2ra-1177/24 — stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreține

La 23 noiembrie 2023, Rodica Caldare, reprezentată de avocata Liliana Crîșmari, a depus în instanța de judecată cerere de chemare în judecată către Florian Botnari, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sec. Centru, mun. Chișinău, solicitând stabilirea domiciliului copilului minor XXXX a.n. XX cu mama și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, concomitent în mărime de 6000 lei în suma bănească fixă și ¼ din salariu și/sau alte venituri și a cheltuielilor de judecată (f. d. 4-9).

În motivarea cererii Rodica Caldare, a indicat că prin hotărâre din 15 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost desfăcută căsătoria între Florian Botnari și Rodica Caldare încheiată la 5 octombrie 2016 de către OSC Centru.

A fost invocat de către reclamanta că împreună cu Florian Botnari au un copil minor XXX a.n.XX. Cu pârâtul, nu au ajuns la un consens cu privire la determinarea locului de trai a copilului minor, dar consideră că instanța urmează să ea în calcul vârsta fiicei, precum și legătura dintre ea și copil, atașamentul copilului față de mama și atașamentul mamei față de copil.

Reclamanta a specificat că domiciliază împreuna cu fiica XXXXX în apartamentul pe care îl posedă cu drept de proprietate și dispune de condiții de trai decente pentru creșterea, educația, întreținerea și instruirea copilului minor. Astfel, a susținut că este în interesul copilului minor stabilirea domiciliului cu mama.

Rodica Caldare, a indicat că Florian Botnari a manifestat atitudine rezervată și suport material insuficient pentru creșterea, educarea și supravegherea copilului minor. Sumele achitate de către Florian Botnari nu 1 sunt permanente, dar ocazionale și insuficiente pentru creșterea și dezvoltarea multiaspectuală a copilului.

Suplimentar, Rodica Caldare a susținut faptul că pârâtul, potrivit certificatului privind venitul pentru anul 2022 a realizat un salariu în jur de 3000 lei, iar potrivit extrasului din registrul de stat al persoanelor juridice este fondator SRL „AUTO RESTORE” deținând cota parte 50%.

Reclamanta, a susținut faptul că suma reflectată în certificatul privind venitul realizat este una camuflată cu scopul de a ascunde veniturile reale obținute și eschivarea de la întreținerea corespunzătoare a copilului minor.

Totodată, a indicat că pârâtul în anul 2023 a devenit proprietarul mijlocului de transport Volvo XC90 a/p 2021. Potrivit raportului de expertiza extrajudiciară nr.08/1265 din 18 iunie 2023, prețul unui asemenea mijlocul de transport constituie 855 702 lei.

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 58, 63, 74, 76 din Codul familiei; art. 5 alin.(1), art. 7 alin. (2), art. 8 alin.(1), art. 25 alin.(1), art. 26 alin.(1), (4), art.27 alin.(1), art. 39 alin.(4), art. 55, art. 56 alin.(1), art. 59 alin. (1), (5), art. 75 alin.(1), (4), art. 80 alin.(7), art. 81, art. 82-84, art. 117 alin.(1), art. 118 alin.(1), art. 130 alin.(1), art. 137- 138, art. 166 alin.(1), (2), (5), (7), art. 167 alin.(1), art. 168 alin.(4) din Codul de procedură civilă.

Instanța de apel, a concluzionat despre corectitudinea și legalitatea soluției date de prima instanță, privind admiterea pretenției reclamantei cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime de 1/4 din salariul și/sau alte venituri, lunar, și în sumă bănească fixă în mărime de 3000 lei lunar, începând cu data adresării în instanța de judecată- 23.11.2023 și până la atingerea majoratului copilului.

Colegiul civil, a reținut că potrivit informației Biroului Național de Statistică, pentru anul 2023, valoarea minimului de existență, pentru un copil de vârsta de la 7-17 ani în orașe mari – 3470,40 lei lunar, având în vedere că întreținerea copilului minor urmează a fi asigurată de ambii părinți.

Instanța de apel a menționat că sunt întemeiate argumentele primei instanțe, despre aflarea copilului exclusiv la întreținerea mamei – Caldare Rodica, respectiv ultimei îi revin un șir întreg de obligațiuni, cum ar fi îngrijirea zilnică și igiena copilului, procurarea produselor alimentare și prepararea hranei, activități educative și multe altele, respectiv, în aceste condiții, este echitabil ca tatăl copilului– Botnari Florian să contribuie financiar într-o măsura mai mare, din moment ce alte contribuiții la educația și întreținerea copilului, pîrîtul/apelant nu are. 3

Curtea de Apel Chișinău, a accentuat cuantumul stabilit de Biroul Național de Statistică care este unul orientativ și nu obligatoriu. Or, această sumă reflectă minimul de existență, cheltuielile reale de întreținere a unui copil fiind mult mai mari. În această ordine de idei, Colegiul a relevat că părinții sunt obligați să creeze copilului condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestuia, atât fizică cât și psihologică, astfel încât întreținerea nu urmează a fi acordată doar la nivelul minimului de existență .

Instanța de apel, a reținut ca întemeiată concluzia instanței de fond privind, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, or, la materialele cauzei pe de o parte se regăsește informația din care se atestă că pârâtul deține un salariu între XX – XX, lunar, fiind angajat la SRL „XXX” (f. d. 29, 80), iar pe de altă parte se regăsește informația că acesta este asociatul și beneficiarul efectiv (50%) al SRL „XXXX” (f. d. 28), respectiv, instanța de judecată ținând cont de prevederile art. 76 alin. (1) din Codul familiei, întemeiat a stabilit cuantumul pensiei de întreținere, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art. 75.

Colegiul a specificat că răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine ambilor părinți, care indiferent de situațiile de conflict apărute între ei trebuie să se conducă înainte de orice de interesul superior al copilului, deoarece oricărui copil îi este recunoscut dreptul la un nivel de viață suficient pentru dezvoltarea sa fizică, mintală, spirituală, morală și socială, iar părinților care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.

În circumstanțele descrise instanța de apel s-a ghidat de principiul asigurării supremației intereselor copilului concluzionează despre corectitudinea soluției instanței de fond la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copilului, acest cuantum fiind unul ce corespunde situației reale și minimului de întreținere pentru un copil.

Colegiul, a constatat că instanța de fond a soluționat pricina ghidându- se de normele legale interne și cadrul legal internațional, ce obligă statele membre, aderente la Convenții, la soluționarea litigiilor de acest gen să adopte hotărârile exclusiv pe principiul supremației drepturilor și intereselor copiilor. 4

Completul de judecată conchide că recurentul, s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată la 28 noiembrie 2024, în adresa avocatului Olga Corpaci, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexată la materialele cauzei (f. d. 147), iar cererea de recurs a fost depusă la 13 decembrie 2024 (f. d. 153-158).

La 28 mai 2025, în adresa Rodicăi Caldare și Direcției pentru protecția drepturilor copilului sec. Centru a fost expediată copia recursului declarat de Florian Botnari, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoare de expediere anexată la materialele dosarului (f. d. 166).

Până la examinarea admisibilității recursului, Rodica Caldare și Direcția pentru protecția drepturilor copilului sec. Centru nu au făcut uz de dreptul său procedural și nu au depus referință prin care să-și expună poziția procesuală pe marginea criticilor formulate în recurs. 5

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece 6 testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea 7 oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Florian Botnari, reprezentat de avocata Olga Corpaci, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Florian Botnari, reprezentat de avocata Olga Corpaci, împotriva deciziei din 16 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 8