2ra-1344/22 — Determinarea domiciliului copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Determinarea domiciliului copilului minor
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1344/22 — Determinarea domiciliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra–1344/22
2-20121720-01-2ra-22092022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău ( sediul Centru ), ( jud. R. Berdilo)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci)
Î N C H E I E R E
16 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Șcelcunov Serghei,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Creciun Irina
împotriva lui Șcelcunov Serghei, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului sectorul Ciocana cu privire la stabilirea domiciliului copilului
minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și compensarea cheltuielilor
de judecată,
și cererea reconvențională depusă de Șcelcunov Serghei împotriva lui Creciun
Irina, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul
Rîșcani cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu tata,
împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Șcelcunov Serghei și menținută hotărârea din 17 mai 2021
a hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), prin care acțiunea înaintată de
Creciun Irina a fost admisă parțial, și cererea reconvențională înaintată de Șcelcunov
Serghei a fost respinsă,
c o n s t a t ă :
La 01 octombrie 2020, Creciun Irina, prin intermediul avocatului Șpac Rodica
a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva lui Șcelcunov Serghei,
intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul
Ciocana cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu mama, încasarea
pensiei de întreținere a copilului minor și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, la 11 mai 2017 de către OSC
sectorul Centru, mun. Chișinău a fost înregistrat divorțul cu nr. 104 dintre ea și
Șcelcunov Serghei.
A indicat că din căsătorie s-a născut copilul Xxxxx. Copilul este foarte atașat
de ea și după desfacerea căsătoriei a locuit și locuiește cu ea în apartamentul nr. Xx,
situat în mun. Xxxxx, str. Xxxxx. A notat reclamanta că, dorește ca domiciliul
copilului minor să fie stabilit cu ea, iar pârâtul să aibă întrevederi cu copilul conform
graficului stabilit de către autoritatea tutelară. A mai relevat că, pârâtul Șcelcunov
Serghei prestează servicii de IT pentru mai multe companii din SUA, pentru care
1
primește mijloace bănești, considerente din care pensia de întreținere pentru copilul
minor urmează a fi încasată în sumă bănească fixă plătită lunar în mărime de 500 de
euro.
În ședință a solicitat reclamanta, determinarea domiciliului copilului minor
Xxxxxx a.n. Xxxxx, cu mama Creciun Irina, încasarea din contul pârâtului
Șcelcunov Serghei pensia pentru întreținerea copilului minor în mărime fixă de 500
de euro/lunar începând cu data depunerii cererii până la atingerea majoratului de
către copil, precum și compensarea cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat
în mărime de 100 de lei.
La 11 februarie 2021, pârâtul Șcelcunov Serghei a depus cerere
reconvențională împotriva lui Creciun Irina, intervenient accesoriu Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copilului sectorul Rîșcani cu privire la stabilirea domiciliului
copilului minor cu tata. În motivarea cererii reconvenționale pârâtul Șcelcunov
Serghei a indicat că, copilul Xxxxxx în prezent locuiește cu el pe adresa mun.
Xxxxx, str. Xxxxxx, bun imobil ce-i aparține cu drept de proprietate, specificând că
după divorț copilul în mare parte s-a aflat cu el și că suportă toate cheltuielile
necesare pentru întreținerea și educarea copilului, atât în cadrul instituției de
educație preșcolară „FasTracKids”, cât și a Liceului Teoretic „Natalia Gheorghiu”.
A mai menționat că, copilul are o pasiune pentru înot, frecventează Clubul de fitness
,,Premier” unde practică acest gen de sport, iar costurile sunt achitate de către el,
fapt confirmat prin contractul de prestării servicii sportive-recreative din 05
septembrie 2019, specificând că în perioada anilor 2016-2019, copilul a frecventat
înotul în cadrul Clubului Sportiv ,,Aqua Terra” cheltuielile fiind suportate la fel de
către el. A mai precizat că îi transferă benevol lui Creciun Irina mijloace bănești
pentru întreținerea copilului, fapt confirmat prin extrasul bancar, specificând că
copilul merge cu el în vacanță peste hotarele țării în Turcia, Egipt, Insulele Maldive,
iar de fiecare dată când este necesar un control medical, tratament sau careva analize,
el achită costurile. A comunicat că, atitudinea mamei față de copil este nepăsătoare
și neglijentă, fapt confirmat prin informația eliberată de Liceul Teoretic „Natalia
Gheorghiu” din care rezultă că în perioada în care copilul s-a aflat cu mama sa, a
avut mai multe absențe, fiind pasiv, specificând că mama copilului nu răspunde la
apelurile telefonice și ignoră atenționările profesorului, iar tatăl se implică în toate
activitățile școlare. A mai notat că, prin decizia nr. 36/1 din 07 octombrie 2020 emisă
de Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Ciocana, s-a întocmit un
grafic prin care copilul Xxxxx să se afle cu tata Șcelcunov Serghei în săptămânile
pare ale anului de luni ora 14:00 până luni ora 08:30, iar Creciun Irina fără a
coordona acțiunile sale cu el, a plecat cu copilul în România, fără a înștiința în modul
stabilit liceul, în consecință copilul nu a frecventat orele de studii pe parcursul unei
luni. A subliniat că, reclamanta a adus copilul la frontieră și i-a solicitat să vină după
el, specificând că drept urmare a acțiunilor menționate, a depus o plângere la
Inspectoratul de Poliție din sect. Ciocana, deoarece nu este prima dată când ultima
lasă copilul și pleacă peste hotare să se distreze. A concluzionat că, dispune de toate
condițiile necesare pentru a fi stabilit domiciliul copilului Xxxxxx cu el. În ședință
a solicitat admiterea acțiunii reconvenționale și stabilirea domiciliului copilului
minor Xxxxx - cu tata.
Prin hotărârea din 17 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),
2
cererea de chemare în judecată depusă de Creciun Irina împotriva lui Șcelcunov
Serghei, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului
sectorul Ciocana cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu mama,
încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și compensarea cheltuielilor de
judecată a fost admisă parțial.
A fost stabilit domiciliul copilului minor Xxxxx a.n. Xxxxx cu mama sa -
Creciun Irina.
A fost încasat din contul lui Șcelcunov Serghei în beneficiul Irinei Creciun,
pensia de întreținere pentru copilul minor Xxxxx, în mărime de 1/4 din salariu și din
alte venituri/lunar, începând cu data adresării în instanța de judecată – 01 octombrie
2020 și până la împlinirea majoratului de către copil.
A fost încasată de la Șcelcunov Serghei în beneficiul lui Creciun Irina taxa de
stat în mărime de 100 de lei. În rest, pretențiile reclamantei Creciun Irina s-au respins
ca fiind neîntemeiate.
Cererea reconvențională depusă de Șcelcunov Serghei către Creciun Irina,
intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul
Rîșcani cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu tata, a fost respinsă
ca neîntemeiată.
Prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
declarat de către Șcelcunov Serghei și a fost menținută hotărârea din 17 mai 2021 a
Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).
Pentru a decide astfel, instanțele au reținut că ținând cont de interesele majore
ale copilului, vârsta acestuia, având în vedere că acesta necesită o îngrijire, educație,
ocrotire și dragoste permanentă din partea mamei, posibilitatea și dorința mamei de
a îngriji și crește copilul, urmează a fi stabilit domiciliului copilului cu mama.
Instanțele au mai notat că, potrivit raportului psihologului Rusu Fedora nr.
25/21 din 31 martie 2021 din cadrul Centrului Independent de Diagnostic Psiholigic
„CEXPI-FR” S.R.L., efectuând examinarea psihologică a stării emoționale a
copilului minor, Xxxxx s-a stabilit că certurile dintre părinți, presiunea psihologică
de către tata, au provocat o stare nefavorabilă la copil, anxietate, starea copleșitoare,
reducerea autostimei, autoaprecierii, lipsa sentimentului că el este membru al
familiei, încordarea, îngrijorarea de atmosferă psihologică în familie. Copilul denotă
o atitudinea pozitivă față de mama, dar în prezența tatălui (chiar dacă prezența lui
numai în desen) copilul nu poate manifesta deschis toate emoțiile pozitive.
Totuși, instanțele ierarhic inferioare, stabilind domiciliul permanent a
copilului cu mama lui, au considerat că, pârâtul nu este privat de dreptul de a avea
întrevederi cu copilul său conform graficului stabilit de către Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copilului sectorul Ciocana.
Referitor la pensia de întreținere, instanțele au concluzionat că urmează a fi
încasată în mărime de ¼ din salariu și din alte venituri, până la atingerea majoratului
de către copil.
La 04 iulie 2022, Șcelcunov Serghei a contestat cu recurs decizia din 22 iunie
2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău
(sediul Centru), solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin
care acțiunea inițială să fie respinsă și acțiunea reconvențională să fie admisă.
În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu decizia instanței de
3
apel și hotărârea primei instanțe, deoarece le consideră ca fiind nefondate și ilegale.
A indicat că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de probatoriul
prezentat de el. A menționat că copilul este extrem de atașat față de el și consideră
că domiciliul copilului urmează să fie stabilit cu el, deoarece el depune tot efortul și
creează condițiile necesare pentru buna educare și întreținere a copilului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul
se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 22
iunie 2022, expediată în adresa părților la 14 septembrie 2022 (f.d.249, volumul -
1). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele
cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către
Șcelcunov Serghei, inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În
conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului
împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului
XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul
reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură
civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică
la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta
necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de către Șcelcunov Serghei, nu pot duce la
admisibilitatea recursului, or acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului
de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
4
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de
nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în
apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la
o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs
implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererea de recurs declarată de către Șcelcunov Serghei.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Șcelcunov Serghei.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
5