2ra-1467/23 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreţinere
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1467/23 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2ra-1467/23
2-22059001-01-2ra-21092023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud. M. Muruianu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, A. Braga, V. Mihaila)
Î N C H E I E R E
27 martie 2024 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
examinând admisibilitatea recursului declarat de Sergiu Ceban, reprezentat de
avocatul Dorina Bodișteanu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Ceban
împotriva lui Sergiu Ceban, intervenient accesoriu Direcția Generală pentru Protecția
Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea
domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere,
împotriva deciziei din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 27 aprilie 2022, Elena Ceban, reprezentată de avocatul Rusu Serghei a depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Ceban, intervenient accesoriu
Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, cu privire
la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de
întreținere,
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 11 august 2007 a încheiat
căsătoria cu pârâtul Ceban Sergiu, fiind înregistrată la primăria Durlești, mun. Chișinău,
iar după căsătorie relațiile familiale ale soților au decurs normal, fiind născuți și copiii
minori. Însă de aproximativ trei ani, soții nu au găsit un numitor comun, relația
conjugală fiind însoțită mereu de divergențe radicale și certuri, care s-au soldat cu faptul
agresării fizice și verbale a reclamantei iar de atunci pârâtul nu acordă absolut îngrijirile
necesare copiilor minori, fiind plecat peste hotarele țării.
Reclamanta a menționat că, încercările de a păstra relația conjugală nu s-au soldat
cu succes, iar la moment pârâtul Ceban Sergiu este plecat peste hotare evitând contactul
cu soția și copiii minori, la fel, pârâtul nu își respectă obligația de întreținere a copiilor
minori, acesta nu contribuie la întreținerea copiilor minori, motivând că în general nu
1
îl interesează soarta acestora.
A afirmat că, soții nu mai locuiesc împreună, nu duc gospodărie comună de
aproximativ trei ani, iar pârâtul nu își respectă obligația de a contribui la întreținerea,
educația și dezvoltarea copiilor minori.
Partea reclamantă a mai indicat că a încercat să desfacă căsătoria și să soluționeze
problema stabilirii domiciliului copiilor minori și plata pensiei pentru întreținerea
copiilor minori pe cale amiabilă, însă pârâtul a manifestat indiferență, menționând că el
nu are de gând să se întoarcă de peste hotare pentru acest fapt, prin urmare, consideră
că depunerea prezentei acțiuni în instanța de judecată este justificată prin faptul că
Ceban Sergiu face imposibilă desfacerea căsătoriei prin alte căi prevăzute de lege.
A susținut că, la moment este oportună stabilirea domiciliului copiilor minori
Ceban XXXXX, Ceban XXXXX și Ceban XXXXX cu mama acestora - Ceban Elena,
mama având toate condițiile pentru a întreține și a educa copiii minori. Totodată,
consideră că prin stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama, aceștia vor beneficia
de tot sprijinul moral, de o îngrijire bună și de o educație corectă, fără certuri care le va
oferi o dezvoltare normală, mai mult ca atât, în prezent copiii minori locuiesc cu mama.
A relevat că, stabilirea pensiei alimentare fixe în sumă de 6 500 de lei, lunar,
(conform datelor Biroului Național de Statistici cu privire la minimul existenței pentru
copiii minori cuprinși între vârsta 7-17 ani) pentru întreținerea copiilor minori, este
adecvată, deoarece soțul Ceban Sergiu locuiește peste hotarele țării, iar veniturile
acestuia sunt suficiente pentru a acoperi pensia de întreținere solicitată.
În final, avocatul Rusu Serghei, acționând în interesele reclamantei Ceban Elena,
a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată la 11 august 2007 între Ceban Elena și Ceban
Sergiu, înregistrată prin actul de căsătorie nr. 83 din 11 august 2007 de primăria or.
Durlești, mun. Chișinău, stabilirea domiciliului copiilor minori Ceban XXXXX, Ceban
XXXXX și Ceban XXXXX cu mama Ceban Elena, încasarea de la Ceban Sergiu în
folosul Elenei Ceban a pensiei de întreținere pentru copiii minori Ceban XXXXX,
Ceban XXXXX și Ceban XXXXX în sumă fixă în mărime totală de 6 500 de lei, lunar,
și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 05 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a
fost admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de Ceban Elena, s-a desfăcut
căsătoria încheiată între Ceban Sergiu și Ceban Elena la data de 11 august 2007,
înregistrată la OSC municipiul Chișinău sub nr. 83.
S-a încasat de la Ceban Elena și Ceban Sergiu, proporțional, câte 100 de lei de la
fiecare cu titlu de taxă de stat pentru eliberarea certificatului de divorț. S-a stabilit
domiciliul copiilor minori Ceban XXXXX, născut la XXXXX, Ceban XXXXX, născut
la XXXXX și Ceban XXXXX, născut la XXXXX, cu mama Ceban Elena. S-a încasat
de la Ceban Sergiu în folosul Elenei Ceban, pensia de întreținere pentru copiii minori
Ceban XXXXX, Ceban XXXXX și Ceban XXXXX în mărime fixă în sumă de 2 166
de lei, lunar, pentru fiecare copil în parte, începând cu 27 aprilie 2022 și până la
atingerea majoratului. S-a încasat de la Ceban Sergiu în folosul Elenei Ceban
cheltuielile de judecată formate din taxa de stat în mărime de 140 de lei.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 29 decembrie 2022,
avocatul Budișteanu Doina, acționând în interesele lui Ceban Sergiu, a declarat apel
2
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 decembrie 2022,
solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond și emiterea
unei decizii prin care acțiunea reclamantei Ceban Elena împotriva lui Ceban Sergiu să
fie respinsă în partea ce ține de încasarea pensiei de întreținere.
Prin decizia din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Ceban Sergiu și s-a menținut hotărârea din 05 decembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
Cu întâietate, instanța de apel a menționat că deoarece hotărârea instanței de fond
a fost contestată doar de Ceban Sergiu și doar în partea cuantumului pensiei de
întreținere a copiilor minori, potrivit principiului disponibilității părților și limitelor
examinării cauzei în apel, va verifica și se va expune referitor la corectitudinea și
temeinicia hotărârii instanței de fond doar în partea contestată.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că prima instanță, just a
concluzionat asupra faptului că la caz urmează a dispune încasarea de la Ceban Sergiu
în folosul Elenei Ceban, pensia de întreținere pentru copiii minori Ceban XXXXX,
Ceban XXXXX și Ceban XXXXX în mărime fixă în sumă de 2 166 de lei, lunar, pentru
fiecare copil în parte, începând cu 27 aprilie 2022 și până la atingerea majoratului de
către copii.
De altfel, starea materială reprezintă situația socio-economică a persoanei
(părinte), determinantă pentru întreținerea unei vieți decente pasibile stabilirii în
rezultatul identificării tuturor bunurilor imobile și mobile deținute în proprietate, a
veniturilor obținute din activități generatoare de profit, precum și a factorilor ce
influențează nemijlocit aspectul economic al persoanei.
Totodată, instanța de apel a relevat că, Ceban Sergiu, nu a prezentat careva probe
cu privire la starea sa materială și nu a anexat careva certificate cu privire la veniturile
sale, însă insistă asupra faptului că prima instanță nu a determinat care sunt cheltuielile
suportate de Ceban Elena, în procesul de creștere a copiilor.
În acest sens instanța de apel a reținut că potrivit informației Biroului Național
de Statistică plasată pe site-ul www.statistica.md, valoarea minimului de existență
pentru semestrul I al anului 2022, pentru un copil de vârsta de la 7 – 17 ani, constituie
în medie suma de 2 936,90 lei (f.d.57), însă cuantumul stabilit de Biroul Național de
Statistică este unul orientativ și nu obligatoriu. Or, această sumă reflectă minimul de
existență, cheltuielile reale de întreținere a unui copil fiind mult mai mari.
În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, părinții sunt obligați să
creeze copilului condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestuia, atât fizică cât
și psihologică, astfel încât întreținerea nu urmează a fi acordată doar la nivelul
minimului de existență.
Instanța de apel a notat că din acest motiv, suma propusă de avocatul Bodișteanu
Doina, în interesele lui Ceban Sergiu, nu poate fi acceptată, deoarece necesitățile
specifice vârstei copiilor reclamă costuri ce depășesc simpla întreținere. În aceeași
ordine de idei, a reținut că, datele statistice descriu minimul de existență pentru un copil
în vârstă de 7-17 ani, or, esența creșterii și îngrijirii unui copil în opinia instanței nu
poate fi limitată doar la minimul de existență.
Totodată, a concluzionat că informația de la Biroul Național de Statistică nu are
3
un caracter obligatoriu pentru instanțele de judecată la stabilirea cuantumului pensiei
de întreținere a copilului minor, aceasta având un caracter de reper, de recomandare,
respectiv, aceasta se stabilește în funcție de interesele copilului și posibilitățile
economice ale ambilor părinți, locul de muncă al acestora, ocupația lor, precum și faptul
cu cine din părinți au rămas stabiliți cu traiul copiii minori.
În final, instanța de apel a notat că dezacordul apelantului cu hotărârea instanței
de fond în partea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, este unul formal,
fără a fi probat în careva mod, urmare a cărui fapt, instanța de apel nu poate admite
poziția părții apelante, apelul necesitând a fi respins din lipsă de temei, or, solicitarea
apelantului cu privire la încasarea sumei de 1 500 de lei, lunar, cu titlu de pensie de
întreținere a copiilor minori, începând cu data depunerii acțiunii, nu este rațională și
nici echitabilă.
La data de 19 septembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Sergiu Ceban,
reprezentat de avocata Dorina Bodișteanu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței
de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și casarea
parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă
încasarea sumei de 1 500 de lei, lunar, cu titlu de pensie de întreținere a copiilor minori.
În motivarea recursului s-a invocat aplicarea eronată a normelor de drept material
de către instanța de apel.
Recurentul a menționat că instanța de apel judecată eronat a stabilit că suma de
2 166 de lei lunar pentru fiecare copil de la un părinte ar fi una rezonabilă, or, instanța
nu a luat în calcul că Ceban Sergiu nu este angajat în câmpul muncii și nu dispune de
un alt venit oficial. În acest sens a indicat că consideră suma de 1 500 de lei lunar pentru
întreținerea unui copil minor ca fiind reală și rezonabilă, reieșind din actele prezentate
la materialele cauzei.
Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost
invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost
dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra
prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a
normelor legale aplicabile speței.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 14 iunie 2023
(f.d. 140, 147-152).
Actele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată prin
intermediul poștei electronice, în adresa recurentului și reprezentantului recurentului,
avocatului Dorina Bodișteanu la data de 31 iulie 2023 (f.d. 153).
Astfel, recursul, declarat la 19 septembrie 2023, este în termen.
La 06 noiembrie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei și
intervenientului accesoriu (f.d. 175).
La 27 decembrie 2023, Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului
sectorul Buiucani, a depus referință, prin care a solicitat pronunțarea unei hotărâri în
care să se țină cont în exclusivitate de interesul superior al copiilor.
4
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în
acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Ceban,
reprezentat de avocatul Dorina Bodișteanu, este inadmisibil, pentru motivele ce succed.
În această consecvență, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01
septembrie 2023).
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă, recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind
tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea
de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).
Verificând motivele, invocate în recurs de către de Sergiu Ceban, reprezentat de
avocatul Dorina Bodișteanu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă
că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de
către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de declarare a recursului ca fiind
admisibil, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile
exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil
să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul
declarat de Sergiu Ceban, reprezentat de avocatul Dorina Bodișteanu, conține obiecții
de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au
5
fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu
există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de
art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că,
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării
cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară
motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum
și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii
față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,
din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul
nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea
greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a
recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează de a aprecia recursul declarat de către Sergiu Ceban, reprezentat de
avocatul Dorina Bodișteanu, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a) și 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură
civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul declarat de Sergiu Ceban, reprezentat de avocatul Dorina Bodișteanu,
se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
6