2ra-1661/23 — copilului cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- copilului cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din CPC. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei
2ra-1661/23 — copilului cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Iulian Afanasiev,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Iulian Afanasiev împotriva Rodicăi Țurcan, intervenient accesoriu Direcția
pentru drepturile copilului cu privire la stabilirea domiciliului copilului
minor și cererea reconvențională depusă de Țurcan Rodica împotriva lui
Iulian Afanasiev, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și protecție
a familiei Ciocana cu privire la stabilirea domiciliului copilului,
împotriva deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1661/23
NR. PIGD 2-21170137-01-2ra-01122023)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. L. Mitrofan
Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Panov, A. Braga, V. Mihaila
11 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Iulian Afanasiev,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 noiembrie 2011, Iulian Afanasiev, reprezentat de avocata
Veronica Solomon a depus cerere de chemare în judecată împotriva Rodicăi
Țurcan, intervenient accesoriu Direcția pentru drepturile copilului cu privire
la stabilirea domiciliului copiilor minori (f. d. 4-10, vol. I).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Iulian
Afanasiev a indicat că a locuit împreună cu Rodica Țurcan fără a înregistra
căsătoria oficial.
În familia lor s-au născut doi copii minori, XXXXX născută la XXXXX,
identificată conform certificatului de naștere NA-VI 2058714 și XXXXX,
născut la XXXXX, identificat conform certificatului de naștere
NA-VI2233904.
Pe parcurs relația dintre cei doi a devenit tensionată, urmată de
nenumărate certuri din varii motive, ce a dus la despărțirea de Rodica Țurcan.
A considerat reclamantul că domiciliul copiilor minori urmează să fie
stabilit cu el, deoarece a asigurat îngrijirea și educarea în continuu a copiilor
săi, menținând un climat familial corespunzător.
Atașamentul reciproc dintre copii și reclamant reprezintă o stabilitate
emoțională de care se bucură XXXXX și XXXXX și de care au nevoie să fie
menținută în continuare.
A punctat că, ținând cont de vârsta precum și faptul că aceștia au
dezvoltat în mod firesc puternice sentimente față de tatăl său, este
indispensabilă menținerea în continuare a unei dezvoltări armonioase atât din
punct de vedere moral cât și material.
A indicat că, în prezent copii sunt împreună cu tatăl două săptămâni în
1
lună, schimbarea permanentă a locului de trai, a ambianței casnice,
transportarea continuă a lucrurilor personale de la locuința mamei la locuința
tatălui și invers, consideră că aduce un impact negativ în dezvoltarea
sănătoasă a copiilor.
A mai indicat că necesitatea stabilirii domiciliului ambilor copii cu tatăl
este determinată și de faptul că creșterea împreună a copiilor este în interesul
lor superior, or, între ei s-au statornicit puternice legături de afecțiune,
separarea acestora ar fi de natură să le creeze traume psihice greu de depășit.
La fel, separarea ar contribui la o ruptură definitivă între frați, datorită
influenței negative a părinților, interesele copiilor minori impun creșterea
împreună. Preîntîmpinarea unei asemenea rupturi, se poate realiza numai
prin creșterea lor împreună, cu consecințe benefice pentru dezvoltarea lor
viitoare.
A notat reclamantul că, dispune de toate condițiile pentru creșterea și
educarea copiilor. Deține în proprietate imobil, unde va locui împreună cu
copii, și în comparație cu cel al mamei, este mai aproape de grădinița și
școala copiilor.
Mai indică că, este fondatorul și administratorul Societății cu
Răspundere Limitată „Imprint". Fiind propriul său șef, poate să-și organizeze
timpul după necesitățile copiilor săi, respectiv poate fi prezent la festivitățile
educaționale ale acestora, poate să-i însoțească la grădință/școală, iar după
școală are timp să meargă XXXXX la dansuri.
A susținut reclamantul că în tot acest timp a fost cel care i-a asigurat
și întreținut pe XXXXX și XXXXX, la cel mai înalt nivel.
Iris - Anais merge la Instituția Privată Liceul „Da vinci", toate
cheltuielile pe studii, întreținere și alte cercuri la care este înscrisă XXXXX
sunt suportate de către reclamant, iar pârâta nu dorește să contribuie cu
mijloace financiare la educarea copiilor.
În aceste circumstanțe, a considerat că odată ce tatăl este cel în grija
căruia preponderent se află copii și cel față de care ei sunt cel mai mult
atașați, doar tatăl va putea susține copii în dezvoltarea acestora intelectuală,
morală dar și fizică.
Potrivit caracteristicii eliberată de Instituția Privată „Da Vinci" din 18
2
iunie 2021, Iulian Afanasiev este caracterizat pozitiv, acesta este receptiv și
se implică, participă activ la evenimentele și manifestările organizate în
cadrul instituției. La fel, Iulian Afanasiev asigură regulat prezența lui Iris-
Anais la școală cât și preluarea acesteia de la școală.
Reclamantul, de asemenea a primit un aviz pozitiv din numele
directoarei Efrosinia Hristovschi a Grădiniței nr. 161, unde au fregventat
XXXXX și XXXXX în perioada 2017-2021, care confirmă faptul că Iulian
Afanasiev este un tată grijuliu și se dedică copiilor săi, acordându-le
afecțiune și grijile cotidiene.
De la locul de trai, Asociația de Coproprietari în Condomeniu
nr. 55/364 la data de 10 iunie 2021, de asemenea a oferit o caracteristică
pozitivă lui Iulian Afanasiev, care confirmă faptul că reclamantul este
observat regulat în curte cu copii săi, se comporta cu atenție și grijă față de
aceștea.
A evidențiat că, pârâta este angajată la un post de televiziune din
mun. Chișinău, orarul de muncă este unul complex, care presupune munca
până la ore târzii, aceasta nu dispune de timp suficient pentru a avea grijă de
copii, de a le acorda atenția și dragostea de care au nevoie.
La îngrijirea și întreținere pârâtei se mai află încă un copil dintr-o altă
relație. Acestui copil pârâta îi asigură educarea la o școală privată și suportă
toate cheltuielile. Însă pentru XXXXX pârâta refuză să contribuie la
achitarea studiilor măcar cu cât poate, motivând că nu este de datoria sa ci a
reclamantului atâta timp cât nu a ales școala unde merge.
Luând în considerație faptul că pârâta nu dispune de un program
flexibil la locul de muncă și că deja are la întreținere un copil minor dintr-o
altă relație, consideră că pârâta va fi în imposibilitate să întrețină și să asigure
educarea a trei copii minori, care au nevoie de atenție continuă.
La 25 mai 2021, Inspectoratul de poliție Rîșcani, în urma acțiunilor
ilegale, și anume, înjurături prin intermediul SMS în adresa reclamantului,
în privința pârâtei a fost întocmit un proces verbal cu privire la contravenție
în baza art. 69 din Codul Contravențional (injuria), cu aplicarea sancțiunii
sub formă de amendă. Faptul că pârâta în continuare este instabilă emoțional,
și folosește un vocabular necenzurat față de reclamant în prezența copiilor
3
afectează dezvoltarea armonioasă a acestora care au nevoie de un climat
călduros și prietenos pentru a se dezvolta armonios.
Pârâta trebuie să conștientizeze că pentru a oferi o educație sănătoasă
copiilor săi trebuie să arate respect față de tatăl lor și să aibă o colaborarea
armonioasă cu acesta. Însă pârâta refuză categoric să aibă o colaborare
prietenoasă cu tatăl copiilor ei, deși reclamantul a încercat de mai multe ori,
în cele din urmă a constatat că nu este posibil.
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor
art. 58 alin. (1), 60, 63 din codul Familiei, art.40 din Codul civil, art. 16 din
Legea privind drepturile copilului, art. 19 din Convenția pentru protecția
copilului.
Reclamantul Iulian Afanasiev, reprezentat de avocata Veronica
Solomon a solicitat admiterea acțiunii, determinarea domiciliului copiilor
minori XXXXX și a lui XXXXX cu tatăl acestora Iulian Afanasiev.
La 08 noiembrie 2022, Rodica Țurcan, reprezentată de avocata Corina
Digore, a depus cerere reconvențională împotriva lui Iulian Afanasiev,
intervenient accesoriu Direcția asistență socială și protecție a familiei
Ciocana cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori (f. d. 113-117,
vol. I)
În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că, reclamanta Rodica
Țurcan s-a aflat în relație de concubinaj de 9 ani împreună cu pârâtul Iulian
Afanasiev. Din relație de concubinaj au doi copii, XXXXX și XXXXX.
A afirmat că, la începutul relației, pârâtul s-a mutat în scurt timp în
apartamentul reclamantei, unde locuia aceasta împreună cu copilul din prima
căsătorie –XXXXX. Relația dintre Rodica Țurcan și Iulian Afanasiev a fost
frumoasă, însă, pe parcurs aceasta s-a deteriorat definitiv din cauza lipsei
afecțiunii, empatiei și comunicării. Concubinii aveau buget separat.
Necătând la faptul că, pârâtul locuia în casa reclamantei, serviciile comunale
erau plătite doar de către Rodica Țurcan. Iar atunci când ieșeau în oraș la o
cafea, Rodica Țurcan urma să și-o plătească singură.
În ianuarie 2020, reclamanta a aflat că mama ei a fost diagnosticată cu
XXXXX (XXXXX). Au urmat câteva luni de coșmar, deoarece reclamanta
a încercat să găsească soluții de tratament urgent la diverse clinici din Odesa,
4
Iași, Istambul. În toată această perioadă dificilă a fost în stare de afect, iar
sprijinul pârâtului - nu l-a simțit în nici un fel. Ba, din contra fiind hărțuită
moral că Iulian Afanasiev nu este fericit cu ea.
29.Necătând la acest fapt, pârâtul a continuat să locuiască în apartamentul
reclamantei până în luna mai a anului 2020, cu toate că în luna ianuarie o
anunța-se că pleacă și că ei nu mai pot forma o familie.
A indicat că, între aceștia inițial nu existau certuri sau scandaluri. Dar
zilnic, pârâtul striga foarte tare la copii din cauza unor lucruri
nesemnificative. În public deseori este agresiv și folosește un limbaj
inadecvat. La fel, în prezența propriilor copii minori, Rodica Țurcan este
numită cu cuvinte urâte, necenzurate pentru a o umili.
31.Pentru că a visat mereu să-și crească copiii în familie, pentru
reclamantă decizia pârâtului de a se despărți a afectat-o, mai ales ținând cont
de greutățile prin care trecea la acel moment.
A relatat că atunci când încerca să clarifice diverse aspecte ale vieții
de familie cu pârâtul, acesta își punea căștile și o evita. Din acest motiv,
reclamanta s-a putut expune numai prin intermediul mesajelor lor private,
care ulterior au fost folosite de către pârât în scopuri meschine și care au
urmărit umilirea acesteia.
33.Toate aceste circumstanțe, cât și altele nespecificate au determinat
concubinii să rupă relația în mod irevocabil, deoarece astfel de raporturi
dăunează grav asupra lor și asupra copiilor, încălcându-se toate principiile
de bază ale unei familii care sunt fundamentate pe egalitate în drepturi a
partenerilor, sprijin reciproc, moral și material, prioritate a educației
copilului în familie, soluționare pe cale amiabilă a problemelor vieții
familiale etc.
Rodica Țurcan își iubește enorm copiii și petrece cu ei tot timpul liber
pe care îl are. Aceștia dispun de toate condițiile necesare pentru creștere,
educare și domiciliere.
Reclamanta este angajată în câmpul muncii în calitate de Director de
Programe la Postul de televiziune PRO TV, ceea ce-i permite să-și întrețină
toți copiii și să le ofere tot sprijinul.
5
De asemenea, aceasta dispune de timp liber în weekend, zile libere
pentru a merge la medic cu copii, precum și dispune de timp oferit de
angajator pentru a supraveghea copii în timpul orelor online.
Potrivit Extrasului din Registrul bunurilor imobile reclamanta are în
proprietate un apartament cu nr. XXXXX, cu suprafața de 88,5 m2, situat
XXXXX.
Acest spațiu este locuința unde a stat împreună cu fostul concubin și
cu cei 3 copii în toți acești ani. Apartamentul este spațios și înzestrat cu toată
tehnica necesară (mașina de spălat automată, frigider, aragaz, mobilă,
aparate de condiționare a aerului, compiuter, etc,.], iar copiii sunt obișnuiți
cu această casă, deoarece aici au crescut și au locuit mereu, având pătuțul
său, masă de lucru și toate cele necesare.
În aceste circumstanțe, a considerat că instanța de judecată urmează
să dispună stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX și XXXXX spre
domiciliere, educare și întreținere cu mama, Rodica Țurcan, deoarece copiii
au o vîrstă fragedă la care e nevoie prioritară de educația mamei.
De asemenea, copiii minori Iris-Anais și Rafael au și un frate mai
mare XXXXX, iar legătura dintre ei este una specială și foarte strînsă.
A indicat că, XXXXX este copilul reclamantei din prima căsătorie.
Aceasta este elev în clasa a VIII-a „B” la IPÎLT „Orizont". Potrivit
Caracteristicii nr. 01-04/193 din 18 februarie 2022, se menționează
următoarele: „Elevul participă cu regularitate la lecții, nu a avut nici o
absență nemotivată de la ore și este un copil educat, sociabil și implicat în
evenimentele școlii. În colectiv este prietenos și deschis. Este atent
întotdeauna la observații și sfaturi. XXXXX este inteligent și liniștit".
A specificat că XXXXX, fratele celor doi copii minori XXXXX și
XXXXX a căror domiciliul se solicită a fi stabilit cu Rodica Țurcan,
înregistrează merite deosebite la învățătură, fapt care este confirmat prin
Diploma de înalt Merit din 24 decembrie 2021, Raportul semestrial pentru
anul 2021-2022 (semestru 1), precum și prin Diploma de merit care probează
înaltele rezultate obținute la Concursul național școlar de Competență și
Performanță în educație.
Așadar, se demonstrează suplimentar faptul că reclamanta Rodica
6
Țurcan este o mama bună, deoarece în ciuda greutăților întâmpinate a crescut
un asemenea copil, s-a implicat în mod activ în creșterea și educarea acestuia,
fapt care a dus la atingerea unor asemenea performanțe de către XXXXX.
Prin urmare, performanțele lui XXXXX îi motivează și pe ceilalți doi
frați – XXXXX și XXXXX să urmeze exemplul fratelui mai mare.
Astfel, unul dintre cele mai importante drepturi ale copilului este că
pentru deplina și armonioasa dezvoltare a personalității sale, copilul trebuie
să crească într-un mediu familial, într-o atmosferă de fericire, dragoste și
înțelegere, aspecte care sunt reglementate atât la nivel internațional în
Preambulul Convenției internaționale privind drepturile copilului de la New
York, cât și la nivel național în art. 51 din Codul Familiei și art. 16 din Legea
privind drepturile copilului.
Rodica Țurcan, reprezentată de avocata Corina Digore a solicitat
admiterea cererii reconvenționale, respingerea acțiunii inițiale, determinarea
domiciliului copiilor minori XXXXX și XXXXX cu mama Rodica Țurcan.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 14 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă
de Iulian Afanasiev. A fost admisă cererea reconvențională depusă de Rodica
Țurcan. S-a stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX
și XXXXX, născut la XXXXX, cu mama acestora Rodica Țurcan (f. d. 162,
170-181, vol. I).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 22 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Iulian
Afanasiev, reprezentat de avocata Veronica Solomon a declarat apel
nemotivat (f. d. 165-167, vol. I), împotriva hotărârii din 14 decembrie 2022
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 17 martie 2023 a declarat apel
motivat, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu
pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a cererii de chemare în
judecată depusă de Iulian Afanasiev (f. d. 190-196, vol. I).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
7
Prin decizia din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Iulian Afanasiev și menținută hotărârea din 14
decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 184, 185-197,
vol. II).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că instanța
de fond just a admis acțiunea reconvențională, a determinat corect raportul
juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei
au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere
completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și
întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a
participanților la proces.
Instanța de apel a reținut că ambii părinți își iubesc copii și sunt gata
să-și asume responsabilitatea de a avea grijă de copiii. Prin urmare, instanței
îi revine sarcina de a stabili acel interes superior al copiilor, care ar înclina
balanța justiției către mamă sau către tată.
Interesul superior al copiilor este singurul criteriu după care instanța
se călăuzește pentru a decide cu privire la exercitarea drepturilor părintești.
Pentru a-i determina trebuie să se țină seama de întregul complex de
împrejurări menite să asigure copiilor o dezvoltare fizică, morală și
intelectuală armonioasă, interesând nu numai posibilitățile materiale ale
părinților ci și vârsta copiilor, comportarea părinților înainte de separare,
gradul de atașament și preocupare pe care l-au manifestat față de copii,
precum și legăturile afective ce s-au stabilit între părinți și copii, între copii
și alți membri ai familiei extinse.
Astfel, instanța de apel având în vedere interesul copiilor de a se
dezvolta într-un mediu sigur, sănătos și care să le confere stabilitate, precum
și ținând cont de vârsta fragedă a copiilor XXXXX, născută la XXXXX
(8 ani la momentul examinării cauzei în instanța de apel) și XXXXX, născut
la XXXXX (7 ani la momentul examinării cauzei în instanța de apel), a
reținut că interesul copiilor XXXXX și XXXXX, este ca ei să fie crescuți,
îngrijiți, educați și protejați de către mamă.
La acest compartiment, instanța de apel a punctat că instanța de fond
just a reținut și faptul că copiii minori XXXXX și XXXXX, au și un frate
mai mare XXXXX, din prima căsătorie a intimatei Rodica Țurcan, iar
8
legătura dintre ei este una specială și foarte strânsă, fapt ce se atestă din
declarațiile părților și din pozele anexate la materialele cauzei.
Instanța de apel a apreciat critic argumentul apelantului invocat în
cererea de apel în susținerea solicitării de a stabili domiciliul copiilor cu tata
din motiv că tatăl Iulian Afanasiev ar dispune de un regim flotant de
activitate, însă Rodica Țurcan, ar avea un regim de lucru încărcat și nu ar
avea posibilitatea să fie mereu cu copii, or, acest argument nu poate servi
temei de admitere a acțiunii și determinare a domiciliului minorilor cu tata,
în condițiile în care nu s-a confirmat că activitatea Rodicăi Țurcan ar pune
careva piedici exercitării obligațiilor părintești față de copii, care se află în
grija sa.
La fel, instanța de apel a punctat că instanța de fond just a reținut că
probele prezentate de Iulian Afanasiev, și anume extrasele din conversația
sms, în baza cărora, în privința Rodicăi Țurcan a fost întocmit un proces
verbal cu privire la contravenție în baza art. 69 din Codul Contravențional
(injuria), cu aplicarea sancțiunii sub formă de amendă (f.d.18-50, vol. I),
precum și înregistrarea audio-video (f. d. 112, vol. I), prin care Rodica
Țurcan este înjurată de Iulian Afanasiev, urmează a fi apreciate critic, or,
probele date demonstrează doar faptul existenței relațiilor ostile între părinți,
însă nicidecum punerea în valoare a interesului superior al copiilor.
Instanța de apel a notat că, stabilirea domiciliului copilului cu unul
din părinte, nu reprezintă sub nicio formă o metodă de penalizare sau
sancționare a celuilalt părinte. Deoarece celălalt părinte cu care nu locuiesc
copiii, rămâne a avea aceleași drepturi și obligații în raport cu proprii copii.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 01 decembrie 2023, Iulian Afanasiev a declarat recurs împotriva
deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea integrală deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței
de fond, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă acțiunea inițială.
Concomitent a solicitat anularea încheierilor protocolare din 12 aprilie 2023
și din 14 iunie 2023 Curții de Apel Chișinău (f. d. 1-21, vol. III).
SOLICITAREA RECURENTULUI
9
În motivarea recursului, recurentul Iulian Afanasiev a invocat
prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură, care
reglementează că recursul poate fi admis dacă hotărârea sau decizia
contestată este arbitrară și/ori se bazează în mod determinat pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
61.Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată în adresa
recurentului, în mod electronic, 03 octombrie 2023, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică (f. d. 198, vol. II), iar cererea de recurs au fost
depusă la 01 decembrie 2023 (f. d. 1-21, vol. III).
La 02 august 2024, în adresa intimatei și Direcției asistență socială și
protecție a familie Ciocana a fost expediat copia recursului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire (f. d. 51, vol. III).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului
intimata și Direcția asistență socială și protecție a familie Ciocana, nu a făcut
uz de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
10
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de
11
către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta
s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Iulian Afanasiev conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, în apel care au fost
analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod
corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al
Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție
pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de
vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
12
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Cu referire la solicitarea cu privire la anularea încheierii protocolare
din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost restituite
apelantului CD-urile (2CD-uri) anexate la cererea de apel (f. d. 143, vol. II)
și a încheierii protocolare din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost respins demersul cu privire la obligarea intimatei Rodica Țurcan
de a se prezenta în ședința de judecată (f. d. 153, vol. II), recurentul nu a adus
argumente clare pentru a susține această cerință. Or, recurentul descrie
circumstanțele în fapt a cauzei.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Iulian Afanasiev, ca
fiind inadmisibil.
80.Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
13
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Iulian Afanasiev împotriva
deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
14