ei, respectând interesul superior al copilului.
Păstrarea legăturilor cu ambii părinți, cu frații și surorile este în interesul
superior al copilului minor nu doar atunci când între ei s-au statornicit puternice
18
legături de afecțiune, dar și când ruperea acestor legături ar fi de natură să le creeze
traume psihice greu de depășit, când separarea ar contribui la o ruptură definitivă
între frați, datorată influenței negative a părinților.
Din lucrările dosarului Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție
constată că, copilul minor XXXXX, nu este înmatriculat în nicio instituție de
învățământ din mun. Chișinău sau din Republica Moldova, ceea ce se confirmă
prin scrisorile Direcției Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.
Chișinău nr. 01-18/4291 din 29 octombrie 2021, nr. 0118/2900 din 24 august 2022
și scrisorile Ministerului Educației și Cercetării al RM nr. 08/5-09/4179 din 28
iunie 2024 și Centrului Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație
nr. 103 din 24 iunie 2024 (f.d. 73,131, vol. I, f.d. 53-54, vol. II).
Totodată, reclamanta Dina Cilinghir s-a eschivat de la evaluarea
psihologică a copilului minor XXXXX și nu a colaborat cu autoritățile, ceea ce se
confirmă prin răspunsul Centrului național de prevenire a abuzului față de copii
nr. 16 din 24 ianuarie 2022 (f.d.117, vol. I).
Prin decizia nr. 9/1 din 23 februarie 2022, Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului a stabilit un program clar de întrevederi între tată și copil,
subliniind dreptul minorului de a menține o relație stabilă cu ambii părinți. Cu
toate acestea, din procesul-verbal întocmit de Inspectoratul de Poliție Botanica la
25 martie 2022 (f.d. 122, vol. I) rezultă că, deși tatăl s-a deplasat la domiciliul
indicat pentru a exercita dreptul său de a avea o întrevedere cu copilul, la adresa
respectivă nu a răspuns nimeni, iar întâlnirea nu a putut avea loc.
Totodată avizul-concluzie întocmit de Direcția pentru Protecția Drepturilor
Copilului sector Botanica la data de 22 octombrie 2024 relevă faptul că
reclamanta nu locuiește la adresa declarată de aproximativ doi ani, iar mama
reclamantei care a deschis ușa locuinței nu a putut oferi informații privind locul
aflării acesteia sau al copilului, ceea ce confirmă lipsa unui domiciliu stabil și a
unei supravegheri corespunzătoare a minorului (f.d.56, vol. II).
De asemenea prin certificatul nr. 34/20/4-16533 din 3 septembrie 2024,
Inspectoratul de Poliție Botanica a anunțat că Dina Cilinghir a fost dată în căutare
începând cu data de 18 aprilie 2024, din cauza pierderii relațiilor de rudenie
(f.d.52, vol. II).
În atare circumstanțe, instanța de recurs notează că, copilul minor XXXX
este lipsit de educație, contact cu tatăl său și supraveghere instituțională, ceea ce
ridică serioase semne de întrebare privind respectarea interesului superior al
minorului. Iar, comportamentul reclamantei Dina Cilinghir cu privire lipsa de
cooperare cu autoritățile, ascunderea copilului, sustragerea de la evaluări,
împiedicarea întrevederilor, indică asupra unui potențial risc de neglijență și
încălcare a drepturilor copilului, în sensul art. 51,52 și 53 din Codul familiei și
art. 3 din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului. Stabilirea domiciliului
minorului cu mama sa, în aceste circumstanțe, echivalează cu menținerea
copilului într-un mediu nesigur, instabil și lipsit de garanții educaționale și
parentale minime. Mai mult că copilul se află sau nu cu mama la momentul
19
examinării cauzei în instanțele inferioare nu se deduce din lucrările dosarului,
reieșind din faptul că despre locul aflării mamei cât și a copilului nu se cunoaște
nimic de la începutul anului 2022.
Instanța de recurs mai reține că, deși probele sus-menționate se aflau la
dosar și erau apte să reflecte în mod obiectiv situația reală a minorului XXXXX,
instanțele de fond și de apel nu le-au analizat în mod corespunzător, ignorând
circumstanțe esențiale privind mediul familial, situația educațională, condițiile de
trai ale părinților, precum și implicarea efectivă a fiecăruia dintre aceștia în
creșterea și educarea copilului.
Astfel, instanțele inferioare s-au limitat la o apreciere formală a avizelor
autorităților tutelare și la aspectul locuirii copilului împreună cu mama, fără a
valorifica corespunzător datele relevante din dosar privind refuzul constant al
acesteia de a coopera cu autoritățile pentru protecția copilului, lipsa înmatriculării
minorului într-o instituție de învățământ, imposibilitatea autorităților de a-i evalua
starea psiho-emoțională și comportamentul obstrucționist manifestat față de
dreptul legal al copilului de a întreține relații personale cu tatăl său, că situația
copilului este incertă încă de la începutul anului 2022.
Totodată, instanțele inferioare nu au pus în balanță aceste deficiențe grave
cu conduita activă, stabilă și responsabilă a tatălui, care, în mod constant, a
manifestat preocupare pentru exercitarea atribuțiilor parentale și menținerea
legăturii afective cu ambii copii, precum și cu situația educațională și integrarea
pozitivă a copilului mai mare, aflat deja în îngrijirea sa.
O asemenea omisiune de analiză pertinentă a probatoriului administrat
reprezintă o aplicare eronată a principiului interesului superior al copilului,
consacrat de art. 3 al Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului, precum
și de legislația națională.
În consecință, instanța de recurs constată că stabilirea domiciliului
minorului cu reclamanta nu este compatibilă cu interesul superior al copilului, iar
aceasta constituie temei de a respinge pretenția acesteia cu privire la stabilirea
domiciliului copilului minor XXXXX cu reclamanta Dina Cilinghir.
Completul de judecată mai reține că, în condițiile concrete ale cauzei,
obligarea tatălui, Dmitri Cilinghir, la plata pensiei de întreținere în favoarea
copilului minor XXXXX, în temeiul faptului că acesta ar locui cu mama, este
neîntemeiată și contrară probelor administrate. Or, că copilul se află de fapt cu
mama nu rezultă din lucrările dosarului.
Astfel, din actele dosarului rezultă că mama copilului, Dina Cilinghir, a
împiedicat în mod constant legătura personală a minorului cu tatăl său, nu a
colaborat cu autoritățile în vederea protejării intereselor copilului, a refuzat
prezentarea acestuia pentru evaluare psihologică, iar, în prezent, este declarată ca
fiind de negăsit, fiind dată în căutare pentru pierderea relațiilor de rudenie. Mai
mult, autoritățile statului au confirmat că minorul nu este înmatriculat la nicio
instituție de învățământ și nu se cunoaște situația acestuia.
20
În aceste condiții, instanța de recurs constată că nu se poate susține
îndeplinirea obligațiilor părintești de către mamă și, pe cale de consecință, nici
despre o întreținere confirmată între copil și vreunul dintre părinți.
Or, a obliga tatăl la plata unei pensii de întreținere în favoarea unui copil a
cărui stare, situație școlară, domiciliu și mediu de trai nu sunt cunoscute, și care,
practic, a fost înstrăinat de părintele plătitor prin acțiunile celuilalt părinte și care
nu a probat că copilul se află în grija și întreținerea sa, echivalează cu o încălcare
a principiului echității și o distorsionare a finalității juridice a obligației de
întreținere.
În plus, în raport cu ansamblul probelor, se constată că tatăl a manifestat o
preocupare constantă pentru exercitarea drepturilor și îndatoririlor părintești și a
fost împiedicat de la exercitarea acestora, iar obligația de plată a unei pensii, în
favoarea unui copil aflat, în fapt, în afara oricărui cadru legal de protecție și
educație, contravine nu doar interesului copilului, ci și principiilor de drept
echitabil.
În atare circumstanțe, Completul de judecată apreciază că obligarea tatălui
la plata pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX nu este justificată, nu
răspunde nici interesului superior al copilului, nici principiului proporționalității
în exercitarea obligațiilor legale, iar aceasta constituie temei pentru a respinge
cerința reclamantei Dina Cilinghir cu privire la încasarea pensiei de întreținere
pentru copilul minor XXXXX.
Subsecvent, cu referire la acțiunea reconvențională depusă de Dmitri
Cilinghir, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a stabilit că inițial
la 06 iulie 2021, Dmitri Cilinghir a depus acțiune reconvențională împotriva Dinei
Cilinghir, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului
sectorul Botanica mun. Chișinău, solicitând stabilirea domiciliului copilului
minor XXXXX născut la XXXXX cu tata și încasarea pensiei de întreținere în
mărime de 1/4 cotă-parte din salariul și alte venituri.
Ulterior la 12 noiembrie 2021, Dmitri Cilinghir, reprezentat de avocatul
Cristian Zagnat a depus cerere de concretizare a acțiunii reconvenționale,
solicitînd stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX născut la XXXXX cu
tata, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX născut la XXXXX
și XXXXX născut la XXXXX în mărime de 1/3 cotă-parte din salariul și alte
venituri, încasarea taxei de stat și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de
10 000 lei (f.d. 70-72, vol. I).
Prin încheierea consemnată în procesul-verbal al ședinței de judecată din
12 noiembrie 2021, s-a dispus respingerea ca inadmisibilă și s-a restituit acțiunea
reconvențională de concretizare, în temeiul art. 60 alin. (21) din Codul de
procedură civilă, deoarece a fost înaintată o pretenție nouă după începerea
dezbaterilor judiciare. În rest s-a luat act de cheltuielile de judecată solicitate în
acțiunea reconvențională (f.d. 81, vol. I). Încheierea enunțată se contestă odată
cu fondul cauzei.
21
Potrivit hotărârii din 26 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, nu se evidențiază faptul că instanța ar fi examinat pretențiile formulate de
Dmitri Cilinghir și avocatul său în cererea de concretizare a acțiunii
reconvenționale.
Încheierea prin care a fost dispusă restituirea acțiunii reconvenționale de
concretizare nu a fost atacată de Dmitri Cilinghir odată cu exercitarea apelului
împotriva hotărârii asupra fondului cauzei. Or, potrivit dispozițiilor art. 373 alin.
(1) din Codul de procedură civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de
apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii
atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în
primă instanță, iar, în recurs, potrivit dispizițiilor art. 442 alin. (1) din Codul de
procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului), controlul de legalitate
se exercită exclusiv asupra deciziei date în apel, în limitele invocate invocate în
recurs și în baza referinței depuse de către intimat, fără a administra noi dovezi.
Întrucât încheierea de restituire nu a fost contestată în apel și nu a fost
supusă controlului instanței de apel și, pe cale de consecință, nu poate fi analizată
direct în recurs. Astfel, instanța de recurs nu se poate pronunța asupra unor aspecte
care nu au fost supuse judecății în apel, în conformitate cu principiul devoluțiunii
limitate.
Cu referire la apelul incident depus de Dina Cilinghir, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 02 noiembrie 2022, Dina
Cilinghir de pe adresa de e-mail „XXXXX” a expediat către Curtea de Apel
Chișinău la adresa de e-mail „cac@justice.md” un mesaj electronic la care a fost
atașat un fișiere electronic, care s-a adeverit o imagine grafică (fotografie,
document scanat și formatat în imagine) a unui apel incident care nu conținea
semnătura olografă a Dinei Cilinghir.
Acest documentul a fost verificat prin intermediul serviciului
guvernamental de semnătură electronică, iar rezultatul verificării „documentul
Apel Cilinghir D.pdf” nu conține semnături (150-153 vol. I).
Prin încheierea consemnată în procesul-verbal al ședinței de judecată din
28 februarie 2023 în cadrul Curții de Apel Chișinău, precum și din înregistrările
audio a procesului-verbal, instanța a dispus restituirea înscrisurilor anexate de
către Dina Cilinghir la cererea de apel incident, pe motiv că actele nu sunt
certificate corespunzător legislației în vigoare (f.d. 188, vol. I).
Prin decizia din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
incident declarat de Dina Cilinghir (f. d. 191-203 vol. I).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că instanța de
apel avea obligația legală de a se pronunța asupra inadmisibilității apelului
incident depus de Dina Cilinghir, întrucât acesta a fost transmis prin poșta
electronică sub forma unui document scanat, semnat olograf, fără utilizarea unei
semnături electronice calificate. Astfel, instanța de apel a omis să analizeze
conformitatea apelului incident prin prisma art. 171 alin. (1) din Codul de
procedură civilă și art. 40 alin. (1) și (7), art. 43 din Legea privind identificarea
22
electronică și serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022, și a procedat direct
la examinarea apelului pe fond.
Suplimentar este de menționat că prin încheierea din 19 aprilie 2022 a Curții
de Apel Chișinău a fost stabilită examinarea apelului pentru 15 septembrie 2022,
ora 11.00, fiind expediat în adresa părților copia cererii de apel și propus părților
de a prezenta referința cu cel puțin 3 zile înainte de ședința de judecată, adică până
la 12 septembrie 2022 (f.d. 126, vol. I).
Potrivit art. 3621 din Codul de procedură civilă în cadrul procesului în care
se judecă apelul depus de apelant, intimatul este în drept, după expirarea
termenului de apel, să depună apel în scris, inclusiv în formă electronică prin
intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor. Apelul incident se
depune nu mai tîrziu de data depunerii referinței la cererea de apel.
În pofida acestui termen stabilit, apelul incident a fost depus pe 02
noiembrie 2022, ceea ce înseamnă că termenul de depunere a fost depășit cu mai
mult de o lună. Această întârziere reprezintă o încălcare a dispozițiilor legale
aplicabile. De asemenea, în conformitate cu reglementările procesuale, termenul
de depunere a apelului incident nu poate fi prelungit automat, iar depunerea după
expirarea termenului atrage restituirea acestuia, or conform art. 369 alin. (1) lit.
b) din Codul de procedură civilă instanța de apel restituie, printr-o încheiere,
cererea dacă: apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită
repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în
termen.
Având în vederea că există temeiuri prevăzute la art.369, precum și luând
în considerație prevederile art. 445 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură civilă
cele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a casa decizi instanței de apel în partea respingerii apelului incident
cu restituirea acestuia.
În conformitate cu art. 94 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă
instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la
cerere, părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea
reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de
judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții
respinse din pretențiile reclamantului. Prevederile alin.(1) și (2) se aplică și la
repartizarea între părți a cheltuielilor de judecată în instanță de apel, în instanță de
recurs și în cadrul revizuirii.
Potrivit art. 98 alin. (1) din Codul de procedură civilă cheltuielile aferente
judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească, precum și taxa de stat, de a
căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pîrît proporțional
părții admise din acțiune dacă pîrîtul nu este scutit de plata cheltuielilor de
judecată.
În speță, având în vedere că recursul a fost admis, iar acțiunea privind
încasarea pensiei de întreținere a fost respinsă, instanța de recurs urmează să
caseze hotărârile instanțelor inferioare în partea ce ține de încasarea din contul lui
23
Dmitri Cilinghir a taxei de stat în sumă de 150 lei pentru pretenția privind
încasarea pensiei de întreținere, întrucât partea care prin efectul legii a fost scutită
de plata taxei de stat, a pierdut acest capăt de cerere.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că, în
cadrul judecării cauzei civile, participanților la proces le-au fost create condiții
obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale,
fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptului la un proces echitabil,
garantat și asigurat prin art. 6§1 CEDO.
Curtea Europeană cu referire la art. 6§1 CEDO amintește că, potrivit
jurisprudenței sale constante, hotărârile judecătorești trebuie motivate astfel încât
să indice de o manieră suficientă motivele pe care se fondează.
Implicit, instanța de recurs a punctat doar motivele decisive pentru
soluționarea prezentei cauze, ceea ce este admisibil prin prisma jurisprudenței
CtEDO (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie
1999, § 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017,
).
Coroborând circumstanțele ce preced, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție va admite recursul declarat cu casarea parțială a deciziei
instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea admitere acțiunii depuse de
Dina Cilinghir cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea
pensiei de întreținere, precum și în partea respingerii apelului incident depus de
Dina Cilinghir, cu emiterea în această parte a unei noi decizii de respingere a
acțiunii depuse de Dina Cilinghir, restituire a apelului incident, în rest a menține
decizia și hotărârea primei instanțe.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 442, art.444, art. 445 alin. (1)
lit. b), g) alin.(3) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Dmitri Cilinghir, reprezentat de avocatul Cristian
Zagnat.
Casează parțial decizia din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 26 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza
civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dina Cilinghir
împotriva lui Dmitri Cilinghi, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului sectorul Botanica mun. Chișinău cu privire la desfacerea
căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere
și cererea reconvențională înaintată de Dmitri Cilinghir împotriva Dinei Cilinghir,
intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul
Botanica mun. Chișinău privind stabilirea domiciliului copiilor minori și
încasarea pensiei de întreținere, în partea admiterii acțiunii depuse de Dina
Cilinghir cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de
întreținere, precum și în partea respingerii apelului incident depus de Dina
Cilinghir și emite în această parte o nouă decizie după cum urmează:
24
Respinge ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Dina Cilinghir împotriva lui
Dmitri Cilinghi, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor
Copilului sectorul Botanica mun. Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului
copilului minor și încasarea pensiei de întreținere.
Restituie apelul incident depus de Dina Cilinghir ca fiind depus în afara
termenului legal.
În rest menține decizia din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 26 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni
25