2ra-238/24 — stabilirea domiciliului copilului minor

Dosarul nr. 2ra–238/24 2-22000578-01-2ra-05042024 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Holban) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Țurcan, I. Cotruță) Î N C H E I E R E 19 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului depus de Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Trocin împotriva Irinei Bulat, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția drepturilor copilului sec. Buiucani, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, și cererea reconvențională depusă de Irina Bulat împotriva lui Sergiu Trocin, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția drepturilor copilului sec. Buiucani, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei e întreținere a copilului minor, împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Anatolie Cechir, s-a admis cererea de apel depusă de Irina Bulat și s-a casat parțial hotărârea din 19 decembrie 2022 a Judecătoria Chișinău, sediul Centru c o n s t a t ă: La 30 decembrie 2021, Sergiu Trocin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Bulat, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția drepturilor copilului sec. Buiucani cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor.

În motivarea acțiunii, a indicat că la 08 decembrie 2021 a fost desfăcută căsătoria încheiată între Sergiu Trocin și Irina Bulat. Din aceasta căsătorie au un copil minor **** ****, născut la **** **** ****, care locuiește periodic cu reclamantul, periodic cu mama. 1 A menționat că încercarea de a stabili cu pârâta modalitatea de întreținere a copilului nu s-a soldat cu succes, deoarece aceasta nu dorește să abordeze situația dată, toate cheltuielile la moment în mare parte fiind suportate de către dânsul. Totodată, au stabilit că copilul va locui atât cu tatăl, cât și cu mama acestuia, ambii contribuind la educația lui.

La 29 decembrie 2021, a primit de la pârâtă scrisoare, prin care i-a comunicat că dorește să părăsească teritoriul Republicii Moldova, plecând la lucru peste hotare, fără a fi prezentate probe în acest sens și că aceasta a decis ca copilul de un an și 11 luni de zile să plece cu ea peste hotare în țară străină, unde aceasta nu are nici loc de trai, nici condiții pentru copil și nici loc de muncă ca să asigure copilul cu minimul necesar, pe când în Republica Moldova acestuia îi sunt create toate condițiile necesare pentru creștere și educație. În aceste circumstanțe expuse anterior în cerere, pârâta dorește să părăsească hotarele țării împreună cu copilul minor și refuză soluționarea situației create pe cale amiabilă.

Reclamantul a solicitat determinarea domiciliului copilului minor **** ****, anul nașterii **** **** **** cu tatăl acestuia Sergiu Trocin și încasarea din contul Irinei Bulat în beneficiul său a cheltuielilor de judecată. La 24 martie 2022, prin intermediul Secției de evidență și documentare procesuală, Irina Bulat a depus cerere reconvențională împotriva lui Sergiu Trocin, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția drepturilor copilului sec. Buiucani cu privire la constatarea/stabilirea domiciliului copilului minor **** ****, anul nașterii **** **** **** cu mama sa Irina Bulat, încasarea din contul lui Sergiu Trocin în beneficiul Irinei Bulat pensia de întreținere a minorului în sumă de 5000 lei până la atingerea majoratului și încasarea din contul lui Sergiu Trocin în beneficiul Irinei Bulat a cheltuielilor judiciare.

În susținerea acțiunii reconvenționale a indicat că, la 07 iunie 2015, Irina Bulat a încheiat căsătoria cu Sergiu Trocin. La **** **** ****, s-a născut fiul comun **** ****. La scurt timp după nașterea copilului, mai exact, la 24 februarie 2020, Sergiu Trocin a aplicat violență fizică asupra dânsei, cauzându-i leziuni corporale. A menționat că, Sergiu Trocin a fost mereu o persoană violentă și sistematic aplica violența psihică asupra dânsei. După nașterea copilului, în luna august 2020, când copilul avea doar 6 luni Sergiu Trocin a alungat-o din casă împreună cu copilul minor, spunându-i că nu mai dorește să locuiască cu ea și vrea să divorțeze. Respectiv, a luat copilul și s-a mutat cu traiul la adresa mun.

Chișinău, str. ****, nr. ****, ap. ****, fiindu-i frică că Sergiu Trocin să nu aplice din nou violența fizică asupra ei, fiindu-i cauzate prejudicii enorme, aceasta având stări de anxietate si frică. A susținut că, Sergiu Trocin a încercat să depună acțiune de divorț, doar că din cauza vârstei copilului care nu avea un an, nu putea face acest lucru, așa că a așteptat ca copilul să împlinească 1 an. În această perioadă, Sergiu Trocin îi spunea că vrea desfacerea căsătoriei și că este de acord ca copilul să locuiască cu dânsa. 2 Prin urmare, în noiembrie 2021, a convins-o să meargă la Oficiul Stării Civile cu el și să depună cerere de desfacere a căsătoriei pe cale amiabilă cu condiția că el va declara la OSC că au convenit asupra domiciliului copilului minor și acesta va locui cu mama, astfel vor desface căsătoria fără un proces de judecată, pe cale amiabilă și fără cheltuieli judiciare.

Reclamanta a menționat că a fost de acord cu această propunere, deoarece într-adevăr, Codul familiei prevede procedura simplificată și acest acord poate fi făcut și în fața autorităților Oficiului Stării Civile, or, art. 36 din Codul familiei stipulează că, trebuie să existe un acord comun a soților, inclusiv asupra domiciliului copiilor minori și întreținerea acestora. A precizat că Sergiu Trocin, prin cererea sa de chemare în judecată, ascunde faptul că părțile nu mai locuiesc împreună din august 2020, când copilul avea doar 6 luni din motiv că el a alungat-o cu tot cu copil de la domiciliu. De asemenea, nu a indicat în cererea de chemare în judecată că el a făcut declarație în fața Oficiului Stării Civile că nu are obiecții ca copilul minor să locuiască cu mama sa.

Reclamanta a susținut că nu i-a îngrădit dreptul lui Sergiu Trocin să se vadă cu copilul minor, nu a avut și nu are această intenție, însă acest fapt nu poate fi considerat că copilul a locuit atât cu mama, cât și cu tata. Irina Bulat a explicat că copilul locuiește cu aceasta, copilul este alăptat natural până în prezent și toată această perioadă de timp de când ei au fost separați, tatăl minorului venea să-și vadă copilul câteva ori pe săptămână, petrecând câteva ore cu copilul, fără ca minorul să doarmă la domiciliul reclamantului. A comunicat că Sergiu Trocin nu a solicitat să fie abordată și discutată întreținerea copilului, deoarece după separare, copilul a fost întreținut exclusiv de către mama minorului, aceasta fiind în concediu de maternitate și având îndemnizație de întreținere a copilului.

În opinia reclamantei, schimbarea domiciliului minorului de la mamă la tată este periculoasă din motiv că Sergiu Trocin are mai multe dosare penale în care este cercetat penal pentru infracțiuni grave, acesta are și sentințe de condamnare, are datorii financiare la stat conform sentințelor de condamnare, nu are un loc de muncă, ceea ce demonstrează că el nu poate avea grijă de sine, dar nemaivorbind de grija unui copil sugar de doar 2 ani. Având în vedere interesul superior al copilului minor, acesta trebuie să continue să domicilieze cu mama sa în ambianță calmă, liniștită, fără stres, iar tatăl să-și mențină în continuare legătura prin comunicare cu minorul conform legii.

Reclamanta a menționat că, potrivit art. 74 din Codul familiei, Sergiu Trocin are obligația de a întreține copilul, însă acest fapt nu este realizat de către ultimul, din acest considerent Irina Bulat este de opinia că instanța urmează să încaseze în sumă fixă pensia de întreținere pentru copilul minor din contul lui Sergiu Trocin, deoarece acesta nu are un loc de muncă și un venit stabil. Irina Bulat a solicitat constatarea/stabilirea domiciliului copilului minor **** ****, anul nașterii **** **** **** cu mama sa Irina Bulat, încasarea din contul lui Sergiu Trocin în contul Irinei Bulat pensia de întreținere a minorului în 3 sumă de 5000 lei până la atingerea majoratului și încasarea din contul lui Trocin Sergiu în contul Irinei Bulat a tuturor cheltuielilor judiciare.

Prin încheierea din 24 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea reclamantului Sergiu Trocin, privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. S-a interzis copilului minor **** ****, anul nașterii **** **** ****, fără acordul scris al tatălui său Trocin Sergiu, ieșirea peste hotarele Republicii Moldova până la examinarea definitivă a prezentei cauze. Prin hotărârea din 19 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial cererea reconvențională depusă de Irina Bulat. S-a stabilit domiciliul copilului minor **** **** la domiciliul mamei Irina Bulat în limitele teritoriului Republicii Moldova. S-a încasat din contul lui Sergiu Trocin în beneficiul Irinei Bulat pensia de întreținere a copilului minor **** **** în mărime de 2000 lei/lunar începând cu data de 24 martie 2022 până la atingerea majoratului de către copil.

S-a încasat de la Sergiu Trocin în beneficiul statului taxa de stat de la care plată este scutit reclamantul la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 720 de lei. S-a compensat parțial cheltuielile de judecată prin încasarea din contul lui Sergiu Trocin în beneficiul Irinei Bulat a sumei în mărime de 4000 de lei. În rest cererea reconvențională s-a respins ca neîntemeiată. S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Trocin ca neîntemeiată. La 04 ianuarie 2023, Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Anatolie Cechir, a declarat apel, inițial nemotivat, ulterior a prezentat apelul motivat, împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 19 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integrală cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Trocin, cu respingerea cererii reconveționale ca nefondată.

La 13 ianuarie 2023, Irina Bulat a declarat apel, inițial nemotivat, ulterior a prezentat apelul motivat, împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 19 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată. La 27 aprilie 2023, Irina Bulat a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 24 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de fond și emiterea unei decizii de respingere a cererii depuse de Sergiu Trocin privind aplicarea măsurilor de asigurare. Prin decizia din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel depusă de Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Anatolie Cechir.

S-a admis cererea de apel declarată de Irina Bulat. S-a casat parțial hotărârea din 19 decembrie 2022 a Judecătorie Chișinău, sediul Centru. S-a exclus din hotărâre formularea „în limitele Republicii Moldova”. S-a modificat hotărârea din 19 decembrie 2022 în partea încasării cheltuielilor pentru asistența juridică, majorând suma încasată de la Sergiu Trocin în beneficiul Irinei Bulat cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică de la 4000 de lei până la 11000 de lei. În rest, hotărârea s-a menținut. S-a casat încheierea din 24 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul 4 Centru, soluționând prin decizie problema respectivă după cum urmează: S-a respins cererea depusă de Sergiu Trocin privind aplicarea măsura de asigurare a acțiunii, ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a precizat că, la stabilirea domiciliului copilului minor cu mama, s-a ținut cont de interesul copilului de a se dezvolta într-un mediu sigur, sănătos și care să le confere stabilitate, precum s-a ținut cont și de vârsta fragedă a copilului minor **** ****, anul nașterii **** **** ****, care urmează să fie crescut, îngrijit, educat și protejat de către mamă, cel puțin până la vârsta când copilul va putea decide cu cine din părinți să locuiască în continuare. Instanța de apel a considerat întemeiată soluția primei instanțe prin care s-a admis parțial cererea reconvențională depusă de Irina Bulat împotriva lui Sergiu Trocin, cu privire la stabilirea domiciliul copilului minor **** **** la domiciliului mamei Irina Bulat, însă consideră neîntemeiată formularea „în limitele Republicii Moldova”.

La acest capitol, Curtea de Apel Chișinău a notat, că potrivit Constituției fiecare cetățean are dreptul la libera circulație, iar Codul familiei expres prevede că părintele cu care s-a stabilit domiciliul minorului este liber să circule să își schimbe împreună cu minorul domiciliul, cu o singură condiție, ca să anunțe celălalt părinte despre schimbarea temporară ori permanentă a domiciliului minorului și să nu îngrădească accesul minorului de comunicare cu celălalt părinte prin rețele on-line, ori alte metode stipulate de lege. Mai mult ca atât, apelanta si copilul minor dețin cetățenia română și au domiciliu și în România, iar prin limitarea și formula „limitele Republicii Moldova” îi este îngrădit dreptul să-și schimbe domiciliul în România în caz că va considera necesar să-și stabilească reședința în România.

Prin această limitare, instanța a încălcat art. 27 din Constituția Republicii Moldova, potrivit căruia oricărui cetățean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a- și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a ieși, de a emigra și de a reveni în țară. Instanța de apel a reiterat că, stabilirea domiciliului copilului minor cu unul dintre părinți urmează a fi analizată sub aspectul unei ingerințe în dreptul la respectarea vieții de familie în sensul art. 8 CEDO sau admisibilitatea ingerinței în dreptul garantat de art. 8 CEDO soților, cu ocazia stabilirii domiciliului copilului minor urmează a fi compatibilă regulii triplului test: măsura să fie în conformitate cu legea, să urmărească un scop legal și să fie necesară într-o societate democratică (Olsson v. Sweden nr. 10465/83 din 24.03.1988, Gnahore v. France 19.09.2000).

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a conchis că, imperativele asigurării celei mai bune protecții a intereselor copiilor dispun de prioritate în raport cu interesele sau sentimentele părinților, motiv din care protecția, buna dezvoltare a copilului, inclusiv atașamentul sentimental al copilului și siguranța acestuia vor constitui circumstanțe determinante pentru instanță la stabilirea domiciliului copilului minor.

5 Referitor la pretenția privind încasarea pensiei pentru întreținerea copilului, instanța de apel a relevat că, urmând ideea că copilul minor **** **** se află în grija și la întreținerea mamei Irina Bulat, iar între părți nu există nici un acord privind întreținerea copilului minor, instanța de fond întemeiat a stabilit încasarea pensiei de întreținere a copilului în mărime de 2000 de lei de lei lunar, începând cu data de 24 martie 2022 pînă la atingerea majoratului de către copil, or, sarcina de întreținere a copilului le revine ambilor părinți în virtutea responsabilităților asumate încă de la momentul conceperii copilului în familie.

Curtea de Apel Chișinău a punctat că, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor s-a luat în considerare informațiile Biroului Național de Statistică, potrivit cărora pentru orașele mari minimul de existență pentru copiii în vârstă de 1-6 ani în medie pentru anul 2022 constituie suma de 2471,40 de lei, iar pentru vârsta de 7-17 ani, suma 3188,6 de lei, sumă la care trebuie să contribuie ambii părinți. Totodată, s-a ținut cont că minimul de existență nu prevede toate cheltuielile necesare pentru dezvoltarea unui copil: procurarea cărților, frecventarea anumitor secții sportive sau de creație, activități necesare creșterii și evoluării psiho-emoționale echilibrate a copilului, de care acesta nu poate fi lipsit, or, acest fapt ar contravine interesului său superior.

La 21 februarie 2024, Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu, a depus recurs împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unoi noi hotărâri prin care să fie stabilit domiciliul copilului minor **** **** cu tata Sergiu Trocin și a constata încălcarea art. 6 paragraf 1 și 8 cu 14 al C.E.D.O. În motivarea recursului a indicat că, instanța a depășit cadrul probatoriu din dosar, dând apreciere probilor inexistente punând la bază declarațiile nefondate și calomnioase. Totodată, argumentarea instanței de apel este una discriminatorie pe criteriu de sex, dând valoare mai mare sentimentelor și drepturilor Irinei Bulat.

Ce ține de argumentul instanței de apel precum că apelanta și copilul minor dețin cetățenia română și au domiciliu și în România, Sergiu Torcin a opinat că persoana nu poate avea mai multe domicilii, invocând în acest sens dispozițiile art. 38 alin. (1) și (2) din Codul civil, potrivit căruia domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta își are reședința obișnuită. Se consideră că persoana își păstrează domiciliul atât timp cât nu și-a stabilit un altul. Reședința obișnuită demonstrează o legătură apropiată și stabilă a persoanei fizice cu locul vizat. La determinarea reședinței obișnuite se iau în considerare toate elementele de fapt relevante, în special durata și regularitatea prezenței persoanei în locul vizat, precum și condițiile și motivele acestei prezențe.

Prin urmare, nu este posibil de a avea mai multe domicilii, or, conform convenției de la Haga în situația în care acțiunile se desfășoară pe teritoriul Republicii Moldova în acest caz sunt aplicate normele Republicii Moldova. A menționat că instanța, fără a avea probatoriu, a prezumat că recurentul ar fi aplicat violența, fapt care nu a existat și probe în acest sens lipsesc, mai mult ca 6 atât probele spun contrariul precum că violența a fost aplicată de Irina Bulat prin acțiunile de răpire. Recurentul a mai indicat că, pricina civilă a fost examinată contrar principiilor legale și anume a interesului suprem a copilului minor, fără a avea concluzia specialiștilor, or, cererea înaintată de către dânsul a fost respinsă.

De asemenea, nu s-a acceptat audierea martorilor invocați de Sergiu Trocin, or, prin declarațiile acestora s-ar fi confirmat suplimentar informația despre atașamentul copilului **** **** față de tatăl său. Recurentul a concluzionat că instanțele inferioare, în esență, au preluat doar argumentele Irinei Bulat, fără a argumenta prin care înscrisuri se denotă interesul suprem al minorului, veniturile, domiciliul, atașamentul, violența aplicată și suma solicitată cu titlu de pensie pentru întreținerea copiilor minori. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 31 octombrie 2023. Totodată, la 26 decembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat, prin intermediul poștei electronice părților copia deciziei, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (vol. IV, f.d. 246). Astfel, recursul declarat la 21 februarie 2024 se consideră depus în termenul stabilit de lege.

La 07 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei electronice, a expediat în adresa intimaților, copia recursului declarat împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului. La 15 mai 2024, Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorului Buiucani a depus referință, solicitând ca la pronunțarea hotărârii să se țină cont în exclusivitate de interesul superior al copilului Daniel Trocin.

Prin referința din 27 mai 2024, Irina Bulat a solicitat declararea recursului inadmisibil sau respingerea acestuia, încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de 5000 de lei sau ¼ din veniturile recurentului, încasarea cheltuielilor de judecată din contul recurentului pentru examinarea cauzei în fond în sumă de 500 de dolari și 25 de euro, echivalentul a 9309 de lei pentru serviciile avocatului și cheltuieli de apostilare.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea 7 cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318- 321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu, împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu, este inadmisibil, pentru motivele ce succed. În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023). În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

8 Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Verificând motivele de casare, invocate în recursul depus de Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1). Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurent nu poate constitui temei de admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

9 În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul depus de Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, dispune: Se declară inadmisibil recursul declarate de Sergiu Trocin, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu, împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Trocin împotriva Irinei Bulat, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția drepturilor copilului sec. Buiucani, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, și cererea reconvențională depusă de Irina Bulat împotriva lui Sergiu Trocin, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția drepturilor copilului sec. Buiucani, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei e întreținere a copilului minor.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 10