2ra-238/24 — stabilirea domiciliului copilului minor

2ra-238/24 — stabilirea domiciliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra–238/24

2-22000578-01-2ra-05042024

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Țurcan, I. Cotruță)

Î N C H E I E R E

19 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Sergiu Trocin, reprezentat de

avocatul Mihail Durnescu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Trocin

împotriva Irinei Bulat, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția drepturilor

copilului sec. Buiucani, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor,

și cererea reconvențională depusă de Irina Bulat împotriva lui Sergiu Trocin,

intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția drepturilor copilului sec. Buiucani,

cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei e întreținere

a copilului minor,

împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Anatolie

Cechir, s-a admis cererea de apel depusă de Irina Bulat și s-a casat parțial hotărârea

din 19 decembrie 2022 a Judecătoria Chișinău, sediul Centru

c o n s t a t ă:

La 30 decembrie 2021, Sergiu Trocin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Irinei Bulat, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția drepturilor

copilului sec. Buiucani cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor.

În motivarea acțiunii, a indicat că la 08 decembrie 2021 a fost desfăcută

căsătoria încheiată între Sergiu Trocin și Irina Bulat. Din aceasta căsătorie au un

copil minor **** ****, născut la **** **** ****, care locuiește periodic cu

reclamantul, periodic cu mama.

1

A menționat că încercarea de a stabili cu pârâta modalitatea de întreținere a

copilului nu s-a soldat cu succes, deoarece aceasta nu dorește să abordeze situația

dată, toate cheltuielile la moment în mare parte fiind suportate de către dânsul.

Totodată, au stabilit că copilul va locui atât cu tatăl, cât și cu mama acestuia,

ambii contribuind la educația lui.

La 29 decembrie 2021, a primit de la pârâtă scrisoare, prin care i-a

comunicat că dorește să părăsească teritoriul Republicii Moldova, plecând la lucru

peste hotare, fără a fi prezentate probe în acest sens și că aceasta a decis ca copilul

de un an și 11 luni de zile să plece cu ea peste hotare în țară străină, unde aceasta

nu are nici loc de trai, nici condiții pentru copil și nici loc de muncă ca să asigure

copilul cu minimul necesar, pe când în Republica Moldova acestuia îi sunt create

toate condițiile necesare pentru creștere și educație.

În aceste circumstanțe expuse anterior în cerere, pârâta dorește să părăsească

hotarele țării împreună cu copilul minor și refuză soluționarea situației create pe

cale amiabilă.

Reclamantul a solicitat determinarea domiciliului copilului minor ****

****, anul nașterii **** **** **** cu tatăl acestuia Sergiu Trocin și încasarea din

contul Irinei Bulat în beneficiul său a cheltuielilor de judecată.

La 24 martie 2022, prin intermediul Secției de evidență și documentare

procesuală, Irina Bulat a depus cerere reconvențională împotriva lui Sergiu Trocin,

intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția drepturilor copilului sec. Buiucani

cu privire la constatarea/stabilirea domiciliului copilului minor **** ****, anul

nașterii **** **** **** cu mama sa Irina Bulat, încasarea din contul lui Sergiu

Trocin în beneficiul Irinei Bulat pensia de întreținere a minorului în sumă de 5000

lei până la atingerea majoratului și încasarea din contul lui Sergiu Trocin în

beneficiul Irinei Bulat a cheltuielilor judiciare.

În susținerea acțiunii reconvenționale a indicat că, la 07 iunie 2015, Irina

Bulat a încheiat căsătoria cu Sergiu Trocin. La **** **** ****, s-a născut fiul

comun **** ****.

La scurt timp după nașterea copilului, mai exact, la 24 februarie 2020,

Sergiu Trocin a aplicat violență fizică asupra dânsei, cauzându-i leziuni corporale.

A menționat că, Sergiu Trocin a fost mereu o persoană violentă și sistematic

aplica violența psihică asupra dânsei. După nașterea copilului, în luna august 2020,

când copilul avea doar 6 luni Sergiu Trocin a alungat-o din casă împreună cu

copilul minor, spunându-i că nu mai dorește să locuiască cu ea și vrea să divorțeze.

Respectiv, a luat copilul și s-a mutat cu traiul la adresa mun. Chișinău, str.

****, nr. ****, ap. ****, fiindu-i frică că Sergiu Trocin să nu aplice din nou

violența fizică asupra ei, fiindu-i cauzate prejudicii enorme, aceasta având stări de

anxietate si frică.

A susținut că, Sergiu Trocin a încercat să depună acțiune de divorț, doar că

din cauza vârstei copilului care nu avea un an, nu putea face acest lucru, așa că a

așteptat ca copilul să împlinească 1 an. În această perioadă, Sergiu Trocin îi spunea

că vrea desfacerea căsătoriei și că este de acord ca copilul să locuiască cu dânsa.

2

Prin urmare, în noiembrie 2021, a convins-o să meargă la Oficiul Stării Civile cu

el și să depună cerere de desfacere a căsătoriei pe cale amiabilă cu condiția că el va

declara la OSC că au convenit asupra domiciliului copilului minor și acesta va

locui cu mama, astfel vor desface căsătoria fără un proces de judecată, pe cale

amiabilă și fără cheltuieli judiciare.

Reclamanta a menționat că a fost de acord cu această propunere, deoarece

într-adevăr, Codul familiei prevede procedura simplificată și acest acord poate fi

făcut și în fața autorităților Oficiului Stării Civile, or, art. 36 din Codul familiei

stipulează că, trebuie să existe un acord comun a soților, inclusiv asupra

domiciliului copiilor minori și întreținerea acestora.

A precizat că Sergiu Trocin, prin cererea sa de chemare în judecată, ascunde

faptul că părțile nu mai locuiesc împreună din august 2020, când copilul avea doar

6 luni din motiv că el a alungat-o cu tot cu copil de la domiciliu. De asemenea, nu

a indicat în cererea de chemare în judecată că el a făcut declarație în fața Oficiului

Stării Civile că nu are obiecții ca copilul minor să locuiască cu mama sa.

Reclamanta a susținut că nu i-a îngrădit dreptul lui Sergiu Trocin să se vadă

cu copilul minor, nu a avut și nu are această intenție, însă acest fapt nu poate fi

considerat că copilul a locuit atât cu mama, cât și cu tata. Irina Bulat a explicat că

copilul locuiește cu aceasta, copilul este alăptat natural până în prezent și toată

această perioadă de timp de când ei au fost separați, tatăl minorului venea să-și

vadă copilul câteva ori pe săptămână, petrecând câteva ore cu copilul, fără ca

minorul să doarmă la domiciliul reclamantului.

A comunicat că Sergiu Trocin nu a solicitat să fie abordată și discutată

întreținerea copilului, deoarece după separare, copilul a fost întreținut exclusiv de

către mama minorului, aceasta fiind în concediu de maternitate și având

îndemnizație de întreținere a copilului.

În opinia reclamantei, schimbarea domiciliului minorului de la mamă la tată

este periculoasă din motiv că Sergiu Trocin are mai multe dosare penale în care

este cercetat penal pentru infracțiuni grave, acesta are și sentințe de condamnare,

are datorii financiare la stat conform sentințelor de condamnare, nu are un loc de

muncă, ceea ce demonstrează că el nu poate avea grijă de sine, dar nemaivorbind

de grija unui copil sugar de doar 2 ani.

Având în vedere interesul superior al copilului minor, acesta trebuie să

continue să domicilieze cu mama sa în ambianță calmă, liniștită, fără stres, iar tatăl

să-și mențină în continuare legătura prin comunicare cu minorul conform legii.

Reclamanta a menționat că, potrivit art. 74 din Codul familiei, Sergiu

Trocin are obligația de a întreține copilul, însă acest fapt nu este realizat de către

ultimul, din acest considerent Irina Bulat este de opinia că instanța urmează să

încaseze în sumă fixă pensia de întreținere pentru copilul minor din contul lui

Sergiu Trocin, deoarece acesta nu are un loc de muncă și un venit stabil.

Irina Bulat a solicitat constatarea/stabilirea domiciliului copilului minor

**** ****, anul nașterii **** **** **** cu mama sa Irina Bulat, încasarea din

contul lui Sergiu Trocin în contul Irinei Bulat pensia de întreținere a minorului în

3

sumă de 5000 lei până la atingerea majoratului și încasarea din contul lui Trocin

Sergiu în contul Irinei Bulat a tuturor cheltuielilor judiciare.

Prin încheierea din 24 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial cererea reclamantului Sergiu Trocin, privind aplicarea măsurilor de

asigurare a acțiunii. S-a interzis copilului minor **** ****, anul nașterii ****

**** ****, fără acordul scris al tatălui său Trocin Sergiu, ieșirea peste hotarele

Republicii Moldova până la examinarea definitivă a prezentei cauze.

Prin hotărârea din 19 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis parțial cererea reconvențională depusă de Irina Bulat. S-a stabilit

domiciliul copilului minor **** **** la domiciliul mamei Irina Bulat în limitele

teritoriului Republicii Moldova. S-a încasat din contul lui Sergiu Trocin în

beneficiul Irinei Bulat pensia de întreținere a copilului minor **** **** în mărime

de 2000 lei/lunar începând cu data de 24 martie 2022 până la atingerea majoratului

de către copil. S-a încasat de la Sergiu Trocin în beneficiul statului taxa de stat de

la care plată este scutit reclamantul la depunerea cererii de chemare în judecată în

mărime de 720 de lei. S-a compensat parțial cheltuielile de judecată prin încasarea

din contul lui Sergiu Trocin în beneficiul Irinei Bulat a sumei în mărime de 4000

de lei. În rest cererea reconvențională s-a respins ca neîntemeiată. S-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Trocin ca neîntemeiată.

La 04 ianuarie 2023, Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Anatolie

Cechir, a declarat apel, inițial nemotivat, ulterior a prezentat apelul motivat,

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

din 19 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi

hotărâri prin care să fie admisă integrală cererea de chemare în judecată depusă de

Sergiu Trocin, cu respingerea cererii reconveționale ca nefondată.

La 13 ianuarie 2023, Irina Bulat a declarat apel, inițial nemotivat, ulterior a

prezentat apelul motivat, împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii din 19 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de

chemare în judecată.

La 27 aprilie 2023, Irina Bulat a depus cerere de recurs împotriva încheierii

din 24 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

acesteia, casarea încheierii instanței de fond și emiterea unei decizii de respingere a

cererii depuse de Sergiu Trocin privind aplicarea măsurilor de asigurare.

Prin decizia din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Anatolie Cechir.

S-a admis cererea de apel declarată de Irina Bulat. S-a casat parțial hotărârea din

19 decembrie 2022 a Judecătorie Chișinău, sediul Centru. S-a exclus din hotărâre

formularea „în limitele Republicii Moldova”. S-a modificat hotărârea din 19

decembrie 2022 în partea încasării cheltuielilor pentru asistența juridică, majorând

suma încasată de la Sergiu Trocin în beneficiul Irinei Bulat cu titlu de cheltuieli

pentru asistență juridică de la 4000 de lei până la 11000 de lei. În rest, hotărârea s-a

menținut. S-a casat încheierea din 24 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

4

Centru, soluționând prin decizie problema respectivă după cum urmează: S-a

respins cererea depusă de Sergiu Trocin privind aplicarea măsura de asigurare a

acțiunii, ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a precizat că, la stabilirea

domiciliului copilului minor cu mama, s-a ținut cont de interesul copilului de a se

dezvolta într-un mediu sigur, sănătos și care să le confere stabilitate, precum s-a

ținut cont și de vârsta fragedă a copilului minor **** ****, anul nașterii **** ****

****, care urmează să fie crescut, îngrijit, educat și protejat de către mamă, cel

puțin până la vârsta când copilul va putea decide cu cine din părinți să locuiască în

continuare.

Instanța de apel a considerat întemeiată soluția primei instanțe prin care s-a

admis parțial cererea reconvențională depusă de Irina Bulat împotriva lui Sergiu

Trocin, cu privire la stabilirea domiciliul copilului minor **** **** la domiciliului

mamei Irina Bulat, însă consideră neîntemeiată formularea „în limitele Republicii

Moldova”.

La acest capitol, Curtea de Apel Chișinău a notat, că potrivit Constituției

fiecare cetățean are dreptul la libera circulație, iar Codul familiei expres prevede că

părintele cu care s-a stabilit domiciliul minorului este liber să circule să își schimbe

împreună cu minorul domiciliul, cu o singură condiție, ca să anunțe celălalt părinte

despre schimbarea temporară ori permanentă a domiciliului minorului și să nu

îngrădească accesul minorului de comunicare cu celălalt părinte prin rețele on-line,

ori alte metode stipulate de lege. Mai mult ca atât, apelanta si copilul minor dețin

cetățenia română și au domiciliu și în România, iar prin limitarea și formula

„limitele Republicii Moldova” îi este îngrădit dreptul să-și schimbe domiciliul în

România în caz că va considera necesar să-și stabilească reședința în România.

Prin această limitare, instanța a încălcat art. 27 din Constituția Republicii Moldova,

potrivit căruia oricărui cetățean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-

și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a ieși, de a emigra

și de a reveni în țară.

Instanța de apel a reiterat că, stabilirea domiciliului copilului minor cu unul

dintre părinți urmează a fi analizată sub aspectul unei ingerințe în dreptul la

respectarea vieții de familie în sensul art. 8 CEDO sau admisibilitatea ingerinței în

dreptul garantat de art. 8 CEDO soților, cu ocazia stabilirii domiciliului copilului

minor urmează a fi compatibilă regulii triplului test: măsura să fie în conformitate

cu legea, să urmărească un scop legal și să fie necesară într-o societate democratică

(Olsson v. Sweden nr. 10465/83 din 24.03.1988, Gnahore v. France 19.09.2000).

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a conchis că, imperativele asigurării celei

mai bune protecții a intereselor copiilor dispun de prioritate în raport cu interesele

sau sentimentele părinților, motiv din care protecția, buna dezvoltare a copilului,

inclusiv atașamentul sentimental al copilului și siguranța acestuia vor constitui

circumstanțe determinante pentru instanță la stabilirea domiciliului copilului

minor.

5

Referitor la pretenția privind încasarea pensiei pentru întreținerea copilului,

instanța de apel a relevat că, urmând ideea că copilul minor **** **** se află în

grija și la întreținerea mamei Irina Bulat, iar între părți nu există nici un acord

privind întreținerea copilului minor, instanța de fond întemeiat a stabilit încasarea

pensiei de întreținere a copilului în mărime de 2000 de lei de lei lunar, începând cu

data de 24 martie 2022 pînă la atingerea majoratului de către copil, or, sarcina de

întreținere a copilului le revine ambilor părinți în virtutea responsabilităților

asumate încă de la momentul conceperii copilului în familie.

Curtea de Apel Chișinău a punctat că, la stabilirea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor s-a luat în considerare informațiile Biroului Național

de Statistică, potrivit cărora pentru orașele mari minimul de existență pentru copiii

în vârstă de 1-6 ani în medie pentru anul 2022 constituie suma de 2471,40 de lei,

iar pentru vârsta de 7-17 ani, suma 3188,6 de lei, sumă la care trebuie să contribuie

ambii părinți. Totodată, s-a ținut cont că minimul de existență nu prevede toate

cheltuielile necesare pentru dezvoltarea unui copil: procurarea cărților,

frecventarea anumitor secții sportive sau de creație, activități necesare creșterii și

evoluării psiho-emoționale echilibrate a copilului, de care acesta nu poate fi lipsit,

or, acest fapt ar contravine interesului său superior.

La 21 februarie 2024, Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Mihail

Durnescu, a depus recurs împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond și

a deciziei instanței de apel, cu emiterea unoi noi hotărâri prin care să fie stabilit

domiciliul copilului minor **** **** cu tata Sergiu Trocin și a constata încălcarea

art. 6 paragraf 1 și 8 cu 14 al C.E.D.O.

În motivarea recursului a indicat că, instanța a depășit cadrul probatoriu din

dosar, dând apreciere probilor inexistente punând la bază declarațiile nefondate și

calomnioase. Totodată, argumentarea instanței de apel este una discriminatorie pe

criteriu de sex, dând valoare mai mare sentimentelor și drepturilor Irinei Bulat.

Ce ține de argumentul instanței de apel precum că apelanta și copilul minor

dețin cetățenia română și au domiciliu și în România, Sergiu Torcin a opinat că

persoana nu poate avea mai multe domicilii, invocând în acest sens dispozițiile art.

38 alin. (1) și (2) din Codul civil, potrivit căruia domiciliul persoanei fizice este

locul unde aceasta își are reședința obișnuită. Se consideră că persoana își

păstrează domiciliul atât timp cât nu și-a stabilit un altul. Reședința obișnuită

demonstrează o legătură apropiată și stabilă a persoanei fizice cu locul vizat. La

determinarea reședinței obișnuite se iau în considerare toate elementele de fapt

relevante, în special durata și regularitatea prezenței persoanei în locul vizat,

precum și condițiile și motivele acestei prezențe. Prin urmare, nu este posibil de a

avea mai multe domicilii, or, conform convenției de la Haga în situația în care

acțiunile se desfășoară pe teritoriul Republicii Moldova în acest caz sunt aplicate

normele Republicii Moldova.

A menționat că instanța, fără a avea probatoriu, a prezumat că recurentul ar

fi aplicat violența, fapt care nu a existat și probe în acest sens lipsesc, mai mult ca

6

atât probele spun contrariul precum că violența a fost aplicată de Irina Bulat prin

acțiunile de răpire.

Recurentul a mai indicat că, pricina civilă a fost examinată contrar

principiilor legale și anume a interesului suprem a copilului minor, fără a avea

concluzia specialiștilor, or, cererea înaintată de către dânsul a fost respinsă. De

asemenea, nu s-a acceptat audierea martorilor invocați de Sergiu Trocin, or, prin

declarațiile acestora s-ar fi confirmat suplimentar informația despre atașamentul

copilului **** **** față de tatăl său.

Recurentul a concluzionat că instanțele inferioare, în esență, au preluat doar

argumentele Irinei Bulat, fără a argumenta prin care înscrisuri se denotă interesul

suprem al minorului, veniturile, domiciliul, atașamentul, violența aplicată și suma

solicitată cu titlu de pensie pentru întreținerea copiilor minori.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 31

octombrie 2023.

Totodată, la 26 decembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat, prin

intermediul poștei electronice părților copia deciziei, fapt ce se confirmă prin

extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (vol. IV, f.d. 246).

Astfel, recursul declarat la 21 februarie 2024 se consideră depus în termenul

stabilit de lege.

La 07 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei

electronice, a expediat în adresa intimaților, copia recursului declarat împotriva

deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel

participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii

în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului.

La 15 mai 2024, Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorului

Buiucani a depus referință, solicitând ca la pronunțarea hotărârii să se țină cont în

exclusivitate de interesul superior al copilului Daniel Trocin.

Prin referința din 27 mai 2024, Irina Bulat a solicitat declararea recursului

inadmisibil sau respingerea acestuia, încasarea pensiei de întreținere pentru copilul

minor în mărime de 5000 de lei sau ¼ din veniturile recurentului, încasarea

cheltuielilor de judecată din contul recurentului pentru examinarea cauzei în fond

în sumă de 500 de dolari și 25 de euro, echivalentul a 9309 de lei pentru serviciile

avocatului și cheltuieli de apostilare.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

7

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

318- 321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de

Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu, împotriva deciziei din 31

octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01

septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de

Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu, este inadmisibil, pentru

motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2)

din Codul de procedură civilă. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de

procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01

septembrie 2023).

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind

tardiv un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

8

Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul depus de Sergiu Trocin,

reprezentat de avocatul Mihail Durnescu, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența

temeiurilor de declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul

exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu, conține

obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării

cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate

corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul

de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice

ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o

simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu poate constitui temei de admisibilitate a

recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

9

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a aprecia recursul depus de Sergiu Trocin, reprezentat

de avocatul Mihail Durnescu, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit.

a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se declară inadmisibil recursul declarate de Sergiu Trocin, reprezentat de

avocatul Mihail Durnescu, împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu

Trocin împotriva Irinei Bulat, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

drepturilor copilului sec. Buiucani, cu privire la stabilirea domiciliului copilului

minor, și cererea reconvențională depusă de Irina Bulat împotriva lui Sergiu

Trocin, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția drepturilor copilului sec.

Buiucani, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei e

întreținere a copilului minor.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

10