2ra-1177/24 — stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreține
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei de întreţine
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-1177/24 — stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreține (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Florian Botnari,
reprezentat de avocata Olga Corpaci,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Rodica Caldare către Florian Botnari, intervenient accesoriu Direcția pentru
protecția drepturilor copilului sec. Centru, mun. Chișinău, cu privire la
stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de intreținere a
copilului minor și a cheltuielilor judiciare,
împotriva deciziei din 16 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1177/24
NR. PIGD 2-23167586-01-2ra-13122024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. S. Cușnir
Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Panov, N. Mămăliga, A. Malîi
15 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Florian Botnari, reprezentat de avocatul Olga
Corpaci,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 noiembrie 2023, Rodica Caldare, reprezentată de avocata Liliana
Crîșmari, a depus în instanța de judecată cerere de chemare în judecată către
Florian Botnari, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor
copilului sec. Centru, mun. Chișinău, solicitând stabilirea domiciliului
copilului minor XXXX a.n. XX cu mama și încasarea pensiei de întreținere
a copilului minor, concomitent în mărime de 6000 lei în suma bănească fixă
și ¼ din salariu și/sau alte venituri și a cheltuielilor de judecată (f. d. 4-9).
În motivarea cererii Rodica Caldare, a indicat că prin hotărâre din 15
decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost desfăcută
căsătoria între Florian Botnari și Rodica Caldare încheiată la 5 octombrie
2016 de către OSC Centru.
A fost invocat de către reclamanta că împreună cu Florian Botnari au
un copil minor XXX a.n.XX. Cu pârâtul, nu au ajuns la un consens cu privire
la determinarea locului de trai a copilului minor, dar consideră că instanța
urmează să ea în calcul vârsta fiicei, precum și legătura dintre ea și copil,
atașamentul copilului față de mama și atașamentul mamei față de copil.
Reclamanta a specificat că domiciliază împreuna cu fiica XXXXX în
apartamentul pe care îl posedă cu drept de proprietate și dispune de condiții
de trai decente pentru creșterea, educația, întreținerea și instruirea copilului
minor. Astfel, a susținut că este în interesul copilului minor stabilirea
domiciliului cu mama.
Rodica Caldare, a indicat că Florian Botnari a manifestat atitudine
rezervată și suport material insuficient pentru creșterea, educarea și
supravegherea copilului minor. Sumele achitate de către Florian Botnari nu
1
sunt permanente, dar ocazionale și insuficiente pentru creșterea și
dezvoltarea multiaspectuală a copilului.
Suplimentar, Rodica Caldare a susținut faptul că pârâtul, potrivit
certificatului privind venitul pentru anul 2022 a realizat un salariu în jur de
3000 lei, iar potrivit extrasului din registrul de stat al persoanelor juridice
este fondator SRL „AUTO RESTORE” deținând cota parte 50%.
Reclamanta, a susținut faptul că suma reflectată în certificatul privind
venitul realizat este una camuflată cu scopul de a ascunde veniturile reale
obținute și eschivarea de la întreținerea corespunzătoare a copilului minor.
Totodată, a indicat că pârâtul în anul 2023 a devenit proprietarul
mijlocului de transport Volvo XC90 a/p 2021. Potrivit raportului de
expertiza extrajudiciară nr.08/1265 din 18 iunie 2023, prețul unui asemenea
mijlocul de transport constituie 855 702 lei.
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor
art. 58, 63, 74, 76 din Codul familiei; art. 5 alin.(1), art. 7 alin. (2), art. 8
alin.(1), art. 25 alin.(1), art. 26 alin.(1), (4), art.27 alin.(1), art. 39 alin.(4),
art. 55, art. 56 alin.(1), art. 59 alin. (1), (5), art. 75 alin.(1), (4), art. 80 alin.(7),
art. 81, art. 82-84, art. 117 alin.(1), art. 118 alin.(1), art. 130 alin.(1), art. 137-
138, art. 166 alin.(1), (2), (5), (7), art. 167 alin.(1), art. 168 alin.(4) din Codul
de procedură civilă.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 28 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru a fost admisă parțial acțiunea depusă de Rodica Caldare, s-a stabilit
domiciliul copilului minor XXXXXX, a. n. X.X.XX, cu mama acesteia
Rodica Caldare, s-a încasat de la Florian Botnari, în beneficiul Rodicăi
Caldare, pensia pentru întreținerea copilului minor XXXX, a. n. XX, în
mărime de ¼ din salariu și/sau din alte venituri, lunar, și în sumă bănească
fixă în mărime de 3000 lei, lunar, începând cu data adresării în instanța de
judecată - 23.11.2023 și până la atingerea majoratului copilului. S-a încasat
de la Florian Botnari, în beneficiul Rodicăi Caldare, cheltuielile de judecată
în mărime 100 lei cu titlu de taxă de stat, cheltuielile suportate pentru
obținerea informației de la ASP în mărime de 310 lei și cheltuielile de
asistență juridică în mărime de 5000 (cinci mii) lei. S-a încasat de la Florian
2
Botnari, în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 1080 lei, în rest
pretențiile au fost respinse (f. d. 92, f. d. 99-104).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 2 aprilie 2024 prin intermediul poștei electronice, Florian Botnari a
declarat apel nemotivat (f. d. 97-98), împotriva hotărârii din 28 martie 2024
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 12 iulie 2024, a declarat apel
motivat, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii instanței
de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind încasare din contul lui
Florian Botnari în beneficiul Rodicăi Caldare pensiei de întreținere în sumă
bănească fixă în mărime de 2000 lei (f. d. 117-125).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 16 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Florian Botnari și menținută hotărârea din 28
martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 136, 137-146, vol.
II).
Instanța de apel, a concluzionat despre corectitudinea și legalitatea
soluției date de prima instanță, privind admiterea pretenției reclamantei cu
privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime de
1/4 din salariul și/sau alte venituri, lunar, și în sumă bănească fixă în mărime
de 3000 lei lunar, începând cu data adresării în instanța de judecată-
23.11.2023 și până la atingerea majoratului copilului.
Colegiul civil, a reținut că potrivit informației Biroului Național de
Statistică, pentru anul 2023, valoarea minimului de existență, pentru un copil
de vârsta de la 7-17 ani în orașe mari – 3470,40 lei lunar, având în vedere că
întreținerea copilului minor urmează a fi asigurată de ambii părinți.
Instanța de apel a menționat că sunt întemeiate argumentele primei
instanțe, despre aflarea copilului exclusiv la întreținerea mamei – Caldare
Rodica, respectiv ultimei îi revin un șir întreg de obligațiuni, cum ar fi
îngrijirea zilnică și igiena copilului, procurarea produselor alimentare și
prepararea hranei, activități educative și multe altele, respectiv, în aceste
condiții, este echitabil ca tatăl copilului– Botnari Florian să contribuie
financiar într-o măsura mai mare, din moment ce alte contribuiții la educația
și întreținerea copilului, pîrîtul/apelant nu are.
3
Curtea de Apel Chișinău, a accentuat cuantumul stabilit de Biroul
Național de Statistică care este unul orientativ și nu obligatoriu. Or, această
sumă reflectă minimul de existență, cheltuielile reale de întreținere a unui
copil fiind mult mai mari. În această ordine de idei, Colegiul a relevat că
părinții sunt obligați să creeze copilului condiții adecvate pentru creșterea și
dezvoltarea acestuia, atât fizică cât și psihologică, astfel încât întreținerea nu
urmează a fi acordată doar la nivelul minimului de existență .
Instanța de apel, a reținut ca întemeiată concluzia instanței de fond
privind, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu
și/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele
uneia dintre părți, or, la materialele cauzei pe de o parte se regăsește
informația din care se atestă că pârâtul deține un salariu între XX – XX,
lunar, fiind angajat la SRL „XXX” (f. d. 29, 80), iar pe de altă parte se
regăsește informația că acesta este asociatul și beneficiarul efectiv (50%) al
SRL „XXXX” (f. d. 28), respectiv, instanța de judecată ținând cont de
prevederile art. 76 alin. (1) din Codul familiei, întemeiat a stabilit cuantumul
pensiei de întreținere, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma
unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art. 75.
Colegiul a specificat că răspunderea pentru creșterea copilului și
asigurarea dezvoltării sale le revine ambilor părinți, care indiferent de
situațiile de conflict apărute între ei trebuie să se conducă înainte de orice de
interesul superior al copilului, deoarece oricărui copil îi este recunoscut
dreptul la un nivel de viață suficient pentru dezvoltarea sa fizică, mintală,
spirituală, morală și socială, iar părinților care au în grijă un copil le revine
în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a
mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.
În circumstanțele descrise instanța de apel s-a ghidat de principiul
asigurării supremației intereselor copilului concluzionează despre
corectitudinea soluției instanței de fond la stabilirea cuantumului pensiei de
întreținere a copilului, acest cuantum fiind unul ce corespunde situației reale
și minimului de întreținere pentru un copil.
Colegiul, a constatat că instanța de fond a soluționat pricina ghidându-
se de normele legale interne și cadrul legal internațional, ce obligă statele
membre, aderente la Convenții, la soluționarea litigiilor de acest gen să
adopte hotărârile exclusiv pe principiul supremației drepturilor și intereselor
copiilor.
4
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 13 decembrie 2024, Florian Botnari, reprezentat de avocatul Olga
Corpaci, a declarat recurs împotriva deciziei din 16 octombrie 2024 a Curții
de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a
deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei
decizii privind încasarea pensiei de întreținere în sumă bănească fixă în
mărime de 2000 (f. d. 153-158).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul Florian Botnari, reprezentat de
avocatul Olga Corpaci, a reiterat argumentele din cererea de apel.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul, s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată la 28 noiembrie
2024, în adresa avocatului Olga Corpaci, fapt ce se confirmă prin scrisoarea
de expediere a actului judecătoresc anexată la materialele cauzei (f. d. 147),
iar cererea de recurs a fost depusă la 13 decembrie 2024 (f. d. 153-158).
La 28 mai 2025, în adresa Rodicăi Caldare și Direcției pentru protecția
drepturilor copilului sec. Centru a fost expediată copia recursului declarat de
Florian Botnari, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței timp
de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoare
de expediere anexată la materialele dosarului (f. d. 166).
Până la examinarea admisibilității recursului, Rodica Caldare și
Direcția pentru protecția drepturilor copilului sec. Centru nu au făcut uz de
dreptul său procedural și nu au depus referință prin care să-și expună poziția
procesuală pe marginea criticilor formulate în recurs.
5
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
6
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
7
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Florian Botnari,
reprezentat de avocata Olga Corpaci, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Florian Botnari, reprezentat de
avocata Olga Corpaci, împotriva deciziei din 16 octombrie 2024 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
8